1re-135/2014 — Art. 312 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 iunie 2012, a fost respinsă cererea inculpatei, Enachi Galina, cu privire la înlocuirea măsurii preventive și admis demersul procurorului, fiind prelungit termenul arestării preventive în privința lui Enachi G.V., învinuită în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pentru 90 zile, începînd cu 30.06.2012 ora 15.30 pînă la 27.09.2012 ora 15.30.

Încheierea menționată, a fost contestată cu recurs de către inculpată, prin care a solicitat casarea acesteia și aplicarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, invocînd că are loc permanent de trai, se caracterizează pozitiv, necesită tratament în condiții de libertate, nu se va eschiva de la prezentarea în instanțele de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2012, a fost respins ca nefondat recursul inculpatei și menținută încheierea contestată. În motivarea soluției adoptate, instanța a considerat necesar de a menține măsura preventivă – arestarea în privința inculpatei, reieșind din complexitatea cauzei, Enachi G. fiind învinuită de săvîrșirea unei infracțiuni deosebit de grave, existența pericolului dispariției inculpatei, ținînd cont de faptul că ea anterior s-a aflat în căutare și s-a eschivat de la prezența în instanțele de judecată. Astfel s-a conchis prezența temeiurilor rezonabile de a bănui că inculpata ar putea săvîrși alte infracțiuni și să se eschiveze de la executarea unei eventuale pedepse penale privative de libertate. Decizia instanței de recurs a devenit irevocabilă.

Nefiind de acord cu hotărîrile judecătorești sus menționate, inculpata le atacă cu recurs în anulare prin care solicită casarea acestora și revocarea măsurii preventive arestarea și eliberarea sa din detenție, invocînd că: - măsura preventivă arestarea este ilegală și netemeinică; 1 - de la data de 30.03.2012, cînd s-a prelungit arestarea preventivă și s-a început cercetarea judecătorească, timp de 3 luni nu a fost escortată în instanța de judecată și nu au fost audiați careva martori sau părți vătămate; - se tergiversează examinarea cauzei penale.

Verificând argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Așadar reieșind din norma citată, Colegiul remarcă că o hotărîre judecătorească irevocabilă poate fi atacată pe calea extraordinară de atac – recurs în anulare, numai dacă persoana respectivă a epuizat căile ordinare de atac, ce sînt reglementate de Capitolul IV, Secțiunea 1 și Secțiunea a 2-a a Codului de procedură penală, adică calea apelului și a recursului ordinar. Totodată, alin. (2) art. 455 Cod de procedură penală, stipulează expres cerințele ce trebuie să le cuprindă cererea de recurs în anulare, unde în pct. 3 – 5) este prevăzut că cererea de recurs trebuie să cuprindă: denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărîrea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, persoana care a declarat apelul și motivele invocate în apel; denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, persoana care a declarat recurs și motivele invocate în recurs; denumirea instanței care a adoptat decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. Prin urmare, Colegiul statuează că nu orice hotărâre judecătorească irevocabilă poate fi atacată în ordinea recursului în anulare, ci numai cele pentru care legea prevede această cale de atac. În prezenta speță, recurenta contestă cu recurs în anulare hotărîrile judecătorești cu privire la prelungirea măsurii preventive – arestarea. Potrivit art. 312 Cod de procedură penală, care stipulează procedura controlului judiciar al legalității încheierii instanței de judecată privitor la măsurile preventive aplicate și prelungirea duratei lor și în special alin. (5), instanța de recurs, se pronunță asupra cazului, prin adoptarea unei decizii inclusiv și de respingere a recursului. Această decizie nu mai are o careva cale de atac, deoarece nu se prevede în norma vizată, dreptul părților de a o ataca într-o altă instanță mai superioară. Colegiul penal, atestă că legislatorul a stabilit pentru asemenea hotărîri judecătorești numai o singură cale de atac, pe care recurenta a și utilizat-o. În consecință, Colegiul, conchide că în cazul în care inculpata a utilizat dreptul la recurs, prin care s-a verificat legalitatea prelungirii termenului măsurii preventive - arestarea, hotărîrea adoptată pe marginea acestui subiect nu mai poate fi atacată pe 2 calea recursului în anulare la Curtea Supremă de Justiție, deoarece această procedură pentru astfel de situații nu este prevăzută de legea națională, iar recurenta a utilizat o cale de atac neprevăzută de lege, impunându-se inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. (4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către inculpata, Enachi Galina Vladimir, împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 iunie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2012, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 mai 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 3