2rac-358/13 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- punerea debitorului în întîrziere
2rac-358/13 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
dosarul nr.2rac-358/13
prima instanță: D.Gherman
instanța de apel: E.Ababei, N.Matveeva, G.Polivenco
D E C I Z I E
11 septembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iulia Oprea, Ion Corolevschi,
Tatiana Vieru, Nicolae Clima
examinînd cererea de recurs declarată de către societatea cu răspundere
limitată „Svantevit Grup”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societății cu răspundere
limitată „Svantevit Grup” împotriva societății cu răspundere limitată „Lepton” cu
privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2013, prin care apelul
declarat de către societatea cu răspundere limitată „Svantevit Grup” a fost admis și
casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 iunie 2012, cu emiterea încheierii prin
care cererea a fost scoasă de pe rol,
c o n s t a t ă
La 12 august 2011, societatea cu răspundere limitată „Svantevit Grup” a
depus o cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată
„Lepton” cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea cererii reclamantul SRL „Svantevit Grup” a invocat că la 23
septembrie 2008 cu pîrîtul a fost încheiat contractual de vînzare cumpărare.
În conformitate cu contractual, reclamantul a livrat marfa pîrîtului în sumă de
116516,87 lei, fapt confirmat prin factura fiscală din 01 iulie 2009.
Conform p. 7.2. a contractului nominalizat, dacă litigiu nu se poate hotărî pe
cale amiabilă, apoi părțile își rezervă dreptul de a se adresa în judecată.
Reclamantul și-a onorat obligațiunile ce i-au revenit din contract, fără a fi
depuse careva pretenții din partea pârâtului.
Astfel pârâtul nu și-a onorat obligațiile, neachitând datoria în sumă de
116516,87 lei până în prezent, de aceia confirm art. 619 CC, obligațiilor pecuniare li
se aplică dobînzi pe perioada de întârziere , constituind cuantumul de 9 % peste
rata dobînzii prevăzute de art. 585 CC dacă legea sau contractual nu prevede altfel.
Conform contractului, SRL „Lepton” urma să achite suma datorată pînă la 31
decembrie 2008, însă suma datorată nu a achitat-o până în prezent.
Pentru încălcarea condițiilor contractuale , pârâtului conform p. 5.3. i-a fost
calculată penalitatea în mărime de - 104760 lei.
Conform art. 619 CC, obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada
de întârziere, cuantumul dobânzii fiind de - 9 % peste rata dobânzii prevăzute la art.
585 CC, suma fiind calculată de 39615,73 lei.
Pentru a clarifica litigiu pe cale amiabilă, pârâtului i-a fost remis la 19 aprilie
2011 o pretenție cu solicitarea achitării sumelor datorate.
Cere reclamantul, SRL „Svantevit Grup” încasarea sumei datorate pe contract
în mărime de - 116516,87 lei, suma penalității în mărime de -104760 lei, dobânda de
întârziere în mărime de-39615,73 lei și cheltuielile de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 iunie 2012 acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2013, apelul declarat de
către SRL „Svantevit Grup” a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanțe cu
emiterea încheierii prin care cererea a fost scoasă de pe rol.
La 17 mai 2013, SRL „Svantevit Grup” a depus cerere de recurs împotriva
deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestea, casarea deciziei instanței de apel
și hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a
acțiunii.
Recurentul, SRL „Svantevit Grup”, în motivarea recursului a indicat că
instanțele de judecată la examinarea pricinii eronat a aplicat legea materială, nu a
constatat pe deplin circumstanțele care au o importanță pentru soluționarea pricinii,
prin ce a emis hotărîre ilegală.
În special, s-a invocat că la data de 26 februarie 2013 avocatul, SRL
„Svantevit Grup” era în imposibilitate de a se prezenta în ședința instanței de apel ,
fiind plecat de urgență în deplasare, însă instanța de apel contrar prevederilor art.
206 alin.(5) CPC, a respins cererea de amânare a ședinței instanței de judecată, prin
ce a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și cu trimiterea pricinii spre
rejudecare în instanța de apel.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel
și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
După cum rezultă din materialele cauzei SRL „Svantevit Grup” a depus o
cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Lepton” cu privire la încasarea sumei
datorate pe contract în mărime de 116516,87 lei, suma penalității în mărime de -
104760 lei, dobânda de întârziere în mărime de 39615,73 lei și cheltuielile de
judecată.
Instanțele ierarhic inferioare de judecată au emis hotărîrile sus enunțate.
S-a constatat, că instanța de apel prin decizia sa din 26 februarie 2013 a
admis apelul declarat de către SRL „Svantevit Grup” și a casat hotărîrea
Judecătoriei Soroca din 19 iunie 2012, cu emiterea încheierii prin care cererea SRL
„Svantevit Grup” a fost scoasă de pe rol.
Ca temei de emitere a deciziei sus enunțate instanța de apel a invocat că SRL
„Svantevit Grup” nu a respectat procedura prealabilă prevăzută de pct.7.1 din
contractul de vînzare – cumpărare încheiat între SRL „Svantevit Grup” și SRL
„Lepton”, iar la dosar lipsesc careva probe ce ar confirma expedierea pretenții și
recepționarea acestei de către SRL „Lepton”.
Potrivit p.7.1 din contractul menționat, care a servit pentru instanța de apel ca
temei de scoatere a cererii de pe rol, ambele părți vor întreprinde măsurile necesare
pentru soluționarea litigiilor apărute pe calea tratativelor, iar prin p. 7.2. a
contractului, dacă litigiu nu se poate hotărî pe cale amiabilă, apoi părțile își rezervă
dreptul de a se adresa în judecată.
În același timp, conform art. 617 alin. (1), (2), lit. a), c) dacă nu execută
obligația în urma somației primite după scadență din partea creditorului, debitorul se
consideră în întîrziere ca urmare a somației.
Nu este necesară somație în cazul în care este stabilită o dată calendaristică
pentru executarea obligației, dacă părțile au convenit expres că debitorul este în
întîrziere la expirarea termenului la care trebuia să execute, fără îndeplinirea vreunei
formalități.
Din contractul menționat rezultă că este stabilită o dată calendaristică pentru
executarea obligației – 31 decembrie 2008, iar prin pp. 5.2,5.3 este stabilit expres că
debitorul este în întîrziere la expirarea termenului la care trebuia să execute, fără
îndeplinirea vreunei formalități.
Aceste circumstanțe nu au fost verificate de instanța de apel, concluziile fiind
făcute incorect despre obligativitatea respectării procedurii de somație doar în baza
p.7.1 din contract, care a generat ca soluție scoaterea cererii de pe rol fără a fi
examinat fondul cauzei, fără a ține cont la acest capitol de prevederile legale.
De asemenea, în urma examinării actelor cauzei, rezultă că, urmare a
depunerii cererii de apel de către SRL „Svantevit Grup”, instanța de apel a stabilit
termenul spre examinare pe data de 29 ianuarie 2013.
La data de 29 ianuarie 2013, instanța de apel a amînat ședința instanței de apel
pentru data de 26 februarie 2013, pentru ca reprezentantul SRL „Svantevit Grup” să
prezinte la ședința următoare aviz de recepție în original de expediere a pretenției
fără dată și pentru a înștiința reprezentantul intimatului pentru clarificarea unor noi
întrebări apărute (f.d.76-78).
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 26 februarie 2013
(f.d.859, cît și deciziei recurate, reprezentantul recurentului și reprezentantul
intimatului în ședința instanței de apel nu s-au prezentat, iar cererea de amînare a
ședinței instanței de apel depusă de către reprezentantul SRL „Svantevit Grup” –
Victor Rusu, a fost respinsă, ca fiind depusă fără probe ce ar confirma
imposibilitatea neprezentării motivate a reprezentantului în ședința instanței de
apel.
În conformitate cu art. 206 alin. (5) CPC, neprezentarea în ședință de judecată
a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea
pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amîna o
singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului
acestuia.
În asemenea circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanță de apel nu
a creat condiții obiective întru soluționarea justă a cauzei, or, potrivit art. 211 CPC,
în cadrul examinării pricinii în fond, președintele ședinței este obligat să creeze
condiții pentru ca participanții la proces să-și expună considerentele referitor la
circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, să facă completări și să prezinte probe
în condițiile prezentului cod.
În acest scop, judecătorul trebuie, după caz, să elucideze împreună cu
participanții la proces circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii și să
cerceteze probele din dosar. Tot odată, în speță a fost depusă cererea de amînare a
ședinței instanței de apel, iar instanța de apel reieșind din prevederile art. 206
alin.(5) CPC, sus menționat, urmă să amîne ședința de judecată în vederea ocrotirii
dreptului recurentului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.
La rejudecare urmează a se ține cont de cele expuse în decizia dată și de a
crea condiții obiective și reale participanților la proces pentru realizarea drepturilor
lor procedurale și în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea
materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărîre legală și
întemeiată.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată
„Svantevit Grup”.
Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2013, în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a societății cu răspundere limitată „Svantevit
Grup” împotriva societății cu răspundere limitată „Lepton” cu privire la încasarea
datoriei, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel la Curtea de Apel
Bălți, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iulia Oprea
Ion Corolevschi,
Tatiana Vieru
Nicolae Clima