1ra-942/2014 — art. 201-1 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-942/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, declarat de către

avocatul, Gușan Vasile, în numele inculpatului,

Postica Radu Gheorghe, născut la 18 aprilie 1980,

originar și domiciliat r-l Criuleni, s. Dubăsarii Vechi.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Postica Radu

Gheorghe, a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal și conform art. 55

Cod contravențional, a fost liberat de răspundere penală și tras la răspundere

contravențională, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 100 unități convenționale,

ce constituie 2 000 lei.

orei 18.00, aflându-se în propria locuință din s. Dubăsarii Vechi, r-ul Criuleni, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, a manifestat un comportament violent față de soția sa

Postica Natalia, intenționat a certat-o și s-a exprimat în adresa ei cu cuvinte

necenzurate, înjosindu-i onoarea și demnitatea, apoi i-a aplicat lovituri cu pumnii în

regiunea capului, a tras-o de păr, după care a lovit-o cu un cablu pentru electricitate

pe diferite regiuni ale corpului, în rezultat cauzându-i leziuni corporale sub formă de

echimoze masive pe coapsa, gamba stângă, spate, care se califică ca vătămări ușoare,

suferințe psihice sub formă de înspăimântare și tulburarea liniștii.

Acțiunile inculpatului, Postica R., au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1)

Cod penal și anume: violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată,

manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale

sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral.

1

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui

Ușenco R. să-i fie aplicată pedeapsă de 1 an închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 90 alin. (1) Cod penal, a-i suspenda

condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

În motivarea apelului procurorul a invocat, că instanța de fond nu a ținut cont

de:

- declarațiile părții vătămate, Postica N., date la urmărirea penală, unde

menționează că ea este agresată deseori de către inculpat, atât fizic cât și verbal,

precum și ancheta socială efectuată de către organul de asistență socială din s.

Dubăsarii Vechi, prin care la fel se confirmă existența permanentă a violenței

domestice în familia inculpatului;

- potrivit caracteristicii eliberată de Primăria s. Dubăsarii Vechi, inculpatul la

locul de trai se caracterizează nesatisfăcător;

- faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune ușoară, nu

constituie circumstanță suficientă pentru a-l libera de răspundere penală și tragerea

lui la răspundere contravențională;

- pedeapsa aplicată inculpatului, este prea blândă și neproporțională

consecințelor infracțiunii săvîrșite și anume gradul suferințelor fizice și psihice

pricinuite părții vătămată, care pe parcursul procesului penale nici nu au fost

compensate de inculpat;

- faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în ședința de judecată nu

constituie circumstanță de liberare a acestuia de răspundere penală, dar temei de

aplicare a unei pedepse penale mai blânde.

a fost admis apelul, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Postica R., a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu

aplicarea art. 90 Cod penal, suspendându-i condiționat executarea pedepsei pe un

termen de probă de 1 an. În rest sentința a fost menținută.

neîntemeiat a dispus liberarea inculpatului de răspundere penală aplicând

prevederile art. 55 Cod penal, deoarece din materialele cauzei, Postica R., se

caracterizează negativ, iar potrivit concluziei anchetei efectuate de către organul de

asistență socială din s. Dubăsarii Vechi, s-a constatat că acesta consumă alcool, duce

un mod de viață neadecvat, nu-și îndeplinește obligațiile părintești, abuzează fizic

soția și copilul minor. Fiind prezente aceste împrejurări, în opinia instanței de apel,

pedeapsa aplicată de instanța de fond nu-și va atinge scopurile corectării

condamnatului, prevenirii săvîrșirii unor asemenea infracțiuni din partea acestuia și

altor persoane și a menționat că reeducarea inculpatului este posibilă cu aplicarea

pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an.

Totodată, reieșind din faptul că inculpatul nu are antecedente penale și a

recunoscut pe deplin faptele invocate în rechizitoriu, solicitînd și judecarea în baza

2

probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel a considerat

posibil de a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1

an.

Gușan Vasile, în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă, că instanța de fond corect s-a bazat pe

prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77, 80 Cod penal și 3641 Cod de procedură penală, ținînd

cont că inculpatul a săvîrșit o infracțiune ușoară, vina a recunoscut-o integral, nu are

antecedente penale, circumstanțe agravante n-au fost stabilite. În baza acestor

circumstanțe, instanța de fond întemeiat a conchis că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă prin liberarea lui de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională, conform art. 55 Cod penal, ce a fost neglijat de către

instanța de apel.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Lecturînd recursul, Colegiul notează că, autorul nu a specificat concret în baza

cărui punct din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală își întemeiază recursul său,

însă reieșind din text rezultă dezacordul cu decizia instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei, semnalînd temeiul de casare, prevăzut de pct. 10) al normei sus

menționate, ce stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La capitolul dat, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 75

Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Revenind la prezenta speță, se reține că sancțiunea infracțiunii imputate

inculpatului și prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsă cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare

de pînă la 2 ani.

Prin decizia instanței de apel, inculpatului, în baza art. 201 alin. (1) Cod penal, i-

a fost stabilită pedeapsă 1 an închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiindu-i

suspendată condiționat executarea pedepsei, pe un termen de probă de 1 an.

3

Totodată, Colegiul penal reține că cauza penală dată a fost judecată pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu art. 3641 Cod de

procedură penală.

Avînd ca reper principiul individualizării pedepsei în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de judecată aplică pedeapsă luînd în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează

sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Din materialele cauzei rezultă, că la stabilirea pedepsei inculpatului, a fost

reținut ca circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal și

anume –recunoașterea vinei și căința sinceră, iar circumstanțe agravante prevăzute

de art. 77 Cod penal, nu au fost stabilite.

Instanța de apel, a ținut cont de circumstanțele sus indicate, cît și de solicitarea

inculpatului de a judeca cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală și lipsa antecedentelor penale, care în opinia Colegiului, just au fost puse la

baza stabilirii pedepsei cu aplicarea art. 90 Cod penal, suspendîndu-i condiționat pe

un termen de probă executarea pedepsei.

Argumentul recurentului, precum că prima instanță întemeiat a liberat de

răspundere penală și tras la răspundere contravențională inculpatul, conform art. 55

Cod penal, instanța de recurs îl consideră nefondat, deoarece corectarea inculpatului

nu este posibilă fără a fi supus răspunderii penale. Reieșind din caracteristica

eliberată de Primăria s. Dubăsarii Vechi, acesta se caracterizează negativ (f.d. 33), iar

potrivit anchetei sociale s-a constatat, că inculpatul consumă băuturi alcoolice, duce

un mod de viață neadecvat, nu-și îndeplinește obligațiile părintești, abuzează fizic

soția și copilul minor. În prezența acestor împrejurări, Colegiul penal consideră că

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, nu sînt incidente în speța dată, iar instanța

de apel corect a conchis că nu vor avea efect la atingerea scopului corectării

condamnatului, care urmează să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai

blînde, poate încuraja pe viitor săvîrșirea altor infracțiuni.

În viziunea instanței de recurs, argumentele invocate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, ce ar fi temei de

implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel.

Prin urmare, Colegiul constată că, pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atît principiului proporționalității, cît și scopului prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor

persoane.

În consecință, instanța de recurs concluzionează că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii se impune inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, declarat de către avocatul, Gușan

Vasile, în numele inculpatului, Postica Radu Gheorghe, în cauza penală în privința

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

5