1ra-1209/2014 — art. 201-1 alin. 1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Drochia din 30 decembrie 2013 Bunescu Sergiu a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Bunescu Sergiu la 03 iunie 2013, aproximativ la ora 19.00, la domiciliul său amplasat în or. Drochia, str. Boris Glavan 54, a inițiat un conflict cu soția sa Bunescu Alina și amenințînd-o cu răfuiala fizică, a apucat-o de păr, a lovit-o cu mîinile pe diferite părți ale corpului, a strangulat-o cu mîinile de gît, a îmbrîncit-o la podea și continuînd s-o stranguleze i-a cauzat leziuni corporale sub formă de excoriație a gîtului, cicatrice a sprîncenei stîngi.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă cu aplicarea art. 79 Cod penal. 3.1. Împotriva sentinței a depus apel și avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei 1 noi hotărîri prin care să fie liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională în temeiul art. 55 Cod penal. În motivarea apelului avocatul a invocat, că la aplicarea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont de circumstanțele atenuante, deoarece pentru prima dată este atras la răspundere penală pentru comiterea unei infracțiuni ușoare, a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, se caracterizează pozitiv și duce un mod de viață decent.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, au fost admise apelurile declarate, casată sentința în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bunescu Sergiu a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 1 (unu) an închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 1 (unu) an. 4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță a dat o apreciere justă probelor potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Bunescu Sergiu în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal. Totodată, Colegiul penal a menționat că instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 78 alin. (3) Cod penal, aplicîndu-i inculpatului pedeapsa maximă prevăzută la sancțiunea cu închisoare în lipsa circumstanțelor agravante. Colegiul penal a considerat că pedeapsa sub formă de 1 (unu) an închisoare este echitabilă și suficientă, ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite și de motivul acesteia. La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont și de personalitatea acestuia și anume de faptul, că nu are antecedente penale, la locul de trai se caracterizează pozitiv, are la întreținere părinții, de aceea reeducarea și corectarea lui este posibilă fără a fi izolat de societate și conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an. Totodată, au fost respinse argumentele apelanților privind liberarea inculpatului de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal, deoarece în circumstanțele în care a fost săvîrșită infracțiunea, pedeapsa nu-și va atinge scopul prevăzut de art. 61 Cod penal și nu va duce la corectarea și reeducarea lui Bunescu Sergiu, precum și nu va preveni săvîrșirea de noi infracțiuni de către inculpat și alte persoane.

Împotriva hotărîrii menționate, avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului a declarat recurs ordinar invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) 2 Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal cu tragerea la răspundere contravențională conform art. 55 Cod penal. Recurentul în motivarea recursului său invocă faptul că instanța de apel nu s-a expus explicit din ce motive a respins cerințele apelului. 5.1. Asupra recursului declarat procurorul a depus referință, pronunțîndu-se pentru respingerea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de judecată în mod legal și corect l-a condamnat pe inculpat. 5.2. Referință asupra recursului a depus și partea vătămată Bunescu Alina, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat, deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, argumentînd pe larg motivul respingerii cererii de aplicare a art. 55 Cod penal, făcînd referire la circumstanțele atenuante.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul penal reține că acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de recurs. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că avocatul critică aprecierea circumstanțelor atenuante de care nu s-a ținut cont la aplicarea pedepsei. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a casat hotărîrea 3 instanței de fond doar în partea stabilirii pedepsei, micșorînd atît termenul închisorii, cît și termenul de probă. Totodată, argumentul recurentului precum că instanța de apel nu s-a expus clar referitor la respingerea cererii privind liberarea de răspundere penală cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, instanța de recurs îl consideră ca fiind neîntemeiat și declarativ, deoarece în motivarea deciziei instanței de apel corect se menționează, că în circumstanțele în care a fost săvîrșită infracțiunea de către Bunescu Sergiu, liberarea acestuia de răspundere penală nu-și va atinge scopul prevăzut de art. 61 Cod penal și nu va duce la corectarea și reeducarea dînsului, precum și nu va preveni săvîrșirea de noi infracțiuni de către acesta și alte persoane. Colegiul penal relevă, că motivele invocate de recurent țin de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrii judecătorești și mai mult decît atît, aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal este un drept al instanței și nu o obligație, reieșind din cumulul de circumstanțe reținute în cadrul cercetării judecătorești atît în instanța de fond, cît și în cea de apel. În acest context, Colegiul penal conchide că temeiul pentru recursul ordinar declarat de avocat, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste considerente recursul este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, în cauza penală în privința lui Bunescu Sergiu, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 17 septembrie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Vladimir Timofti 4