1ra-951/2014 — art. 328 alin.2 lit. a CP

1ra-951/2014 — art. 328 alin.2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-951/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Constantin Alerguș, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de inculpatul Baciu Alexei și partea vătămată Ipate Nichita, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2014 în cauza

penală în privința lui

Baciu Alexei Pavel,

născut la 10 septembrie 1975, originar din r-nul

Ialoveni, s. Țîpala, domiciliat în mun. Chișinău,

com. Ghidighici, str. A. Mateevici, nr. 12, ap. 24.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

la 24 decembrie 2013 - pînă la 27 ianuarie 2014

(instanța de apel);

la 16 aprilie 2014 - pînă la 11 iunie 2014 (instanța de

recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

2012, Baciu Alexei a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal,

la 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în

organele MAI pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a

fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ipate Nichita privind

încasarea prejudiciului moral a fost lăsată fără examinare.

deținînd funcția de polițist în Izolatorul de Detenție Preventivă al C.G.P. al

mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere, la 28 noiembrie

2005, în intervalul de timp 0800-0900 în incinta Izolatorului de Detenție

Preventivă al C.G.P. mun. Chișinău, situat pe str. Tighina nr.6 mun. Chișinău,

împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în

1

privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o altă procedură, contrar

prevederilor art. 14, 15 din Legea RM nr.416-12 din 18.12.1990„Cu privire la

poliție”, depășind vădit limitele atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, i-a

aplicat deținutului Ipate Nichita multiple lovituri cu mînile și picioarele pe

diferite părți ale corpului, prin ce i-a provocat suferințe fizice.

Tot el, Baciu Alexei, la 03 decembrie 2005, în intervalul de timp între

orele 0800 și 0900 în incinta Izolatorului de Detenție Preventivă al C.G.P. mun.

Chișinău situat pe str. Tighina nr.6 mun. Chișinău, împreună cu alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora cauza penală a

fost disjungată într-o altă procedură, contrar prevederilor art. 14, 15 din Legea

RM nr. 416-12 din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, depășind vădit limitele

atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, i-a aplicat deținutului Ipate Nichita

multiple lovituri cu mînile și picioarele pe diferite părți ale corpului, prin ce i-

a provocat suferințe fizice.

inculpatului Baciu Alexei și partea vătămată Ipate Nichita care au solicitat :

- avocatul Breazu Sergiu în numele inculpatului Baciu Alexei, casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Baciu A.,

argumentînd că de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate probe

incontestabile care cu certitudine ar dovedi vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate. La fel, s-a invocat că instanța de fond nu

a luat în considerație și nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorului

Paraschiv Anatolie, care a declarat că inculpatul, care se afla în subordonarea

sa nu avea dreptul să scoată din celule persoanele arestate sau să-i

lovească, mai mult a menționat că nici o dată nu a fost sesizat referitor la

faptul maltratării lui Ipate N.;

- partea vătămată Ipate N., casarea sentinței în latura civilă, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă înaintată să fie admisă

integral, motivînd că instanța de fond lăsînd acțiunea civilă fără examinare a

încălcat prevederile art. 225 Cod de procedură penală.

2013, apelul declarat de partea vătămată Ipate Nichita a fost respins ca

nefondat.

Apelul declarat de avocatul Breazu Sergiu în numele inculpatului Baciu

Alexei a fost admis din alte motive, casată sentința și pronunțată o nouă

2

hotărîre, prin care Baciu Alexei a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, iar în temeiul art. 60 Cod

penal, procesul penal intentat în privința lui Baciu Alexei a fost încetat în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere

penală.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Ipate Nichita, a fost lăsată

fără soluționare.

momentul comiterii infracțiunii și condamnării inculpatului Baciu A.,

acțiunile acestuia corect au fost calificate în baza legii, care era în vigoare la

acel moment și anume art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, însă ținînd cont de

faptul că prin Legea nr.252 din 08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012, a fost

exclusă lit. a) din aliniatul (2) al art. 328 Cod penal, acțiunile lui Baciu A.

urmează a fi încadrate în prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal.

La fel s-a reținut, că conform materialelor cauzei, cu certitudine s-a

dovedit că acțiunile inculpatului Baciu A. conțin indicii componenței de

infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, și anume „săvîrșirea de

către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanei fizice”.

Totodată, instanța de apel a indicat, că procesul penal în baza

art. 328 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului Baciu A. urmează a

fi încetat pe motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

Referitor la acțiunea civilă, înaintată de partea vătămată Ipate N.,

instanța de apel a indicat că ultimul nu a prezentat probe care ar confirma

cuantumul prejudiciului moral și material solicitat, prin urmare, instanța

nefiind în drept de a dispune încasarea sumelor care nu au fost probate.

procurorul care a solicitat, casarea deciziei contestate cu menținerea sentinței

instanței de fond, argumentînd că, instanța de apel greșit a încadrat acțiunile

inculpatului în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, din motivul că prin Legea

nr.252 din 08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012 a fost exclusă lit. a) din aliniatul

(2) al art. 328 Cod penal, deoarece fapta ilicită a fost comisă de către Baciu A.

pînă la intrarea în vigoare a acestor modificări;

3

6.2 Împotriva hotărîrilor pronunțate în cauză a declarat recurs ordinar și

partea vătămată Ipate Nichita, care a solicitat casarea hotărîrilor contestate și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Baciu A. să fie condamnat în baza art.

1661 alin. (2) lit. c), e) Cod penal (red. 08.11.2012), iar acțiunea civilă înaintată

să fie admisă integral.

În motivarea recursului declarat partea vătămată a invocat că încadrînd

acțiunile inculpatului Baciu A. în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de

apel nu a ținut cont de faptul că prevederile acestui articol nu prevăd

maltratarea unei persoane de către două sau mai multe persoane cu funcție de

răspundere. Totodată, instanța de apel neîntemeiat a lăsat fără soluționare

acțiunea civilă înaintată, unde partea vătămată solicită încasarea daunei

morale.

26 noiembrie 2013 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total

decizia Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013, în privința lui Baciu

Alexei, și menținută în partea laturii penale sentința Judecătoriei Centru mun.

Chișinău di 20 iunie 2012, prin care Baciu Alexei a fost condamnat în baza art.

328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008) la 3 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

În partea laturii civile s-a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogată

litera a) a alineatului (2) al art. 328 Cod penal, fiind totodată modificate și

completate un șir de acte legislative, avînd ca scop intensificarea activității și

ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al

Republicii Moldova.

Tot, prin această Lege a fost introdus art. 166/1 Cod penal – Tortura,

tratamentul inuman sau degradant.

Astfel, Colegiul a specificat că, fapta de exces de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu de către un polițist, precum este speța dată, după

modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost

decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele

prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art. 166/1 Cod

4

penal.

Însă, avînd în vedere că sancțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a)

Cod penal (red. 18.12.2008) prevede o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar sancțiunea art. 166/1 alin. (2) lit. c),

e) Cod penal (red. 08.11.2012 ) în care ar urma reîncadrarea corectă a faptelor

comise de inculpatul Baciu A. prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 8

ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, astfel, Colegiul

penal a concluzionat că în speță urmează a fi menținută sentința instanței de

fond, care corect a încadrat fapta comisă de Baciu A. în baza art. 328 alin. (2)

lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008), fără a agrava situația acestuia.

Totodată, Colegiul penal a concluzionat că instanța de apel lăsînd fără

examinarea acțiunea civilă și-a motivat greșit soluția, deoarece motivarea în

această parte este în contradicție cu prevederile art.387 Cod de procedură

penală.

Chișinău din 27 ianuarie 2014, a fost admis apelul părții vătămate Ipate N.,

casată parțial sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 iunie 2012 și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță .

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Baciu Alexei în beneficiul

părții vătămate Ipate Nichita suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

materialul probator rezultă că există legătură de cauzalitate între suferințele

fizice și psihice, suportate de partea vătămată și acțiunile infracționale ale

inculpatului.

Totodată, instanța de apel a menționat că partea vătămată în susținerea

apelului și a sumei prejudiciului moral solicitat a indicat la un șir de cauze

soluționate de CEDO și a invocat că are dreptul la despăgubiri morale

exprimate într-un echivalent bănesc echitabil ca victimă al torturii, însă la

acest capitol instanța de apel a menționat că nu poate aplica prin analogie cele

constatate de CEDO în cauze concrete, pe motiv că prejudiciul moral nu poate

fi stabilit prin rigori abstracte stricte, din moment ce el diferă de la persoană la

persoană în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz, mai mult nici

5

CEDO atunci cînd acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de

evaluare prestabilite, ci judecă în echitate.

declarat recurs ordinar inculpatul Baciu Alexei și partea vătămată Ipate

Nichita, care au solicitat:

- inculpatul, fără a invoca careva temei de drept prevăzut la art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei

noi hotărîri prin care acțiunea civilă înaintată de partea vătămată să fie

respinsă integral, argumentînd că nu este vinovat de comiterea infracțiunii

incriminate, fiind condamnat pentru fapta comisă de o altă persoană;

- partea vătămată Ipate Nichita, care, invocînd temeiurile de drept

prevăzute la pct.6), 10) și 16) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea

civilă să fie admisă integral, iar în privința inculpatului să fie aplicate

prevederile art. 90 alin. (6) lit. e) Cod penal.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că instanța de

apel la rejudecarea cauzei nu a ținut cont de motivele invocate în decizia

Curții Supreme de Justiție din 26.11.2013, prin care s-a dispus rejudecarea

cauzei de către instanța de apel și anume că la rejudecarea cauzei instanța de

apel urma să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual penale asupra tuturor motivelor invocate în apel

de partea vătămată, și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate și de

practica CEDO să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Consideră că suma prejudiciului moral încasată prin hotărîrea atacată,

în mărime de 5000 lei, că este prea mică, în raport cu suferințele care i-au fost

cauzate în urma faptei săvîrșite de inculpatul Baciu Al., mai mult, această

sumă contravine practicii CEDO.

Ulterior, la data de 30 aprilie 2014, partea vătămată a declarat recurs

suplimentar, la recursul ordinar de bază, făcînd trimitere la mai multe hotărîri

ale Curții Supreme de Justiție, pe cauze similare.

11.1. Împotriva recursului ordinar declarat de inculpatul Baciu A. a fost

depusă referință de către partea vătămată, care consideră că recursul urmează

a fi respins, ca inadmisibil, argumentînd că inculpatul critică decizia invocînd

nevinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate, însă, prin decizia din

6

27.01.2014, instanța de apel nu a examinat latura penală a cauzei,

pronunțîndu-se doar în latura civilă.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

12.1 Cu referire la recursul inculpatului Baciu Alexei

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

la art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Cu toate că inculpatul nu face trimitere la vre-un temei de drept, acesta

invocă că nu a comis fapta descrisă în rechizitoriu, exprimîndu-și totodată

dezacordul cu acțiunea civilă care a fost admisă, astfel în recursul declarat se

semnalizează temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală, și anume, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul constată că, motivul invocat de recurent nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs menționează că, prin decizia Colegiului penal lărgit

din 26 noiembrie 2013, s-a dispus casarea totală a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 iunie 2012 în partea laturii penale,

prin care Baciu Alexei a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal, (red. 18.12.2008), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Totodată, s-a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, în partea laturii civile.

Prin urmare, instanța de apel rejudecînd cauza, în conformitate cu

prevederile art. 436 alin. (3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat doar în

limitele în care hotărîrea a fost casată, adică numai în latura civilă.

Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul penal, conchide că

argumentele invocate de inculpatul Baciu Alexei cu privire la nevinovăția sa

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red.

2002), nu pot fi reținute, deoarece instanța de apel prin decizia contestată a

7

examinat cauza doar în partea laturii civile, nepronunțîndu-se în partea laturii

penale.

Totodată, Colegiul penal respinge solicitarea recurentului privind

casarea hotărîrii contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea

civilă urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel corect a conchis că

acțiunea civilă înaintată urmează a fi admisă parțial în partea încasării

prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei, invocînd că există legătură de

cauzalitate între suferințele fizice și psihice suportate de partea vătămată Ipate

Nichita în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta

este vădit neîntemeiat.

12.2 Cu referire la recursul părții vătămate Ipate Nichita

Partea vătămată Ipate Nichita a invocat în recursul ordinar declarat ca

temei pentru recurs pct. 6), 10), 16) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură

penală, solicitînd casarea hotărîrii contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care acțiunea civilă să fie admisă integral, iar în privința condamnatului

să fie aplicate prevederile art. 90 alin. (6) lit. e) Cod penal, precum și să-i fie

explicate ultimului efectele prevăzute la art. 90 alin. (9) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 iunie 2012,

Baciu A. a fost condamnat în baza art. 328 alin.(2) lit. a) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele MAI

pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani,

obligîndul să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului

competent. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Istrati N. privind

încasarea prejudiciului moral a fost lăsată fără examinare, urmînd a fi

examinată în ordinea procedurii civile.

Ulterior, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 26 noiembrie 2013, sentința nominalizată a fost menținută în

partea laturii penale și dispusă rejudecarea cauzei în partea laturii civile în

aceiași instanță de apel alt complet de judecată.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 ianuarie 2014, apelul declarat de partea vătămată Ipate

Nichita, a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă, pronunțată în

8

această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care s-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul lui Ipate N. suma de

5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Colegiul penal reține, că dispoziția art. 427 alin.(1) pct.6), 10) și 16) Cod

de procedură penală, la care se referă recurentul, prevede expres temeiurile în

baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel și anume:

pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel;

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este

expus neclar și,

- instanța a admis o eroare gravă de drept, care a afectat soluția

instanței;

pct. 10) – cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale;

pct. 16) –cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine

unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme de date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Astfel, autorul recursului critică hotărîrea instanței de apel în latura

civilă, pe motiv că acțiunea civilă nu a fost admisă integral conform

solicitărilor, însă, textul recursului acestuia nu cuprinde o careva motivare ori

argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6), 10) și 16)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, ci se invocă cu totul alte argumente,

care nu-și găsesc reflectare în temeiurile menționate la art. 427 Cod de

procedură penală.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii

de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal reține că, instanța de apel just a menționat că conform

art. 219 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, persoanele fizice cărora le-a

fost cauzat un prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot

înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului

moral.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze faptul că

aprecierea prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cauzei. La

aprecierea prejudiciului moral este necesar să se ia în considerație valoarea

nepatrimonială lezată, însemnătatea pe care o are această valoare pentru

9

persoana vătămată. Un alt criteriu constă în durata menținerii consecințelor

vătămărilor, adică durata prejudiciului, deoarece urmările pot fi temporare,

trecătoare sau permanente. Durata menținerii consecințelor este un criteriu de

apreciere a prejudiciului distinct de criteriul importanței. Un alt criteriu este

criteriul intensității durerilor fizice și psihice. Aceasta depinde de valoarea

lezată.

Aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat victimei, urmează a

fi apreciat de către instanța de judecată după intima convingere, care se

întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu și în funcție de

circumstanțele cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, prin

admiterea acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului moral în sumă de

5000 lei, a ținut cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a

suferințelor fizice și psihice în legătură cu vătămările corporale cauzate,

precum și de faptul că, condamnarea inculpatului în sine constituie la fel, o

satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel, suma încasată în

beneficiul lui Ipate Nichita, este o sumă reală și corespunde faptelor comise,

care compensează consecințele negative ale prejudiciului suportat de către

victimă.

Colegiul penal conchide că argumentul invocat de recurent privitor la

faptul că instanța de apel neîntemeiat a refuzat aplicarea în privința

inculpatului prevederile art. 90 alin. (6) lit. e) Cod penal, precum și să explice

dispoziția art. 90 alin. (9) Cod penal, urmează a fi respins ca neîntemeiat. La

acest capitol Colegiul penal reține că prin decizia Curții Supreme de justiție

din 26 noiembrie 2013 s-a dispus „rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău în partea laturii civile” , prin urmare instanța de apel a rejudecat cauza

în conformitate cu prevederile art. 436 alin. (2), (3) Cod de procedură penală,

normă, care prevede că pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de

recurs sunt obligatorii, iar cînd hotărîrea este casată numai la unele fapte sau

persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare

se pronunță în limitele în care hotărîrea a fost casată.

Așadar, în opinia instanței de recurs, este justă concluzia instanței de

apel, referitor la faptul că prin aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90

alin. (6) lit. e) Cod penal, instanța de apel ar depăși limitele rejudecării cauzei,

dat fiind faptul că sentința în latura penală a fost menținută prin decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie 2013.

10

În consecință, Colegiul reține că, temeiul invocat de recurent prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct.6), 10) și 16) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului.

Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar urmează a

fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

12.3 Referitor la recursul suplimentar declarat de partea

vătămată Ipate Nichita

Colegiul penal menționează că recursul suplimentar declarat de partea

vătămată, urmează a fi respins, din motiv că acesta este depus peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală

(modificat în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la

27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

Astfel, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

ianuarie 2014, care se contestă a fost pronunțată integral la 24 februarie 2014,

iar recursul suplimentar declarat de partea vătămată a fost înregistrat la

Curtea Supremă de Justiție la 30 aprilie 2014 (f.d.84-88 vol. III), după expirarea

termenului legal de declarare a recursului ordinar.

În speța dată, durata termenului de recurs de 30 zile se calculează

începînd cu 25 februarie 2014 și se epuizează la 27 martie 2014.

Colegiul penal remarcă că, legea procesual-penală nu face careva

mențiuni referitor la declararea suplimentară a recursului ordinar și nu

stabilește alte termene pentru actele suplimentare, decît cele prevăzute la art.

422 Cod de procedură penală.

De aceea, persoanele indicate în dispoziția art. 421 Cod de procedură

penală, care au declarat în termen recurs ordinar, iar ulterior au depus

recursuri suplimentare, acestea se vor considera ca depuse în termen, dacă ele

se încadrează în 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.

Colegiul penal conchide că, recursul suplimentar declarat de partea

vătămată Ipate N., este depus peste termenul legal, prevăzut de art. 422 Cod

de procedură penală, deoarece termenul de declarare a recursului împotriva

deciziei instanței de apel a expirat la data de 27 martie 2014.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului suplimentar declarat de

partea vătămată Ipate Nichita, ca fiind declarat peste termen.

11

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Baciu

Alexei și partea vătămată Ipate Nichita, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2014, în cauza penală în privința lui

Baciu Alexei Pavel, ca fiind vădit neîntemeiate, iar cel suplimentar al părții

vătămate Ipate N., că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Constantin Alerguș

Liliana Catan

12