2ra-1305/13 — declararea nulității contractelor de înstrăinare

2ra-1305/13 — declararea nulității contractelor de înstrăinare (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr. 2ra-1305/13

Judecător: A.Miron

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Gh.Crețu, A.Doga, A.Pahopol

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 septembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii: Nicolae Clima, Iurie Bejenaru,

Vera Macinskaia, Iuliana Oprea

judecînd recursul declarat de Scripnic Ghenadie, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată a Tamarei Davîdov, Alexandru Davîdov, Anastasiei

Davîdov, Nadejdei Davîdov și Denis Davîdov împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Vasilii Davîdov, Ludmila

Nagacevscaia, Alexandru Nagacevschii, Marina Pașcov și Ghenadie Scripnic cu

privire la anularea actului administrativ și declararea nulității contractelor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, prin care a

fost respins apelul declarat de Scripnic Ghenadie,

C O N S T A T Ă :

Tamara Davîdov, Alexandru Davîdov, Anastasia Davîdov, Nadejda Davîdov

și Denis Davîdov au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Vasilii Davîdov, Ludmila

Nagacevscaia, Alexandru Nagacevschii, Marina Pașcov și Ghenadie Scripnic cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, Tamara Davîdov a încheiat

căsătoria cu Vasilii Davîdov la 07 aprilie 1990.

Din căsătorie au 4 copii – Alexandru, Anastasia, Nadejda și Denis.

Începînd cu anul 1989 și pînă în prezent, întreaga familie locuiește în

apartamentul nr. 5 din str. M. Isanos, 15, mun. Chișinău.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 19 octombrie 2005,

căsătoria a fost desfăcută.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2007 a fost

recunoscut după Tamara Davîdov și copii minori dreptul la spațiul locativ în

apartamentul litigios, cu obligarea Oficiului de înregistrare și documentare Rîșcani,

mun. Chișinău de a le perfecta vizele de reședință.

Ulterior, la 27 iunie 2007, Vasilii Davîdov, împreună cu Ludmila

Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii au privatizat în mod ilegal apartamentul

litigios.

1

În baza contractului de vînzare-cumpărare din 29 iunie 2007, Vasilii Davîdov,

Ludmila Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii au înstrăinat 2/3 din

apartamentul dat lui Alexandru Nagacevschii.

La 28 iulie 2008, Alexandru Nagacevschii a înstrăinat Marinei Pașcov

apartamentul nr. 5 din str. M. Isanos, 15, mun. Chișinău.

La rîndul său, în baza contractului de vînzare-cumpărare din 27 septembrie

2007, Marina Pașcov a înstrăinat apartamentul lui Ghenadie Scripnic.

Consideră că Ludmila Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii au privatizat

ilegal apartamentul, deoarece nu au locuit în el.

Reclamanții Tamara Davîdov, Alexandru Davîdov, Anastasia Davîdov,

Nadejda Davîdov și Denis Davîdov au solicitat anularea contractului de vînzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 27 iunie 2007,

a contractului de vînzare-cumpărare din 29 iunie 2007, încheiat între Vasilii

Davîdov și Ludmila Nagacevscaia, Alexandru Nagacevschii, a contractului de

vînzare-cumpărare din 28 iulie 2007, încheiat între Alexandru Nagacevschii și

Marina Pașcov și a contractului de vînzare-cumpărare din 27 septembrie 2007

încheiat între Marina Pașcov și Ghenadie Scripnic.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2010, acțiunea a fost

admisă integral.

Prin decizia Curții Supreme de justiție din 21 iulie 2010, a fost admis recursul

declarat de Scripnic Ghenadie, casată hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 11

ianuarie 2010 și restituită pricina spre judecare conform competenței la Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău, ca instanță de drept comun.

Judecînd acțiunea în fond, la 06 iunie 2012, Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău a emis hotărîrea prin care a admis cererea de chemare în judecată

înaintată de Tamara Davîdov, Alexandru Davîdov, Anastasia Davîdov, Nadejda

Davîdov și Denis Davîdov și a dispus: anularea hotărîrii Comisiei municipale

Chișinău de privatizare nr.43 din 22 iunie 2007, prin care s-a permis privatizarea

de către Vasile Davîdov, Nagacevscaia Ludmila și Nagacevschi Alexandru pe cote

părți a apartamentului nr.5 din str. Magda Isanos, 15, mun.Chișinău; anularea

contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată din 27 iunie 2007 încheiat între Consiliul mun. Chișinău și Davîdov Vasile,

Liudmila Nagacevschi, Alexandru Nagacevschi. S-au declarat nule contractele de

vînzare-cumpărare a aprtamentului nr.5 de pe str. Magda Isanos, 15, mun.Chișinău:

nr.5551 încheiate la 29 iunie 2007 între Davîdov Vasile, Nagacevschi Ludmila și

Nagacevschi Alexandru; nr.6837 încheiat la 28 iulie 2007 între Nagacevschi

Alexandru și Marina Pașcov; nr.6200 din 27 septembrie 2007 între Pașcov Marina

și Scripnic Ghenadie din momentul încheierii acestora, aducînd părțile la poziție

inițială.

În motivarea soluției, instanța a invocat prevederile art. 5 alin. (l) din Legea

privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10.03.1993 și art. 19 alin. (l) din

Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994, menționînd că

privatizarea apartamentului nominalizat a fost efectuată contrar legii și cu

încălcarea drepturilor copiilor minori, care au obținut dreptul lor la spațiul locativ

în apartamentul litigios și perfectarea vizei de reșednță în acesta prin hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 octombrie 2006, menținută în vigoare

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19.12.2007. Totodată, instanța de fond a

mai menționat că V.Davîdov a privatizat ap.5 din str. Magda Isanos, 15 după

2

examinarea pricinii în instanța de apel, iar L.Nagacevscaia și A.Nagacevschi și-au

perfectat viză de reședință în apartamentul indicat la 06.10.2006, în perioada cînd

în procedura instanței se afla pe rol cauza la acțiunea lui T.Davîdov către

V.Davîdov cu privire la recunoașterea dreptului la spațiu locativ. Apartamentul

fiind privatizat la 22.06.2007, în același an a fost vîndut de 3 ori, fără a fi predat

bunul cumpărătorului.

Referitor la nulitatea contractelor de vînzare-cumpărare a acestui bun imobil,

instanța a statuat, prin prisma art. 219 alin. (2) și 220 alin. (1) CC, că în cazul în

care, hotărîrea în baza cărei s-a privatizat apartamentul nr. 5 din str. Magda Isanos,

15, mun. Chișinău este ilegală, urmează a fi anulate și actele de dispoziții ulterioare

încheiate în privința bunului imobil.

Împotriva hotarîrii menționate, la 30.07.2012, Scripnic Ghenadie a declarat

apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotarîrii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea apelului apelantul a invocat neelucidarea pe deplin a

circumstanțelor cauzei, precum și aplicarea eronată a legislației.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, apelul declarat

de Scripnic Ghenadie a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 06 iunie 2012.

În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant sunt nejustificate și contravin materialelor cauzei, menționînd totodată și

prevederile art. 55 și 56 Codul cu privire la locuințe, norme ce reglementează

drepturile și obligațiile foștilor membri ai familiei chiriașului.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 10 decembrie 2012, Scripnic

Ghenadie a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 06 iunie 2012 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea

reclamanților să fie respinsă integral.

În argumentarea recursului recurentul a invocat neelucidarea pe deplin a

circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a legii.

În acest sens a indicat că, reclamanții n-au demonstrat că dînsul ca

cumpărător, avea posibilitatea de a cunoaște că ei au careva pretenții față de acest

bun.

Totodată, recurentul invocă și calitatea sa de dobînditor de buna-credință,

conform art. 331 alin. (1) CC, precum și menționează despre lipsa condițiilor

stabilite la art. 331 alin. (2) și 375 alin. (1) CC.

Davîdov Tamara a depus referință pe marginea recursului declarat de Scripnic

Ghenadie, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților

la proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de intimat,

legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide netemeinicia lui, pornind de la

următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

3

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material

și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, reclamanții Tamara Davîdov, Alexandru

Davîdov, Anastasia Davîdov, Nadejda Davîdov și Denis Davîdov au solicitat

anularea contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată din 27 iunie 2007, a contractului de vînzare-cumpărare din 29

iunie 2007, încheiat între Vasilii Davîdov și Ludmila Nagacevscaia, Alexandru

Nagacevschii, a contractului de vînzare-cumpărare din 28 iulie 2007, încheiat între

Alexandru Nagacevschii și Marina Pașcov și a contractului de vînzare-cumpărare

din 27 septembrie 2007 încheiat între Marina Pașcov și Ghenadie Scripnic,

invocînd în calitate de temei ilegalitatea participării la privatizare a lui Ludmila

Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii, care nu au locuit nici o zi în

apartamentul cu pricina și nu au achitat careva servicii comunale.

Prin hotărîrea instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel, au

fost admise pretențiile reclamanților și au fost declarate nule actele contestate din

motivul ilegalității actului juridic primar (f.d. 113-118, 157-165, vol. II).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție susține aceste soluții, pornind de la următoarele.

După cum rezultă cu certitudine din materialele pricinii, reclamanții au pretins

asupra ilegalității privatizării de către Davîdov Vasilii în comun cu Ludmila

Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii a apartamentului nr. 5 situat în mun.

Chișinău, str. M.Isanos, 15, deoarece ultimii n-au locuit în apartamentul dat nici o

zi și n-au achitat careva servicii comunale.

Astfel, instanța de recurs reține că, la 07.04.1990, Davîdov Tamara a încheiat

căsătoria cu Davîdov Vasili. În timpul căsătoriei s-au născut patru copii:

Alexandru, Anastasia, Nadejda și Denis (f.d. 17-20, vol. I). La 18.04.2007 a fost

desfăcută căsătoria încheiată între Davîdov Tamara și Davîdov Vasili (f.d. 16, vol.

I). De la momentul încheierii căsătoriei și pînă în prezent, Davîdov Tamara

împreună cu copiii săi a locuit în apartamentul litigios, fapt recunoscut de martorii

audiați în cadrul judecării pricinii în fond (f.d. 103-105, vol. II). Pentru o perioadă

scurtă de timp (17.11.2006-27.03.2007), Davîdov Tamara chiar a avut și viză de

domiciliu în acest apartament (f.d. 106, vol. I).

Totodată, prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25.10.2006, a

fost recunoscut Tamarei Davîdova și copiilor ei minori dreptul la spațiul locativ și

perfectarea vizei de reședință în apartamentul litigios (f.d. 27-28, vol. I).

Ulterior, această hotărîre a fost casată prin decizia Curții de Apel Chișinău din

21.03.2007 și emisă o hotărîre nouă de respingere a acțiunii lui Davîdov Tamara.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2007 a fost casată

decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.2007 și menținută hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 25.10.2006, prin care a fost recunoscut după Tamara

Davîdov și copii minori dreptul la spațiul locativ în apartamentul litigios, cu

obligarea Oficiului de înregistrare și documentare Rîșcani, mun. Chișinău de a le

perfecta vizele de reședință (f.d. 21-24, vol. I).

Între timp, în perioada cît dura examinarea litigiului privind dreptul

reclamantei la spațiul locativ în apartamentul vizat, prin dispoziția Preturii sect.

Rîșcani, mun. Chișinău nr. 321 din 30.11.2005, Davîdov Vasili a fost recunoscut

4

chiriași de bază la apartamentul nr. 5 din str. M.Isanos, 15, mun. Chișinău, în

legătură cu decesul chiriașului precedent (f.d. 107, vol. I). Cu permisiunea

chiriașului principal, la 06.10.2006, le-a fost acordată viză de domiciliu Ludmilei

Nagacevscaia și lui Alexandru Nagacevschii (f.d. 106, vol. I). În 2007 Davîdov

Vasili a înaintat cerere Consiliului municipal Chișinău, prin care solicita

privatizarea locuinței în care locuiește împreună cu membrii familiei Ludmila

Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii (f.d. 108, vol. I). Prin contractul de

vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din

27.06.2007, Davîdov Vasili, Ludmila Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii au

privatizat apartamentul nr. 5 din str. M.Isanos, 15, mun. Chișinău (f.d. 34, vol. I).

Astfel, pornind de la cele constatate, Colegiul susține concluzia instanțelor

ierarhic inferioare referitoare la ilegalitatea actelor de privatizare a bunului imobil

litigios, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 5 alin. (1) al Legii nr. 1324 din 10.03.1993 privind privatizarea

fondului de locuințe, cetățenilor Republicii Moldova pot fi vîndute sau transmise

cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și

care aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul

de proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților, indiferent dacă aceste

unități sînt incluse în listele de privatizare.

Analizînd prevederile normei legale evocate supra, Colegiul constată că

privatizarea locuințelor le este permisă persoanelor care trăiesc în aceste spații

locative.

La caz, așa cum s-a constatat supra, Ludmila Nagacevscaia și Alexandru

Nagacevschii n-au locuit niciodată în apartamentul nr. 5 din str. M.Isanos, 15,

mun. Chișinău și, prin urmare, nu erau în drept să participe la privatizarea lui.

În același timp, instanța de recurs reține că Ludmila Nagacevscaia și

Alexandru Nagacevschii nu erau nici membri ai familiei chiriașului principal –

Davîdov Vasili.

Potrivit art. 55 al Codului cu privire la locuințe, membri ai familiei chiriașului

sînt soțul chiriașului, copiii (inclusiv cei înfiați) atît ai chiriașului, cît și ai oricăruia

din membrii familiei lui, părinții (părinții adoptivi), care locuiesc împreună cu

chiriașul. Alte persoane pot fi considerate membri ai familiei chiriașului, dacă

locuiesc permanent împreună cu chiriașul și duc împreună cu dînsul o gospodărie

comună. Persoanele întreținute, inapte pentru muncă sînt membri ai familiei

chiriașului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriașul.

În conformitate cu prevederile art. 56 al Codului cu privire la locuințe,

membrii familiei chiriașului, care locuiesc împreună cu dînsul, se bucură la fel ca

și chiriașul de toate drepturile și le revin toate obligațiile, ce decurg din contractul

de închiriere a încăperii de locuit. Membrii majori ai familiei poartă răspundere

materială solidară cu chiriașul potrivit obligațiilor, ce decurg din contractul de

închiriere.

Dacă cetățenii, indicați în articolul 55 din prezentul Cod, nu mai sînt membri

ai familiei chiriașului, dar continuă să domicilieze în încăperea de locuit, ocupată

de dînsul, ei au aceleași drepturi și obligații, ca și chiriașul și membrii familie lui.

Pornind de la prevederile normelor de drept enunțate, Colegiul conchide că

Ludmila Nagacevscaia și Alexandru Nagacevschii n-au fost membri ai familiei

chiriașului, n-au locuit în partamentul litigios și nici n-au dus gospodărie comună

5

în acel apartament, ceea ce rezultă că participrea acestor două persoane la

privatizarea bunului imobil în cauză a fost ilegală.

Prin urmare, instanțele corect au statuat asupra prezenței temeiului de nulitate

a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată din 27.06.2007, încheiat între Davîdov Vasili, Ludmila Nagacevscaia și

Alexandru Nagacevschii pe de o parte și Consiliul mun. Chișinău, în persoana

viceprimarului Petru Șveț.

Or, contractul în cauză contravine normei imperative prevăzute la art. 5 alin.

(1) al Legii nr. 1324 din 10.03.1993 privind privatizarea fondului de locuințe, ceea

ce, în temeiul art. 220 alin. (1) CC, constituie temei de nulitate.

Totodată, Colegiul consideră justă și soluția instanțelor în partea anulării

contractelor de vînzare-cumpărare a acestui bun imobil încheiate ulterior

privatizării lui. Or, acestea la fel sunt lovite de nulitate ca acte subsecvente actului

juridic primar recunoscut nul.

Nu poate fi reținut de Colegiu ca temei de casare a deciziei recurate nici

afirmația recurentului cum că reclamanții n-au demonstrat că dînsul ca cumpărător,

avea posibilitatea de a cunoaște că ei au careva pretenții față de acest bun. Or,

reclamanții la înaintarea cererii de chemare în judecată în partea declarării nulității

contractelor de înstrăinare ulterioară a apartamentului, n-au invocat dolul, rea-

credința ultimului cumpărător sau alte vicii care să afecteze valabilitatea

contractului încheiat, ci nulitatea lor ca acte subsecvente actului primar.

Referitor la calitatea de dobînditor de bună credință, invocată de recurent,

Colegiul reține următoarele.

Potrivit art. 331 alin. (1) CC, dobînditorul de bună-credință dobîndește dreptul

de proprietate asupra bunului mobil și în cazul în care cel care a dispus de bun nu

era proprietarul lui. Nu există bună-credință cînd dobînditorul știa sau trebuia să

știe că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. Buna-credință trebuie

să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv.

(2) Dobînditorul de bună-credință nu dobîndește dreptul de proprietate asupra

bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieșit în alt mod din

posesiunea proprietarului contrar voinței lui sau dobînditorul l-a obținut cu titlu

gratuit. Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor, a valorilor mobiliare

la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitație.

Astfel, normele de drept invocate de recurent nu au tangență cu speța și nici

nu-i sunt aplicabile, or, acestea reglementează buna-credință asupra bunurilor

mobile, pe cînd apartamentul litigios este un bun imobil.

Tot la aspectul de bună-credință, Colegiul ține să remarce următoarele.

Apartamentul litigios, situat în mun. Chișinău, str. M.Isanos, 15, a fost

privatizat la 27.06.2007, iar peste două zile, la 29.06.2007, două din persoanele

care au participat la privatizare își înstrăinează cota sa parte în favoarea celei de-a

treia persoană. Ulterior, peste o lună, la 28.07.2007, Alexandru Nagacevschii

înstrăinează acest apartament lui Pașcov Marina, care, după alte două luni, la

27.09.2007, î-l vinde la rîndul ei lui Scripnic Ghenadie.

Prin urmare, acest apartament a fost înstrăinat de trei ori după privatizare într-

un termen foarte scurt de 3 luni și toate aceste tranzacții au loc în timp ce pe rol în

instanța de recurs se afla litigiul privind dreptul lui Davîdov Tamara asupra acestui

spațiu locativ și a perfectării vizei de domiciliu în el. Totodată, este remarcabil și

faptul că toate tranzacțiile, inclusiv și privatizarea, au loc tocmai după obținerea

6

deciziei Curții de Apel Chișinău din 21.03.2007, care le este favorabilă pîrîților.

Or, la doar șase zile de la acea decizie (27.03.2007), chiriașul principal le retrage

viza de domiciliu reclamanților și înaintează către Consiliul mun. Chișinău cerere

de privatizare a locuinței, indicînd o nouă componență a familiei sale.

La fel, Colegiul constată că, la 29.06.2007, Nagacevschii Alexandru cumpără

2/3 din apartamentul litigios la prețul de 500 000 lei, iar peste o lună, la

28.07.2008, î-l vinde integral (61,6 m.p.) lui Pașcov Marina cu doar 308 500 lei.

Or, analizînd toate aceste circumstanțe în cumul cu cronologia derulării lor,

Colegiul conchide că pîrîții cunoșteau din start despre ilegalitatea închierii actului

juridic primar (de privatizare), iar înstrăinările ulterioare aveau menirea să ascundă

aceste ilegalități.

Totodată, instanța de recurs menționează că decizia recurată nu afectează

careva drepturi ale recurentului, așa cum invocă dînsul, or, în temeiul art. 219 alin.

(2) CC, instanța a decis aducerea părților în poziția inițială, adică fiecare parte să

restituie tot ce a primit în baza actului juridic nul.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că atît instanța de apel, cît și

instanța de fond, corect au concluzionat despre temeinicia pretențiilor

reclamanților.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ atestă că

motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul

examinării recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Scripnic Ghenadie.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Tamarei Davîdov, Alexandru

Davîdov, Anastasiei Davîdov, Nadejdei Davîdov și Denis Davîdov împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Vasilii Davîdov,

Ludmila Nagacevscaia, Alexandru Nagacevschii, Marina Pașcov și Ghenadie

Scripnic cu privire la anularea actului administrativ și declararea nulității

contractelor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolae Clima

Iurie Bejenaru

Vera Macinskaia

Iuliana Oprea

7