1ra-1333/2014 — art 152 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art 152 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1333/2014 — art 152 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1333/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 octombrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă
Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,
a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2014,
în cauza penală privindu-l pe
Moroz Anatolie Ion, născut la 09 august
1961, originar din r-nul Hîncești s. Sarata-Nouă
și, domiciliat în or. Hîncești, str. A. Marinescu 16
ap. 3;
termenul de examinare a cauzei fiind:
- în prima instanță din 02.04.2013 până la 09.08.2013;
- în instanța de apel din 13.09.2013 până la 14.05.2014;
- în instanța de recurs din 03.07.2014 până la 28.10.2014;
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 09 august 2013, Moroz Anatolie în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal a fost achitat din
motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
1
De către organul de urmărire penală Moroz Anatolie a fost învinuit de
faptul că, la data de 30 noiembrie aproximativ la orele 19.30, în orașul Hâncești, în
stradă, în apropierea casei internat pentru copii cu dificultăți mintale, în baza
relațiilor ostile apărute, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și
piciorele peste diferite părți ale corpului lui Barbulat Vasile, cauzându-i conform
concluziei raportului de expertiză medico-legală echimoze sbclaviculare, fractura
coastei opt pe linia axiliară posterior, ce se califică ca vătămări corporale medii,
care au adus la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și de lungă durată.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea
acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moroz Anatolie să fie declarat
vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și numită
pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art.
90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei penale aplicate pe un
termen de probă de 2 ani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie
2013, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.
Instanța de apel a concluziționat că prima instanță justificat a statuat lipsa
elementelor infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal în acțiunile
inculpatului, cum a argumentat procurorul în apelul său, deoarece pentru a fi
prezența infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal este necesară
prezența cumulativă a celor patru elemente obligatorii și anume: a obiectului,
laturii obiective, subiectului și laturii subiective a unei infracțiuni. Colegiul penal
al Curții de Apel Chișinău menționează că în speța dată nu este înregistrată latura
obiectivă și anume lipsește legătura cauzală dintre presupusa acțiune a inculpatului
și vătămarile ce i-au fost cauzate părții vătămate Barbulat Vasile.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror,
prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în
instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând următoarele:
- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor
prezentate de către procuror, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și
2
punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe
caz nu a avut loc fiind prezentă o apreciere formală, eronată și tendențioasă, cu
referire doar la aceea, că instanța de fond corect a apreciat circumstanțele de fapt.
- în situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de
acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și
întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța
de apel, pentru condamnarea inculpatului în baza art. 152 alin. (1) Cod penal;
- vinovăția inculpatului Moroz Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 152 alin.(1) Cod penal, este confirmată prin totalitatea probelor din materialele
dosarului;
- atât la urmărirea penală, cât și pe parcursul ședințelor de judecată, n-au fost
stabilite careva circumstanțe, care să indice că partea vătămată și martorul Barbulat
Larisa nu spun adevărul, având vreun oarecare interes, sau, că intenționat doresc să
învinovățească inculpații de fapte, pe care aceștea nu le-au săvârșit;
- instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, ca fiind
depuse în scop de a evita răspunderea penală;
- instanța de apel eronat a concluzionat, că argumentele acuzatorului de stat
sunt complet nefondate, precum că faptele inculpatului constituie componența de
infracțiune, prevăzută de art. 152 alin.(1) Cod penal.
Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează, că acesta urmează a fi admis din următoarele motive.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi
prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de
instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
3
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat
și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la
toate motivele invocate.
Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, în legătură cu ce, în baza
temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură
penală urmează a fi casată decizia atacată, cu dispunerea rejudecării cauzei în
instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.
Potrivit apelului declarat de procuror (f.d. 98-99), criticând sentința, sau
invocat următoarele motive:
„- instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă și insuficientă declarațiilor
părții vătămate Barbulat Vasile, martorilor Barbulat Larisa, Crăciun Vasile și a
inculpatului Moroz Anatolie depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul
cercetării judecătorești unde inculpatul a recunoscut că a avut un conflict cu partea
vătămată;
- la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont de pertinența,
concludența, utilitatea și veridicitatea a tuturor probelor acumulate și examinate în
cadrul ședinței de judecată, din punct de vedere al colaborării lor, prin care s-a
confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152
alin. (1) Cod penal, unde nemijlocit a fost dovedit că în acțiunile inculpatului există
componența de infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, după indicii
„vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este
periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a
4
fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă
și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă”;
Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra
persoanelor.
În sensul art. 152 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu
vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății.
Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, Colegiul constată
incorectă concluzia instanței de fond, menținută de instanța de apel, cu privire la
lipsa elementelor constitutive a infracțiunii care au dus la achitarea inculpatului.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a
motivat superficial și s-a bazat doar pe probele apărării ce au dus la achitarea
inculpatului.
În acest sens Colegiul penal lărgit enunță că au rămas fără motivare
următoarele motive: - declarațiile permanente ale părții vătămate Barbulat Vasile
date în cadrul urmăririi penale (f.d. 14-15) și în cadrul ședinței de judecată în
instanța de fond (f.d. 84-85) din care rezultă că:
- „ pe 30 noiembrie 2012 în jurul orei 19:30 s-a deplasat la serviciul soției,
unde activează în calitate de soră mediclă la internatul de copii cu dificiențe
mintale. În timp ce discuta cu soția pe un ton mai ridicat, în afara teritoriului
școlii internat, de ei sa apropiat inculpatul Moroz Anatolie, care l-a întrebat de ce
face gălăgie, i-a răspuns inculpatului să nu-l intereseze. Totodată susține că
inculpatul Moroz Anatolie i-a aplicat lovituri în regiunea brațului, capului și a
spatelui …” (f.d. 88)
- declarațiile martorului Barbulat Larisa care au fost apreciate critic de
instanța de fond cât și de instanța de apel din care reiese că: „pe 30 noiembrie 2012
în jurul orei 19:30 soțul Barbulat Vasile, a chemat-o la poarta instituției ,
apropiindu-se de el între ei s-a iscat un conflict, acesta a început să vorbească cu
ea pe un ton mai ridica, de ei s-a apropiat inculpatul care l-a îmbrâncit pe
neașteptate pe Barbulat Vasile, care a căzut jos și a fost lovit de inculpat cu
pumnii și piciorele …” (f.d. 89)
5
- Se menționează că nu a fost audiat martorul Gușeanu Sergiu care s-a
implicat în conflictul apărut și i-a despărțit (f.d. 89).
- conform raportului de expertiză medico-legală nr 70 D din 15 februarie
2013 iau fost cauzate vătămări corporale medii lui Barbulat Vasile (f.d. 27)
Astfel, concluziile instanței de fond și de apel precum că în acțiunile
inculpatului Moroz Anatolie lipsesc semnele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.
(1) Cod penal și el urmează a fi achitat nu corespund situației de fapt și probelor
prezentate de acuzatorul de stat.
În atare situație se constată că instanța de apel, unilateral a examinat probele
și a dat mai multă prioritate probelor prezentate de apărare, ignorîndu-le pe cele ale
acuzării.
Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel n-a
apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu, din punct de vedere al
pertinenței, utilității, coroborării acestora, pronuțîndu-se numai pe o parte din
probele prezentate de părți. Astfel, se conchide că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra motivelor în apel, nu și-a motivat soluția, având în vedere și aceste motive,
prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală.
Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece
soluționarea chestiunii respective ține de desfășurarea legală a procedurii de
judecată în instanța de apel, care conform art. 414 Cod de procedură penală trebuie
să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității
și temeinicii sentinței atacate.
În asemenea condiții, Colegiul penal, constatând temeiul prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel
urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de
motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției
adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să
verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra
6
tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din
punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte
o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2014, în cauza penală privindu-l pe Moroz
Anatolie Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 02 decembrie 2014, ora 950.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
7