1re-255/14 — Art. 313 CPP

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2014, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plîngerea avocatului Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, prin care s-a solicitat declararea nulă a ordonanței procurorului, șef al secției conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Morari Vitalie, din 19 februarie 2014, prin care a fost anulată ordonanța din 20 noiembrie 2013 de scoatere a lui Ghirba Cristian de sub urmărire penală pe cauza penală nr. 2010012252, emisă de către procurorul secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru, cu reluarea urmăririi penale și ordonanței procurorului, șef al direcției exercitare și conducerea urmăririi penale a Procuraturii Generale, Chitoroagă Nicolae, din 02.04.2014 de respingere a plângerii.

Încheierea judecătorului de instrucție a fost atacată cu recurs ordinar și supliment la acesta de către avocatul Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, prin care a solicitat anularea acesteia și a ordonanței din 12 martie 2014, emisă de procurorul în secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru, pe cauza penală nr. 2010012252, invocînd că deși în încheiere, judecătorul de instrucție a indicat, precum că au apărut fapte și circumstanțe noi, de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanțelor atacate, nu este evidentă, care a fost bănuiala de săvârșire a infracțiunii în privința lui Ghirba Cristian, deoarece în ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit din 17 august 2013 nu se observă nici o circumstanță care relevă faptul apariției cărorva fapte noi, întrucît toate circumstanțele cauzei, deja erau de mai mult timp cunoscute din învinuirea înaintată lui Vintaniuc Gheorghe și Ghirba Nadejda. Totodată, a indicat că ordonanța procurorului în Procuratura Generală, Zgureanu Alexandru, din 12 martie 2014, este ilegală și contrară cerințelor principiului non bis in idem, prevăzute de art. 63 Cod de procedură penală, fiind încălcat astfel dreptul lui Ghirba Cristian garantat de art. 7 Cod penal, art. 22 Cod de procedură penală și art. 4 al Protocolului 7 CEDO.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2014 a fost respins recursul, ca fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a constatat că nu au fost constatate careva temeiuri legale de a casa încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2014, iar reluarea urmăririi penale în privința lui Ghirba Cristian a fost dispusă în 1 baza art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, cu respectarea atît a prevederilor legislației procesul-penale naționale, cît și celei internaționale.

Decizia instanței de recurs este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, prin care, indicîndu-se prevederile art. 452- 456 Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia, ca fiind neîntemeiată, iar în baza art. 230 alin. (2), art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, să fie declarată nulă ordonanța din 12 martie 2014, emisă de către procurorul secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru, prin care a fost dispusă punerea sub învinuire a lui Ghirba Cristian în cauza penală nr. 201398118 din motiv că au fost încălcate prevederile art. 63 Cod de procedură penală, art. 4 al Protoculului 7 la CEDO, precum și dreptului lui Ghirba Cristian garantat de art. 7 Cod penal, art. 22 Cod de porcedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 452 Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Colegiul penal menționează, că dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința acelor hotărîri judecătorești irevocabile, care au epuizat căile ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II a Codului de procedură penală – adică calea apelului și a recursului ordinar. Potrivit art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală (red. 27.03.2014), încheierile judecătorului de instrucție, adoptate pe marginea examinării plîngerilor declarate în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege, sunt hotărîri irevocabile, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, iar căile de atac împotriva acestora pot fi exercitate în strictă conformitate cu legea, de la care nu se permite nici o derogare. Din interpretarea dispozițiilor legale sus expuse, în raport cu speța dată rezultă, referitor la încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură penală, poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea de Apel și aceasta nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute de alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de instrucție și decizia instanței de recurs ordinar, ultima este irevocabilă, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Semnificativ este și faptul că, în rezultatul modificărilor și completărilor Codului de procedură penală prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la 27.10.2012, prevederile alin. (2) și (3) din art. 452 Cod de procedură penală au fost abrogate. 2 Pînă la abrogare, alin. (3) al art. 452 Cod de procedură penală, prevedea dreptul persoanelor menționate la alin. (1) art. 313 Cod de procedură penală, precum și Procurorul general și adjuncții lui, de a declara recurs în anulare împotriva încheierilor irevocabile a judecătorului de instrucție cu privire la dezacordul cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege, în cazurile prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală. Recursul în anulare, supus examinării a fost depus de către petiționar la 03 octombrie 2014, așadar după intrarea în vigoare a legii sus menționate. Art. 3 Cod de procedură penală prevede, că în desfășurarea procesului penal se aplică legea procesuală care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă, cu condiția că caracterul ultraactiv se reglementează expres în legea nouă. Dat fiind faptul, că dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04.2012, pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu prevăd caracterul ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) Cod de procedură penală, care permitea în redacția anterioară, contestarea cu recurs în anulare și a încheierilor irevocabile adoptate în baza art. 313 Cod de procedură penală, recursul în anulare depus de recurenți urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută de lege pentru astfel de hotărîri judecătorești. În baza art. 456 alin. (1) în coraport cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Dat fiind faptul că, recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil. 5. În conformitate cu prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2014, în cauza în privința lui Ghirba Cristian, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 decembrie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie 3