1ra-819/2014 — art. 190 al. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-819/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Vladimir Timofti și Ghenadie Nicolaev,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul

al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013 în cauza penală în

privința lui

Balica Serghei Victor, a.n. 16.02.1988, originar și domiciliat în

or.Cornești str.Pan Halipa 23, r-ul Ungheni.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

- Instanța de fond - 18.01.2011 - 06.12.2011;

- Instanța de apel - 02.01.2012 - 23.12.2013;

- Instanța de recurs – 18.03.2014- 24.06.2014.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Code de procedură penală a

fost legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, asupra recursului,

C O N S T A TĂ:

Victor a fost achitat pe art. 190 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de către el.

că, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și

abuz de încredere, în timp ce a concubinat în perioada ianuarie-octombrie 2006, cu

cet. Viorica Movileanu și folosindu-se de naivitatea acesteia, și, insuflându-i speranța

că se va căsători cu ea, sistematic obținea, atât personal de la mama acesteia, Ioana

Movileanu, cât și prin intermediul cet. Viorica Movileanu, diferite sume de bani,

înșelându-le că construiește o casă pentru viitoarea lor familie, însă, de fapt, a însușit

de la acesta bani în suma totală de 27 000 lei, prin ce i-a cauzat cet. Ioana Movileanu

un prejudiciu material în proporții considerabile.

Tot el, la 06 octombrie 2006, urmărind același scop, sub pretextul că are nevoie

de bani în legătură cu faptul că a comis un accident rutier, a obținut de la Viorica

Movileanu suma de 3 050 euro echivalentul fiind de 42 120 lei, pe care, de fapt, i-a

însușit. Banii proveneau de la vânzarea automobilului cet. Viorica Movileanu, de

model ,,Honda Acord”, cu n/î CIY 159, organizată de către Balica Serghei. Totodată

a obținut și suma de 5 460 lei care erau bani personali ai cet. Viorica Movileanu, prin

ce i-a cauzat acesteia un prejudiciu material în proporții considerabile, în suma totală

de 47 580 lei.

În total, Balica Serghei a dobîndit ilegal suma de 74 580 lei.

Respectivele acțiuni au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 190 alin.(4) Cod penal - dobîndirea ilicită, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a bunurilor altei persoane în proporții mari.

1

Movileanu Ioana și Cibotaru (Movileanu) Viorica, invocînd ilegalitatea acesteia.

Apelanții au considerat că, instanța de fond nu a analizat și nu a verificat probele

prezentate de partea acuzării, și anume nu a analizat elementele de fapt ce reies din

declarațiile martorilor A. Cenușă, N. Godea, M. Arhiri, M. Movileanu, deși potrivit

art. art. 99 alin. (2) ,100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța urma ca probele

administrate în procesul penal să le verifice sub toate aspectele și obiectiv.

2013, au fost admise apelurile declarate de procuror și de părțile vătămate Ioana

Movileanu și Viorica Cibotaru (Movileanu), casată sentința cu pronunțarea unei

hotărîri, prin care: Balica Serghei Victor a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea

infracțiunii, prevăzute de art.190 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în contextul celor stabilite

în ședința de judecată, consideră că acestea acțiuni ale inculpatului sunt o modalitate

de relații civile, ce s-au constituit pe perioade conviețuirii ultimului cu V. Movileanu,

partea vătămată revendicînd bunurile, ce au fost precum că dobîndite pe parcursul

conviețuirii împreună. Astfel, instanța de apel a conchis că, învinuirea nu a

demonstrat prin probe incontestabile intenția frauduloasă a lui Balica Serghei de a nu

executa obligații și de a sustrage banii, în declarațiile părții vătămate fiind prezente

divergențe referitor la sumele însușite, or, acuzarea nu a dovedit dobîndirea ilicită de

către inculpat a bunurilor lui V. Movileanu, I. Movileanu deoarece este sub îndoială

însuși faptul transmiterii sumelor menționate lui Balica Serghei.

Totodată, instanța de apel, a considerat necesar de a desființa sentința instanței

de fond pe motiv că soluția de achitare contrazice dispozitivul hotărîrii, ori, instanța

motivîndu-și soluția de achitare în partea descriptivă prin lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii de escrocherie și inexistența faptei infracțiunii, în același

timp, prin dispozitiv l-a achitat pe Balica Serghei, pe motiv ca fapta nu a fost săvîrșită

de el.

Instanța de apel a admis apelurile procurorului și a părților vătămate nu din

motivele indicate de apelanți, ci din oficiu și l-a achitat pe Balica Serghei de sub

învinuire de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, din motiv

că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată, invocînd art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură

penală. Recurentul invocă că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel de către procuror, decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Recurentul consideră că, sunt prezente un șir de probe care dovedesc cu certitudine

vinovăția lui Balica Serghei, instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor

prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate în

instanța de judecată.

concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform pct. 6), 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

2

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită - temei care își găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Aceste prevederi ale legii procesuale nu au fost respectate întocmai la judecarea

apelului și, ca urmare, instanța de apel, pripit a ajuns la concluzia de achitare a

inculpatului pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii.

La examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța

de judecată este obligată să argumenteze în hotărîrea adoptată motivele admiterii sau

respingerii probelor prezentate atît de învinuire, cît și de apărare și este obligată să

aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au

fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în

ședința de judecată.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel la examinarea apelului declarat nu a

respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la toate motivele

invocate de apelant, în legătură cu ce, în baza temeiului pentru recurs prevăzut de

art.427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, urmează a fi casată decizia

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece

această eroare nu poate fi corectată în instanța de recurs. De asemenea, instanța de

apel nu a ținut cont de indicațiile instanței de recurs.

Colegiul penal lărgit menționează că, la adoptarea deciziei de achitare instanțele

de judecată nu au dat deplină eficiență acestor prevederi, au apreciat probele care nu

se racordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate

calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut

concluzii care nu se racorda la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză.

Totodată, conform prevederilor art.394 alin.(3) pct.2) Cod de procedură penală,

la adoptarea unei sentințe de achitare instanța de judecată enunțînd motivele și

temeiurile achitării, urmează să indice motivele pentru care a respins probele aduse în

sprijinul acuzării.

3

Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art.414 și art.417 Cod de procedură

penală, prematur a adoptat o decizie de achitare, dînd prioritate în exclusivitate

depozițiilor inculpatului Balica Serghei, care a negat în instanță vinovăția sa (dînd

declarații contradictorii). Totodată, instanța n-a dat apreciere deplină la depozițiile

martorilor audiați în instanța de fond și cea de apel, nu a analizat din care cauză a

exclus restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea

apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, limitîndu-se numai la

criticarea probelor acuzării.

fost prezentate probe, ce ar confirma transmiterea sumelor de bani de către părțile

vătămate inculpatului prin înșelăciune sau abuz de încredere, iar acțiunile părții

vătămate Viorica Movileanu nu sunt altceva decît o răzbunare pentru faptul că el a

refuzat să se căsătorească cu ea.

Totodată, instanța de apel a considerat că relațiile dintre Baltă Serghei și partea

vătămată Viorica Movileanu țin de relații civile ce s-au constituit pe parcursul

conviețuirii împreună.

În acest sens, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că,

motivația instanței de apel în descriptivul deciziei contrazice dispozitivului hotărîrii.

Or, achitîndu-l pe Balica Serghei pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, instanța nu s-a expus nici într-un mod asupra acestei soluții.

Lipsa elementelor infracțiunii, presupune faptul atunci cînd persoana nu este

subiect al infracțiunii, lipsește latura obiectivă sau nu este dovedită intenția la

săvîrșirea acțiunilor prejudiciabile.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, în speța dată persistă temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărîrii, sau acesta este expus neclar.

O asemenea încălcare procesuală ține de chestiunile de drept și nu poate fi

reparată în instanța de recurs, fapt ce impune casarea deciziei cu rejudecarea cauzei în

instanța de apel.

Colegiul penală lărgit mai menționează că, instanța de apel în decizia sa a

analizat probele prezentate de partea acuzării, însă nu a apreciat la justa valoare

circumstanțele de fapt ce reies din declarațiile martorilor Alexei Cenușă, Alexei

Marina Cenușă, Nicolae Godea, Mihail Arhiri, Mihail Movileanu. Or, potrivit art. art.

99 alin.(2), 100 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța urma ca probele

administrate în procesul penal să le verifice sub toate aspectele și obiectiv.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, atît instanța de

fond cît și cea de apel nu au întreprins careva măsuri pentru a verifica faptele

declarate de inculpat și anume: dacă lotul aparține cu drept de proprietate inculpatului

și dacă în perioada concubinajului cu Viorica Movileanu a efectuat careva lucrări pe

acest lot din sursele de bani la care se referă părțile vătămate.

Or, faptul stabilit de instanța de apel că, ,,terenul este îngrădit cu plasă metalică,

pusă pe piloni din beton, este o temelie din blocuri de beton, din stradă se observă

peste 20 blocuri din beton, în spatele temeliei, undeva la marginea terenului sunt

copaci de vișini, sub care se observă în jur la 12-14 blocuri de beton, iar nu departe

cîțiva piloni din beton. În interiorul terenului este o grămadă de nisip și o grămadă de

pietre de diferite dimensiuni”, nu confirmă că inculpatul în perioada concubinajului

cu partea vătămată a efectuat aceste lucrări la care au fost introduși banii luați de la

părțile vătămate.

4

Mai mult, instanța de apel nu a verificat sub toate aspectele declarațiile părților

vătămate și a inculpatului privind episodul comercializării automobilului ,,Honda” ce

aparține părții vătămate, ele fiind contradictorii.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor

motivelor invocate de apelant în apel, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să analizeze la modul cuvenit intenția și acțiunile inculpatului, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile

inculpatului a infracțiunii incriminate, în cazul în care v-a ajunge la concluzia

confirmării învinuirii în instanță - să descrie fapta infracțională ca fiind dovedită, și

să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a

CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul al Procuraturii de nivelul Curții

de Apel Bălți, Andrei Formusatii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 23 decembrie 2013 în cauza penală în privința lui Balica Serghei

Victor și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată publicată la 15 iulie 2014.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

5