1re-255/14 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-255/2014

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

17 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența :

Președinte – Ursache Petru,

judecători –Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2014, în cauza în privința lui

Ghirba Cristian.

C O N S T A T Ă :

Chișinău din 23 mai 2014, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plîngerea avocatului Digor

Filip în numele lui Ghirba Cristian, înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură

penală, prin care s-a solicitat declararea nulă a ordonanței procurorului, șef al secției

conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii

Generale, Morari Vitalie, din 19 februarie 2014, prin care a fost anulată ordonanța din

20 noiembrie 2013 de scoatere a lui Ghirba Cristian de sub urmărire penală pe cauza

penală nr. 2010012252, emisă de către procurorul secției conducere a urmăririi penale

în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru, cu

reluarea urmăririi penale și ordonanței procurorului, șef al direcției exercitare și

conducerea urmăririi penale a Procuraturii Generale, Chitoroagă Nicolae, din

02.04.2014 de respingere a plângerii.

supliment la acesta de către avocatul Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, prin

care a solicitat anularea acesteia și a ordonanței din 12 martie 2014, emisă de

procurorul în secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a

Procuraturii Generale, Zgureanu Alexandru, pe cauza penală nr. 2010012252,

invocînd că deși în încheiere, judecătorul de instrucție a indicat, precum că au apărut

fapte și circumstanțe noi, de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la

data adoptării ordonanțelor atacate, nu este evidentă, care a fost bănuiala de săvârșire

a infracțiunii în privința lui Ghirba Cristian, deoarece în ordonanța de recunoaștere în

calitate de bănuit din 17 august 2013 nu se observă nici o circumstanță care relevă

faptul apariției cărorva fapte noi, întrucît toate circumstanțele cauzei, deja erau de mai

mult timp cunoscute din învinuirea înaintată lui Vintaniuc Gheorghe și Ghirba

Nadejda. Totodată, a indicat că ordonanța procurorului în Procuratura Generală,

Zgureanu Alexandru, din 12 martie 2014, este ilegală și contrară cerințelor

principiului non bis in idem, prevăzute de art. 63 Cod de procedură penală, fiind

încălcat astfel dreptul lui Ghirba Cristian garantat de art. 7 Cod penal, art. 22 Cod de

procedură penală și art. 4 al Protocolului 7 CEDO.

2014 a fost respins recursul, ca fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a constatat că nu au fost constatate

careva temeiuri legale de a casa încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23

mai 2014, iar reluarea urmăririi penale în privința lui Ghirba Cristian a fost dispusă în

1

baza art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, cu respectarea atît a prevederilor

legislației procesul-penale naționale, cît și celei internaționale.

Digor Filip în numele lui Ghirba Cristian, prin care, indicîndu-se prevederile art. 452-

456 Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia, ca fiind neîntemeiată, iar în

baza art. 230 alin. (2), art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, să fie declarată

nulă ordonanța din 12 martie 2014, emisă de către procurorul secției conducere a

urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Zgureanu

Alexandru, prin care a fost dispusă punerea sub învinuire a lui Ghirba Cristian în

cauza penală nr. 201398118 din motiv că au fost încălcate prevederile art. 63 Cod de

procedură penală, art. 4 al Protoculului 7 la CEDO, precum și dreptului lui Ghirba

Cristian garantat de art. 7 Cod penal, art. 22 Cod de porcedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 452 Cod de procedură penală, Procurorul General și

adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele

acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea

căilor ordinare de atac.

Colegiul penal menționează, că dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi

exercitat numai în privința acelor hotărîri judecătorești irevocabile, care au epuizat

căile ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II a

Codului de procedură penală – adică calea apelului și a recursului ordinar.

Potrivit art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală (red. 27.03.2014), încheierile

judecătorului de instrucție, adoptate pe marginea examinării plîngerilor declarate în

cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către

procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de

lege, sunt hotărîri irevocabile, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea

urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi

penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, iar căile de atac împotriva

acestora pot fi exercitate în strictă conformitate cu legea, de la care nu se permite nici

o derogare.

Din interpretarea dispozițiilor legale sus expuse, în raport cu speța dată rezultă,

referitor la încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de

art. 313 Cod de procedură penală, poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea de Apel

și aceasta nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute de alin.

(1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la

Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de

instrucție și decizia instanței de recurs ordinar, ultima este irevocabilă, este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu

recurs în anulare.

Semnificativ este și faptul că, în rezultatul modificărilor și completărilor Codului

de procedură penală prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la

27.10.2012, prevederile alin. (2) și (3) din art. 452 Cod de procedură penală au fost

abrogate.

2

Pînă la abrogare, alin. (3) al art. 452 Cod de procedură penală, prevedea dreptul

persoanelor menționate la alin. (1) art. 313 Cod de procedură penală, precum și

Procurorul general și adjuncții lui, de a declara recurs în anulare împotriva încheierilor

irevocabile a judecătorului de instrucție cu privire la dezacordul cu rezultatul

examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la

procuror în termenul prevăzut de lege, în cazurile prevăzute de art. 453 Cod de

procedură penală.

Recursul în anulare, supus examinării a fost depus de către petiționar la 03

octombrie 2014, așadar după intrarea în vigoare a legii sus menționate.

Art. 3 Cod de procedură penală prevede, că în desfășurarea procesului penal se

aplică legea procesuală care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării

cauzei în instanța judecătorească. Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv,

adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot

rămîne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă, cu condiția că

caracterul ultraactiv se reglementează expres în legea nouă.

Dat fiind faptul, că dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04.2012, pentru

modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu prevăd caracterul

ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) Cod de procedură penală, care permitea în

redacția anterioară, contestarea cu recurs în anulare și a încheierilor irevocabile

adoptate în baza art. 313 Cod de procedură penală, recursul în anulare depus de

recurenți urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută

de lege pentru astfel de hotărîri judecătorești.

În baza art. 456 alin. (1) în coraport cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Dat fiind faptul că, recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Digor Filip în

numele lui Ghirba Cristian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 septembrie 2014, în cauza în privința lui Ghirba Cristian, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 decembrie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

3