1ra-1412/2014 — art. 362-1 alin. 3 lit. b CP

1ra-1412/2014 — art. 362-1 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1412/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

14 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul,

Castraveț Vladimir și avocatul său, Sterpu Boris, împotriva sentinței Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 20 martie 2009 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 octombrie 2009, în cauza penală în privința lui

Castraveț Vladimir Gheorghe, născut la 04 ianuarie 1984,

originar și domiciliat mun. Chișinău, com. Băcioi str.

Corobceanu, 3.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Castraveț Vladimir Gheorghe, a fost condamnat în baza art. 3621 alin. (3) lit. b) Cod

penal, la 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

Au fost admise acțiunile civile și încasat de la Castraveț V.Gh. și Dima O.I. în

mod solidar în beneficiul lui Ilinițchi Alexandru – 1 500 dolari SUA, Maftei Grigore -

2 100 dolari SUA, Postu Ilie – 2 000 dolari SUA, Bobeico Dumitru – 2 000 dolari SUA,

Tătar Anatol și Tătar Lidia – 1 000 dolari SUA, în lei moldovenești conform cursului

oficial al BNM la momentul achitării sumei.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Dima O. I., în privința căruia hotărîrile

judecătorești nu au fost atacate.

înțelegere prealabilă cu Dima O.I., din interes material, sub pretextul angajării la

muncă în SUA, au însușit de la partea vătămată, Ilinițchi Alexandru, suma de 1 500

dolari SUA, care la acel moment, conform cursului BNM, constituiau 18 910 lei,

cauzîndu-i prejudiciu material considerabil.

Tot el, la 20 iunie 2007, prin înțelegere prealabilă cu Dima O.I., urmărind același

scop, prin aceiași metodă a însușit de la partea vătămată, Maftei Grigore, suma de 2

1

500 dolari SUA, care la acel moment, conform cursului BNM, constituiau 30 736, 75

lei, cauzîndu-i prejudiciu material considerabil.

La 17 iulie 2007, tot el, prin înțelegere prealabilă și împreună cu Dima O.I.,

urmărind același scop, prin aceiași metodă a însușit de la partea vătămată, Postu Ilie,

suma de 2 500 dolari SUA, care la acel moment, conform cursului BNM, constituiau

30 403, 25 lei, cauzîndu-i prejudiciu material considerabil.

Ulterior, la 23 septembrie 2007, tot el, prin înțelegere prealabilă și împreună cu

Dima O.I., urmărind același scop, prin aceiași metodă a însușit de la partea

vătămată, Bobeico Dumitru, suma de 2 000 dolari SUA, care la acel moment,

conform cursului BNM, constituiau 23 383, 40 lei, cauzîndu-i prejudiciu material

considerabil.

De asemenea, la 23 septembrie 2007, tot el, prin înțelegere prealabilă și

împreună cu Dima O.I., urmărind același scop, prin aceiași metodă a însușit de la

părțile vătămate, Tătar Anatol și Tătar Lidia, suma de 2 000 dolari SUA, care la acel

moment, conform cursului BNM, constituiau 23 383, 40 lei, cauzîndu-le prejudiciu

material considerabil.

Astfel, acțiunile lui Castraveț V.Gh. au fost încadrate în baza art. 3621 alin. (3)

lit. b) Cod penal, organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scop de profit, a

intrării și șederii ilegale pe teritoriul unui stat, a persoanei care nu este cetățean sau rezident

al acestui stat, săvîrșită asupra mai multor persoane, de două persoane, soldate cu daune în

proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

numele inculpatului, Castraveț V.Gh., care a solicitat repunerea în termen a apelului

declarat, admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care acțiunile lui Castarveț V.Gh., să fie reîncadrate din

prevederile art. 3621 alin. (3) lit. b), în cele ale art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal și

aplicarea pedepsei cu amendă în limitele acestei sancțiuni.

În motivarea apelului a fost invocat că:

- instanța de fond a încadrat incorect acțiunile inculpatului, Castraveț V.Gh., în

baza art. 3621 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece în dispoziția acestei norme este

prevăzut că infracțiunea este săvîrșită de un grup criminal organizat sau de o

organizație criminală, soldate cu daune în proporții deosebit de mari, însă nu s-a

dovedit că Castraveț V.Gh. face parte dintr-un grup criminal;

- instanța nu a ținut cont de prevederile art. 76 alin. (1) lit. e) Cod penal și

anume că Castraveț V.Gh. a restituit sumele de bani părților vătămate Postu I., și

Maftei G., a încheiat tranzacție de împăcare cu Ilinițchi A., a restituit suma de 1000

dolari SUA lui Tătar L., iar suma pe care o solicită partea vătămată Bobeico D., este

totalmente acoperită de suma ridicată de la domiciliul inculpatului în mărime de

3 100 dolari SUA;

- instanța de judecată urma să țină cont de circumstanțele atenuante

recunoașterea parțială a vinei și repararea benevolă a prejudiciului material cauzat;

2

- prin prisma art. 79 Cod penal, urma să se ia în considerație personalitatea lui

Castraveț V.Gh și anume că are studii superioare, fiind artist la Capela Corală

Academică „Doina”, nu are antecedente penale, a reparat prejudiciul părților

vătămate, organizator și persoana care ducea în eroare părțile vătămate era Dima

O.I. și nu Castraveț V.Gh., care nici nu presupunea că schema în care a fost implicat

este ilegală;

- deoarece inculpatul Castraveț V.Gh, se afla peste hotarele țării, despre sentință

au aflat părinții acestuia la data de 22.07.2009, care au încheiat contract de asistență

juridică cu apărătorul, pentru a-l apăra în instanța de apel.

2009, apelul declarat a fost respins ca inadmisibil.

Oleg, nu a participat în cauza dată, apărătorul inculpatului fiind avocatul, Draguța

Petru, care a primit copia sentinței la 08.04.2009 (f.d. 267 v. III) și nu a atacat-o.

Inculpatul pe parcursul cercetării judecătorești s-a eschivat de judecată, fapt

confirmat prin fișa de evidență eliberată de Serviciul de grăniceri, conform căreia

Castraveț V.Gh., a părăsit țara la 25.09.2009 și la data de 06.10.2009 nu era în țară (f.d.

290 v. III).

Instanța de apel a considerat confirmarea avocatului că inculpatul l-a

împuternicit să-i apere interesele în instanța de apel la 06.10.2009 la orele 14.00 ca

una ce nu reflectă adevărul, cu atît mai mult că potrivit normei procesual penale,

noul apărător poate declara apel doar în cazul dacă inculpatul a declarat apel în

termen.

Cererea avocatului, Chicu O., de a repune în termen apelul său nu a fost admis

de către instanța de apel, deoarece nu a constatat că întîrzierea a fost determinată de

motive întemeiate, întrucât eschivarea inculpatului de la judecată nu poate fi

apreciată ca motiv întemeiat, iar reieșind din prevederile art. 404 Cod de procedură

penală, prezentul apel nu poate fi considerat ca unul peste termen, deoarece

avocatul, Chicu O., nu este participant la proces.

6.1 Inculpatul, Castraveț V.Gh., prin care solicită casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

neprivativă de libertate. Totodată, solicită ca recursul să fie considerat depus în

termen deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa și nu a primit pentru cunoștință

copiile sentinței și deciziei instanței de apel. În motivarea recursului invocă faptul că:

- instanța de fond incorect a stabilit lipsa circumstanțelor atenuante, care de fapt

au fost repararea benevolă a prejudiciului material părților vătămate, recunoașterea

culpei, săvîrșirea pentru prima dată a infracțiunii, caracteristica pozitivă, aplicînd

astfel neîntemeiat pedeapsa cu executare reală în închisoare, necătînd la faptul că

sancțiunea infracțiunii imputate prevede și pedeapsa cu amendă;

3

- a fost amenințat de anumite persoane, fiind nevoit să plece peste hotarele țării,

solicitînd să fie informat despre examinarea cauzei prin intermediul părinților, ceea

ce nu s-a făcut, omițînd astfel și termenul de atac;

- nu s-a luat în considerație, că la momentul săvîrșirii infracțiunilor, avea vîrsta

de 21 ani, avînd un rol secundar la comiterea lor.

6.2 Avocatul, Sterpu Boris, în numele inculpatului, Castraveț V.Gh., care solicită

casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată ultimului

o pedeapsă neprivativă de libertate, precum și considerarea recursului ca depus în

termen. În motivarea recursului invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

astfel nu s-a expus asupra reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile art.

3621 alin. (3) Cod penal, în alin. (2) al aceleiași norme;

- consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare inculpatului, respingînd apelul

avocatului, Chicu O., ca inadmisibil, deoarece anterior acesta nu a participat la

examinarea cauzei, ceea ce contravine prevederilor art. 65, 66 Cod de procedură

penală, cît și normelor internaționale;

- instanța de fond nu a luat în considerație prezența circumstanțelor atenuante

cum ar fi, căința sinceră, repararea benevolă a prejudiciului, contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii;

- la fel instanța de judecată la aplicarea pedepsei, nu a reieșit din faptul

caracterizării pozitive a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și contravenționale,

vîrsta fragedă a acestuia fiind de 21 ani, a fost influențat de un complice mai în vîrstă

cu 20 ani, căința sinceră a inculpatului;

- instanța de judecată nu au luat în considerație faptul că anume inculpatul,

Castraveț V.Gh., a restituit prejudiciul la majoritatea părților vătămate și nu de către

celălalt complice, însă pedepsele aplicate sunt practic identice, ceea ce nu este

echitabil;

- menționează că inculpatul a fost determinat de a pleca peste hotarele țării,

deoarece a fost șantajat și amenințat cu răfuiala de către o rudă a uneia din părți, care

este procuror.

procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate,

solicitînd respingerea lor ca inadmisibile, deoarece nu au fost respectate prevederile

art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală.

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acestea urmează a fi admise,

din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei inculpatul, Castraveț V.Gh., nu a fost prezent la

examinarea cauzei în instanța de apel, precum și lipsește confirmare despre

expedierea, recepționarea de către ultimul a deciziei instanței de apel din 06

octombrie 2009, Colegiul, consideră recursurile declarate, ca depuse în termen.

4

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din cerințele aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect

aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul atestă faptul că, Castraveț V.Gh., a fost

condamnat de prima instanță, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621

alin. (3) lit. b) Cod penal, fiind dispusă examinarea cauzei în lipsa inculpatului, fapt

reținut din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 204 v. III) și sentința fiind

pronunțată în lipsa acestuia. Ulterior, la 27 iulie 2009, de către avocatul, Chicu Oleg,

a fost depus apel în numele inculpatului, Castraveț V.Gh.

Analizînd textul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că, acest apel a fost

respins ca inadmisibil, deoarece avocatul, Chicu O., nu este participant la proces,

inculpatul, Castraveț V.Gh., fiind asistat în instanța de fond de către avocatul

Draguța P., care a primit sentința și nu a atacat-o, iar confirmarea avocatului Chicu

O., că a fost împuternicit nu reflectă adevărul. În opinia, Colegiului penal aceste

concluzii ale instanței de apel, nu sunt motivate suficiente și contravin lucrărilor

dosarului și prevederilor legale, în rezultatul cărora instanța nu s-a expus asupra

argumentelor invocate, astfel nefiind examinat fondul apelului.

Instanța de recurs remarcă că în conformitate cu alin. (1) art. 66 Cod de

procedură penală, învinuitul sau, după caz, inculpatul are dreptul la apărare.

5

Organul de urmărire penală sau, după caz, instanța de judecată îi asigură

învinuitului, inculpatului posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin toate

mijloacele și metodele neinterzise de lege, iar în corespundere cu pct. 5) alin. (2) al

aceleiași norme, inculpatul are dreptul din momentul punerii sub învinuire, să aibă

asistența unui apărător ales de el.

În procesul penal, în calitate de apărător, participă avocatul și alte persoane

abilitate prin lege cu atribuții de apărător. Avocatul capătă calitatea de apărător din

momentul în care și-a asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză,

cu consimțământul acesteia și acordă asistență juridică clientului în baza contractului

de asistență juridică, încheiat în formă scrisă, fapt stipulat în art. 60 alin. (1) a Legii

cu privire la avocatură. Împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat.

Din dispozițiile alin. (1) art. 70 Cod de procedură penală, există două modalități

de intrare a apărătorului în procesul penal:

- la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al

acestuia, precum și la solicitarea altor persoane, cu consimțămîntul persoanelor ale

căror interese urmează să le apere;

- la desemnarea de către coordonatorul Oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat în cazul cererilor sau

solicitărilor de acordare a asistenței juridice calificate.

Totodată, Colegiul penal menționează că norma art. 401 alin. (2) Cod de

procedură penală, permite ca apelul să fie declarat în numele inculpatului și de către

apărător.

Așadar, conform actelor cauzei rezultă că în cadrul examinării cauzei în instanța

de apel s-a anexat mandatul avocatului, Chicu Oleg, pentru reprezentarea

inculpatului, Castraveț V.Gh. (f.d. 286 v. III), precum și confirmarea scrisă din

numele acestuia, precum că împuternicește avocatul, Chicu O., să-i reprezinte

interesele în cauza penală dată, în cadrul Curții de Apel Chișinău (f.d. 289 v. III).

Colegiul penal notează că fiind în prezența circumstanțelor menționate, instanța de

apel, în situația în care avea careva suspiciuni, privind împuternicirile avocatului

Chicu O., urma să le verifice, să solicite prezentarea contractului încheiat cu

inculpatul ori cu alte persoane la inițiativa acestuia, sau să audieze nemijlocit sub

acest aspect persoanele care au contractat cu avocatul menționat. În cazul în care

avocatul nu avea împuterniciri, instanța de apel urma să-i acorde un avocat

desemnat de Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. Însă,

reieșind din materialele dosarului și procesul verbal al ședinței de judecată în cadrul

instanței de apel, astfel de acțiuni nu au fost întreprinse de instanță, aceasta

limitîndu-se doar la menționarea în hotîrîrea sa, că confirmarea avocatului despre

împuternicirile acordate de inculpat nu reflectă adevărul. Mai mult ca atît, acestei

chestiuni de către instanța de apel, urma a-i fi acordată o atenție sporită, datorită

faptului că cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, însuși procurorul a

menționat în ședința de judecată în instanța de apel, că nu sînt date că inculpatul a

primit sentința (f.d. 297 v. III), iar potrivit art. 321 alin. (3) Cod de procedură penală,

6

în cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului este

obligatorie, avînd în vedere faptul că inculpatul poate fi condamnat la pedeapsa

reală cu închisoare.

De asemenea, instanța de recurs relevă jurisprudența CțEDO, și anume cazul

Benham c. Regatului Unit, din 10 iunie 1996, că „atunci cînd în joc este pusă

privațiunea imediată de libertate, interesele justiției cer principial o reprezentare

printr-un consultant”.

Rezultînd din standardele CEDO și din faptul că instanța de apel verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate, iar în instanța de recurs se invocă

necesitatea reparării erorilor de drept, adică activitatea acestor instanțe prevede

soluționarea unor chestiuni complexe de drept, inclusiv privind justețea pedepselor

aplicate, persoanele inculpate și condamnate nedispunînd de o pregătire juridică

necesară pentru a-și prezenta și a-și susține argumentele în fața instanței de un nivel

de jurisdicție superior, pornind și de la faptul că principiul contradictorialității în

procesul penal determină ca apărarea să fie prezentă în ședința de judecată pentru a

confrunta și a comenta poziția acuzatorului, remarcînd astfel echitabilitatea unui

asemenea proces, se impune oportunitatea acordării asistenței juridice obligatorii în

instanța de apel și recurs (pct. 21 din Hotărîrea Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2010, cu

privire la aplicarea legislației pentru asigurarea dreptului la apărare al bănuitului,

învinuitului, inculpatului și condamnatului în procedură penală).

Deci, la judecarea apelului, participarea apărătorului ales sau care acordă

asistență juridică garantată de stat, este obligatorie și nerespectarea acestei reguli

constituie, cu certitudine, o eroare de drept.

Prin urmare, Colegiul consideră că hotărîrea instanței de apel privind

inadmisibilitatea apelului, este contrară exigenței unui proces echitabil în sensul art.

6 § 3 lit. c) din Convenție. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile sale de inadmisibilitate a apelului, ca depus de un apărător, care nu a fost

participant la proces, fără verificarea minuțioasă a împuternicirilor acestuia.

Astfel, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la judecarea apelului a

admis o eroare gravă de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel.

Avînd ca temei cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil

Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității casării deciziei instanței de

apel în privința lui Castraveț V.Gh., cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să ia în considerare cele

expuse în prezenta decizie, să verifice împuternicirile apărătorului, care a declarat

apel, să se pronunța asupra termenului declarării apelului, în cazul repunerii în

termen a acestui să se expună pe marginea argumentelor invocate în apel,

motivându-și concluziile, fie că le admite sau respinge, ținînd cont de motivele

casării deciziei atacate, de cele invocate în recursurile ordinare, de practica unitară în

7

acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să adopte o hotărâre legală și

întemeiată, în strictă concordanță cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul, Castraveț Vladimir și

avocatul său, Sterpu Boris, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 octombrie 2009, în cauza penală în privința lui Castraveț Vladimir

Gheorghe, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 04 noiembrie

2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

8