1ra-1620/2014 — art. 187 CP

Dosarul nr. 1ra-1620/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2011, de

către inculpatul

Babuș Constantin Ilie a.n. 29.06.1988, originar și

domiciliat în r-nul Ialoveni, s. Rezeni,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 25.01.2011-02.09.2011:

- instanța de apel: 12.10.2011-07.12.2011;

- instanța de recurs:09.09.2014-12.11.2014;

C O N S T A T Ă :

Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit.

b),e),f) Cod penal la 5(cinci) ani închisoare fără amendă, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Condrea Vasile, însă în privința

acestuia decizia nu se contestă.

Babuș Constantin și Condrea Vasile în noaptea de 3 spre 4 octombrie 2010, ambii

aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică și întîlnindu-l lîngă un bar în stradă în s.

Răzeni, r-nul Ialoveni pe cet. Ungureanu Mihail, l-au agresat fizic fără careva

motiv, după ce ambii l-au dus în salonul microbuzului ce-i aparține ultimului, de

model - Mercedes-310D nr. IL AT 423, unde, continuînd acțiunile infracționale

împreună și prin înțelegere prealabilă, avînd deja ca scop însușirea în mod deschis

1

a bunurilor altei persoane, aplicînd violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea

părții vătămate și amenințări cu aplicarea unei asemenea violențe, au sustras în

mod deschis din buzunarul lui M. Ungureanu două telefoane mobile de model

Nokia-630 cu costul de 2026,40 lei și respectiv 1200 lei, portmoneul în care se

aflau 2 423 lei, cît și pașaportul tehnic și asigurarea automobilului, buletinul de

identitate, carnetul de pensionar MAI, permisul de conducere, cardul bancar și

legitimația de participant la război, ce aparțineau lui M. Ungureanu, după ce

telefoanele și banii i-au împărțit între ei, iar actele de identitate și alte documente

sustrase le-au aruncat în cîmp, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială

considerabilă de 5 649,40 lei.

Acțiunile lui Babuș Constantin și Condrea Vasile de către instanța de

judecată au fost încadrate în dispoziția art. 187 alin. 2 lit. b), e), f) Cod penal și s-a

adoptat sentința menționată.

- Procurorul, care a solicitat casarea sentinței, prin care inculpații să fie

recunoscuți vinovați si condamnați în baza art. 188 alin. (4) Cod penal:

Babuș Constantin - la 11 (unsprezece) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis;

Condrea Vasile – la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea sentinței deoarece, instanța de

judecată incorect a recalificat acțiunile inculpaților la art. 187 alin.(2) lit. b,e,f

Cod penal motivînd că, făptașii nu au avut intenția și nu au comis un act de tîlhărie

în privința părții vătămate, adică atac în scopul sustragerii bunurilor însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea victimei, deoarece s-a stabilit că inițial

între ei a apărut un conflict din motivul că inculpatul Babuș C. nu a fost satisfăcut

de ajutorul medical acordat de către Ungureanu M. și pentru aceasta aflîndu-se în

stradă lîngă microbus, i-a aplicat o lovitură cu capul în față părții vătămate,

cauzîndu-i fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, escoreații și

echimoze pe față.

- Avocatul Pascaru Valeri în numele inculpatului Babuș Constantin, care

solicită recalificarea acțiunilor lui Babuș Constantin în baza art. 186 alin. (2) lit. b)

Cod penal, deoarece el a comis o sustragere în mod tainic a bunurilor și numirea

unei pedepse non-privative de libertate în limitele acestui articol, deoarece instanța

a dat o apreciere greșită acțiunilor lui Babuș Constantin. La aprecierea măsurii de

pedeapsă lui Babuș Constantin, prima instanță nu a ținut cont și nu a luat în

considerație toate circumstanțele care atenuează răspunderea inculpatului, obligație

care este stipulată expres în art. 385 Cod penal.

2

- Avocatul Alexandru Cebanaș în numele inculpatului Condrea Vasile,

care în apelul depus la 28 noiembrie 2011 înaintează aceleași cerințe ca și

avocatul Valeriu Pascaru.

decembrie 2011 a fost respins ca tardiv apelul avocatului Cebanaș Alexandru

declarat în numele inculpatului Condrea Vasile și ca nefondate apelurile

acuzatorului de stat Railean Ludmila și avocatului Pascaru Valeriu în numele

inculpatului Babuș Constantin, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel, reieșind din probele

administrate și apreciate în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod procedură

penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a stabilit cu certitudine că

în cauză inculpații nu au comis un act de tîlhărie în privința părții vătămate, adică

atac în scopul sustragerii bunurilor însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea victimei, deoarece atît din declarațiile părții vătămate, cît și a inculpaților

s-a stabilit cu certitudine că inițial între ei a apărut un conflict din motivul că

inculpatul Babuș Constantin nu a fost satisfăcut de ajutorul medical care l-a acordat

Ungureanu M. și pentru aceasta, aflîndu-se în stradă lîngă microbuz și fiind în stare

de ebrietate, Babuș Constantin i-a aplicat o lovitură cu capul în față lui Ungureanu

M., cauzîndu-i fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, escoreații și

echimoze pe față, adică leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă

durată. Însă aplicarea acestei violențe care se califică ca periculoasă pentru viața și

sănătatea părții vătămate, nu avut ca scop imobilizarea părții vătămate pentru a-i

sustrage bunurile materiale ori, însuși M. Ungureanu a declarat că nu crede că

bătaia a fost cu scopul ca să-l deposedeze de bunuri ci fiindcă nu i-a satisfăcut

ajutorul acordat și în timpul conflictului nu au fost careva cerințe de a le da bani

sau bunuri.

Astfel, instanța de apel a conchis că intenția de a-l deposeda pe pătimit de

bunuri, reieșind din probele administrate, a apărut la inculpați după ce acesta a fost

urcat fără cunoștință în salonul microbuzului, deoarece cînd și-a revenit el a

observat cum inculpații, prelungind acțiunile sale infracționale numărau și

împărțeau între ei banii sustrași din portmoneu. Prin urmare, deși ei au sustras tainic

din buzunarul pătimitului care se afla fără cunoștință, portmoneul și telefoanele

mobile, ulterior au continuat acțiunile lor privind reținerea bunurilor deja în mod

deschis. Din aceste considerente instanța corect a încadrat acțiunile inculpaților în

baza art. 187 alin. 2 lit. b), e), f) Cod penal ca jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane săvîrșit de două persoane cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

3

Tot odată, instanța de apel a menționat că procurorul nu a prezentat careva

probe concludente ce ar confirma faptul că inculpații au avut intenția și au sustras

microbuzul părții vătămate la prețul de 3800 euro. Însăși partea vătămată în

instanța de judecată declară că nu crede că inculpații au avut intenția să-i sustragă

automobilul, dar l-au luat ca să se distreze și urmau ulterior să-l întoarcă, deaceea

din volumul de învinuire urma a fi exclus sustragerea acestui bun.

Instanța de apel a relatat că deși acțiunile inculpaților conțin elementele

infracțiunii de răpire a mijlocului de transport, lor nu le-a fost incriminată o atare

faptă iar instanța, potrivit art. 325 Cod procedură penală, nu poate depăși limitele

învinuirii formulate de organul de urmărire penală.

De asemenea instanța de apel a relevant și faptul, că din conținutul învinuirii

nu este clar că inculpaților Babuș Constantin și Condrea Vasile li se incriminează

sustragerea automobilului în cauză, ori, în rechizitoriu se conține doar mențiunea

că, după ce partea vătămată a reușit să fugă din microbuz spre stația de alimentare,

„inculpații au pornit microbuzul și s-au deplasat într-o direcție necunoscută,

pricinuindu-i astfel părții vătămate Ungureanu M. o pagubă materială în sumă de

3800 euro sau 62186 lei”. După cum rezultă din textul învinuirii nu este indicat

expres asupra faptului că inculpații au sustras acest automobil.

Instanța de apel a considera că nu pot servi drept confirmare că inculpații au

deposedat în realitate pe partea vătămată de microbuz, declarațiile martorilor

Verșilov M. și Mihalachi A. care au declarat că Babuș Constantin le-a spus, că

microbuzul de model Mercedes î-i aparține lui și el l-a procurat, or, acțiunile

ulterioare ale inculpaților în ansamblu confirmă că ei nu au avut intenția și de fapt

nu l-au deposedat pe partea vătămată de microbuz, ci l-au luat pentru a se plimba,

adică l-au răpit fără acordul proprietarului. Ceilalți martori interogați – Dvorcic N.,

Jechiu R., Toma V. nu au putut comunica nimic despre automobil, doar l-au văzut

la poară la A. Mihalachi.

Instanța de apel a apreciat ca o metodă de apărare declarațiile inculpaților

precum că partea vătămată singur a lăsat pe torpedou portmoneul și telefoanele

mobile și că în portmoneu nu erau careva bani, deoarece acestea nu corespund

probelor administrate. Partea vătămată afirmă cu certitudine că după ce a ieșit din

bar atît portmoneul, cît și telefoanele mobile se aflau la el în buzunar, iar cînd și-a

revenit le-a văzut pe torpedou, iar portmoneul se afla în mînă la Babuș Constantin

care împărțea banii cu Condrea Vasile. Din aceste considerente s-a respins apelul

avocatului V. Pascari privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților ca furt, adusă

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

S-a respins și argumentul apărătorului precum că eronat este incriminat

inculpaților semnul calificativ „cauzarea de daune în proporții considerabile” ori,

4

suma de 5649,4 lei pentru pătimit este una considerabilă ea fiind alcătuită nu doar

din prețul a două telefoane mobile, ci și bani cheș, 2423 lei.

Instanța de apel a considerat că la individualizarea pedepselor instanța de

fond a acordat eficiența cuvenită prevederilor art. 75-78 Cod penal și le-a aplicat

o pedeapsă în limitele sancțiunii, echitabilă faptelor comise și personalității

inculpaților Babuș Constantin și Condrea Vasile.

În ceea ce privește apelul avocatului A. Cebanaș în intersele inculpatului

Condrea Vasile, Colegiul penal l-a considerat depus peste termen, deoarece fiindu-

i înmînată copia sentinței la data de 09.09.2011,nici Condrea Vasile nu a atacat

sentința, și nici apărătorul său care a participat la judecarea cauzei în instanța de

fond. Avocatul A. Cebanaș a fost desemnat să apere interesele inculpatului din

oficiu, la cererea instanței și el a intervenit în proces la 21 noiembrie 2011.

Potrivit art. 402 alin. (5) Cod procedură penală, în cazul cînd inculpatul își

schimbă apărătorul, noul apărător poate în termen de 15 zile să declare apel

suplimentar doar în cazul dacă inculpatul a declarat apel în termen.

declarat recurs ordinar, fără a invoca careva temei, a solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărări prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

deoarece pedeapsa stabilită inculpatului este în strictă conformitate cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei.

împotriva decizie instanței de apel, în camera de consiliu, în baza materialelor din

dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste

termen din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (redacția

2009) - termenul de recurs este de 2 luni de la data pronunțării deciziei, dacă

legea nu dispune altfel, iar în cazul redactării deciziei - de 2 luni după înștiințarea

în scris a părților despre semnarea deciziei redactate de toți judecătorii

completului de judecată .

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

ordine de apel în prezența inculpatului și a avocatului acestuia, dispozitivul

deciziei a fost pronunțat la 07 decembrie 2011, iar decizia motivată, conform

recipisei a fost înmînată sub semnătură inculpatului Babuș Constantin la

28.12.2011 (f.d.141).

Cele relatate certifică faptul că termenul de 2 luni (în anul 2011) de

contestare cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de

procedură penală (redacția 2009), nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar a

fost declarat de inculpat la 14 august 2014, prin urmare, Colegiul penal consideră

5

că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va

respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel a expirat la 28 februarie 2012, iar inculpatul ori avocatul acestuia

au avut reală posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a

declara recurs în termenul stabilit de lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

consideră, că recursul ordinar declarat de inculpatul Babuș Constantin este

inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Babuș Constantin

Ilie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2011, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 10 decembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

6