1ra-942/2014 — art. 201-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 noiembrie 2013, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Postica Radu Gheorghe, a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal și conform art. 55 Cod contravențional, a fost liberat de răspundere penală și tras la răspundere contravențională, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 100 unități convenționale, ce constituie 2 000 lei.

Potrivit sentinței, s-a constatat că Postica R., la 23 septembrie 2013, în jurul orei 18.00, aflându-se în propria locuință din s. Dubăsarii Vechi, r-ul Criuleni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a manifestat un comportament violent față de soția sa Postica Natalia, intenționat a certat-o și s-a exprimat în adresa ei cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i onoarea și demnitatea, apoi i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului, a tras-o de păr, după care a lovit-o cu un cablu pentru electricitate pe diferite regiuni ale corpului, în rezultat cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoze masive pe coapsa, gamba stângă, spate, care se califică ca vătămări ușoare, suferințe psihice sub formă de înspăimântare și tulburarea liniștii. Acțiunile inculpatului, Postica R., au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal și anume: violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral. 1

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Ușenco R. să-i fie aplicată pedeapsă de 1 an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 90 alin. (1) Cod penal, a-i suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1 an. În motivarea apelului procurorul a invocat, că instanța de fond nu a ținut cont de: - declarațiile părții vătămate, Postica N., date la urmărirea penală, unde menționează că ea este agresată deseori de către inculpat, atât fizic cât și verbal, precum și ancheta socială efectuată de către organul de asistență socială din s. Dubăsarii Vechi, prin care la fel se confirmă existența permanentă a violenței domestice în familia inculpatului; - potrivit caracteristicii eliberată de Primăria s. Dubăsarii Vechi, inculpatul la locul de trai se caracterizează nesatisfăcător; - faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune ușoară, nu constituie circumstanță suficientă pentru a-l libera de răspundere penală și tragerea lui la răspundere contravențională; - pedeapsa aplicată inculpatului, este prea blândă și neproporțională consecințelor infracțiunii săvîrșite și anume gradul suferințelor fizice și psihice pricinuite părții vătămată, care pe parcursul procesului penale nici nu au fost compensate de inculpat; - faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în ședința de judecată nu constituie circumstanță de liberare a acestuia de răspundere penală, dar temei de aplicare a unei pedepse penale mai blânde.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, a fost admis apelul, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Postica R., a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, suspendându-i condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1 an. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat, că prima instanță neîntemeiat a dispus liberarea inculpatului de răspundere penală aplicând prevederile art. 55 Cod penal, deoarece din materialele cauzei, Postica R., se caracterizează negativ, iar potrivit concluziei anchetei efectuate de către organul de asistență socială din s. Dubăsarii Vechi, s-a constatat că acesta consumă alcool, duce un mod de viață neadecvat, nu-și îndeplinește obligațiile părintești, abuzează fizic soția și copilul minor. Fiind prezente aceste împrejurări, în opinia instanței de apel, pedeapsa aplicată de instanța de fond nu-și va atinge scopurile corectării condamnatului, prevenirii săvîrșirii unor asemenea infracțiuni din partea acestuia și altor persoane și a menționat că reeducarea inculpatului este posibilă cu aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an. Totodată, reieșind din faptul că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut pe deplin faptele invocate în rechizitoriu, solicitînd și judecarea în baza 2 probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel a considerat posibil de a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul, Gușan Vasile, în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă, că instanța de fond corect s-a bazat pe prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77, 80 Cod penal și 3641 Cod de procedură penală, ținînd cont că inculpatul a săvîrșit o infracțiune ușoară, vina a recunoscut-o integral, nu are antecedente penale, circumstanțe agravante n-au fost stabilite. În baza acestor circumstanțe, instanța de fond întemeiat a conchis că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin liberarea lui de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, conform art. 55 Cod penal, ce a fost neglijat de către instanța de apel.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Lecturînd recursul, Colegiul notează că, autorul nu a specificat concret în baza cărui punct din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală își întemeiază recursul său, însă reieșind din text rezultă dezacordul cu decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, semnalînd temeiul de casare, prevăzut de pct. 10) al normei sus menționate, ce stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. La capitolul dat, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Revenind la prezenta speță, se reține că sancțiunea infracțiunii imputate inculpatului și prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani. Prin decizia instanței de apel, inculpatului, în baza art. 201 alin. (1) Cod penal, i- a fost stabilită pedeapsă 1 an închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei, pe un termen de probă de 1 an. 3 Totodată, Colegiul penal reține că cauza penală dată a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Avînd ca reper principiul individualizării pedepsei în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luînd în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Din materialele cauzei rezultă, că la stabilirea pedepsei inculpatului, a fost reținut ca circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal și anume –recunoașterea vinei și căința sinceră, iar circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Instanța de apel, a ținut cont de circumstanțele sus indicate, cît și de solicitarea inculpatului de a judeca cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și lipsa antecedentelor penale, care în opinia Colegiului, just au fost puse la baza stabilirii pedepsei cu aplicarea art. 90 Cod penal, suspendîndu-i condiționat pe un termen de probă executarea pedepsei. Argumentul recurentului, precum că prima instanță întemeiat a liberat de răspundere penală și tras la răspundere contravențională inculpatul, conform art. 55 Cod penal, instanța de recurs îl consideră nefondat, deoarece corectarea inculpatului nu este posibilă fără a fi supus răspunderii penale. Reieșind din caracteristica eliberată de Primăria s. Dubăsarii Vechi, acesta se caracterizează negativ (f.d. 33), iar potrivit anchetei sociale s-a constatat, că inculpatul consumă băuturi alcoolice, duce un mod de viață neadecvat, nu-și îndeplinește obligațiile părintești, abuzează fizic soția și copilul minor. În prezența acestor împrejurări, Colegiul penal consideră că aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, nu sînt incidente în speța dată, iar instanța de apel corect a conchis că nu vor avea efect la atingerea scopului corectării condamnatului, care urmează să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blînde, poate încuraja pe viitor săvîrșirea altor infracțiuni. În viziunea instanței de recurs, argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, ce ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel. Prin urmare, Colegiul constată că, pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atît principiului proporționalității, cît și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. În consecință, instanța de recurs concluzionează că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 4

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, declarat de către avocatul, Gușan Vasile, în numele inculpatului, Postica Radu Gheorghe, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 5