1ra-1520/13 — Art. 151 alin. 4 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 26 septembrie 2013, Nastas Rodica a fost condamnată pe art. 151 alin. (4) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 26 septembrie 2013, deducîndu-se perioada arestării preventive de la 26 decembrie pînă la 29 decembrie 2011. De la Nastas R. s-a încasat în folosul lui Solovei A. paguba materială 14.975 lei și morală de 50.000 lei.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 26 decembrie 2011, orele 04.30- 05.45, aflîndu-se la domiciliu, în stare de ebrietate, în urma unei cerți cu partea vătămată Solovei Ghenadie, inculpata Nastas Rodica, intenționat l-a zgîriat în regiunea brațului stîng, apoi i-a aplicat lovituri cu un obiect ascuțit tăietor-înțepător în regiunea brațului stîng și abdomen, cauzîndu-i leziuni corporale grave, în rezultatul cărora a survenit decesul victimei. 1 Instanța a reținut că vinovăția inculpatei este dovedită integral prin probele administrate și a calificat acțiunile ei în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, care a dus la decesul victimei.

Avocații Igor Gandrabur și Iulian Grajdan au declarat apeluri, în care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie achitată. Apelanții au invocat că instanța de fond eronat a apreciat probele prezente în dosar. Concluziile instanței privind vinovăția inculpatei sunt nefondate și neîntemeiate. Nu a fost găsită arma, nu s-a demonstrat modalitatea și circumstanțele aplicării loviturilor.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2014, apelurile au fost respinse ca fiind nefondate. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpata a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal. Versiunea inculpatei, înaintată în instanța de fond, este în scop de apărare și nu corespunde stării de fapt al infracțiunii comise.

Avocatul Iulian Grajdan a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie achitată deoarece fapta nu a fost săvîrșită de ea. Recurentul a specificat că recursul declarat este unul preventiv, pîna la primirea deciziei motivate. Hotărîrile contestate sînt neîntemeiate, bazîndu-se pe declarațiile martorilor, care au fost apreciate eronat, fără a se intercepta fapta lipsei vinovăției inculpatei. Din analiza probelor rezultă că în acțiunile inculpatei n-au fost confirmate fapta și elementele infracțiunii. În drept recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Sub acest aspect se atestă că recursul nominalizat este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor 2 motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Însă, în pofida prescripțiilor enunțate, recurentul nu a specificat asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile concrete de drept și esența circumstanțelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 5 din decizie). Pe lîngă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, recursul este întemeiat pe critica modului în care instanțele au estimat circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune avocatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Este de remarcat și faptul că recursul nominalizat, fiind denumit de recurent drept unul preventiv, în condiția sa de formă și de conținut nu are nici-un suport legal, deoarece Codul de procedură penală nu prevede posibilitatea legală de a declara un recurs prealabil. Astfel, recursul ordinar nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 3 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iulian Grajdan împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 septembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2014, în privința inculpatei Nastas Rodica Andrei, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 10 decembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 4 Dosarul nr. 1ra-1520/13 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 12 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență : Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 septembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2014 declarat de avocatul Iulian Grajdan, în numele inculpatei Nastas Rodica Andrei, născută la 11 noiembrie 1979, originară și locuitoare a or. Rezina, str. Basarabia 8, ap. 2, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iulian Grajdan împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 septembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2014, în privința inculpatei Nastas Rodica Andrei, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunța la 03 decembrie 2014 Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 5