1ra-612/2014 — 27, 187 al.1 CP

Dosarul nr. 1ra-612/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

15 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Vladimir Timofti, Nicolae Gordilă, Constantin Alerguș, Ghenadie

Nicolaev,

judecînd recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2013, în cauza penală în privința

lui

Romandaș Denis Boris, născut la 12 aprilie

1986, originar din mun. Bălți, domiciliat în

mun. Chișinău, str. P. Zadnipru , 15/1,

ap.106.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

- de la 18 iunie 2013 pînă la 12 iulie 2013

(prima instanță)

- de la 07 august 2013 pînă la 05 decembrie

2013 (instanța de apel)

- de la 18 februarie pînă la 15 aprilie 2014

(instanța de recurs)

Procedura de citare a fost legal executată:

S-au prezentat:

Procurorul Nicolae Suvac, care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

Avocatul Pavel Cebotari și inculpatul Romandaș Denis, care au pledat pentru

respingerea recursului declarat.

Colegiul penal lărgit asupra recursului în cauză

CONSTATĂ:

încetat procesul penal în privința lui Romandaș Denis, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin.(1) Cod penal, din motivul împăcării

părților, fiind liberat de la răspundere penală.

03:03 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, cu scopul sustragerii deschise a

1

bunurilor altei persoane, aflîndu-se în fața blocului locativ din str. P. Zadnipru, nr.

16/2, mun. Chișinău, a încercat să sustragă în mod deschis de la Cociorva

Mariana, o geantă la prețul de 200 lei și un telefon mobil de model ,,Nokia,, la

prețul de 1800 lei, însă din motive independente de voința sa, nu și-a realizat

intenția pînă la capăt, acțiunile fiindu-i curmate de către cet. Cuțarev Vladlen.

2.1 De către organul de urmărire penală, lui Romandaș Denis, i-a fost înaintată

învinuirea pe faptul că, la 19.05. 2013, în jurul orelor 03:03 min., fiind în stare de

ebrietate alcoolică, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se în fața

blocului locativ din str. P. Zadnipru, nr. 16/2, mun. Chișinău, aplicînd violență

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei manifestată prin îmbrîncire, a

încercat să sustragă în mod deschis de la Cociorva Mariana, o geantă la prețul de și

un telefon mobil de model ,,Nokia,, la prețul de 1600 lei, ceea ce reprezintă 80

unități convenționale, însă din motive independente de voința sa, nu și-a realizat

intenția pînă la capăt, acțiunile fiindu-i curmate de către cet. Cuțarev Vladlen.

Astfel, părții vătămate i-a fost cauzată o daună în proporții considerabile. Acțiunile

acestuia fiind calificate în baza art. 27, 187 alin.(2) lit. e) f) Cod penal.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 27, 187 alin.(2) lit. e) f) Cod penal, la 3 ani închisoare,

cu stabilirea pedepsei în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de 3 ani.

În motivarea apelului s-a invocat dezacordul în privința recalificării acțiunilor

inculpatului, de către instanța de fond cu încetarea procesului penal în privința

acestuia, în legătură cu împăcarea părților.

În opinia acuzării, fapta inculpatului este socialmente periculoasă, iar

încetarea procesului penal, nu va duce la realizarea tuturor scopurilor pedepsei

penale, în special prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

2013, apelul declarat a fost respins ca nefondat, sentința fiind menținută fără

modificări.

verificate în apel, a constatat că, acțiunile lui Romandaș D., au fost corect

calificate de către instanța de fond în baza art. 27, 187 alin.(1) Cod penal, cu

semnele calificative de, tentativă de jaf, adică tentativa de sustragere în mod

deschis a bunurilor altei persoane, acțiune care din cauze independente de voința

făptuitorului nu și-au produs efectul.

În motivarea concluziei de recalificare a acțiunilor cu excluderea din învinuirea

adusă de acuzare a semnelor calificative – cauzarea de daune în proporții

considerabile și aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea,

instanța a făcut trimitere spre art. 126 alin.(2) Cod penal, care prevede că,

caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în

considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia,existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

2

Astfel, Colegiul penal, raportînd criteriile de apreciere a caracterului

considerabil al prejudiciului la circumstanțele concrete ale cauzei, a considerat că

prima instanță corect a concluzionat că eventualul prejudiciu material care putea fi

cauzat de inculpat prin infracțiune, nu constituia pentru partea vătămată un

prejudiciu material considerabil.

Totodată, instanța a constatat că, nu și-a găsit confirmare nici prezența în

acțiunile inculpatului a calificativului de aplicare a violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, odată ce, însăși partea vătămată și inculpatul, chiar

la faza urmăririi penale și ulterior în ședința instanței judecătorești, au negat

prezența oricărei violențe, declarînd ca s-au împăcat, iar în temeiul art. 109 Cod

penal, au solicitat încetarea procesului penal.

Instanța de apel, stabilind la caz asemenea împrejurări, că infracțiunea săvîrșită

face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar art. 109 Cod penal,

permite împăcarea părților în cazul dat, a apreciat ca legală soluția instanței de

fond.

acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecători.

Recurentul, în temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6) 10) 12) Cod de procedură

penală, invocă că, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor expuse în

apelul procurorului; s-a aplicat o pedeapsă contrar prevederilor legale, iar faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Acuzarea menționează că, prin probele examinate și cercetate în cadrul

ședinței de judecată s-a confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin.(2) lit. e) f) Cod penal.

Consideră că, fapta săvîrșită de acesta este socialmente periculoasă, iar

încetarea procesului penal, nu va duce la realizarea tuturor scopurilor pedepsei

penale, în special prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În recursul declarat ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești se invocă

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) 10) 12) Cod de procedură penală.

Colegiul penal constată, că temeiurile invocate își găsesc confirmare în speța

dată.

Prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, fapt care însă nu a fost respectat de către instanța de apel.

Potrivit părții motivante a hotărîrilor judecătorești, acțiunile inculpatului au

fost recalificate în baza art. 27, 187 alin.(1) Cod penal, vinovăția acestuia fiind

constatată prin totalitatea probelor cercetate și verificate de către prima instanță și

cea de apel.

3

Colegiul penal consideră greșită concluzia instanțelor judecătorești, privind

excluderea semnului calificativ din acțiunile inculpatului - ,,aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei”, care este expusă numai

printr-o frază generală și anume: s-a constatat că, în cadrul cercetării judecătorești

nu și-a găsit confirmare prezența în acțiunile inculpatului a calificativului

,,aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei”,

deoarece, partea vătămată și inculpatul, chiar de la faza urmăririi penale și

ulterior în ședința de judecată au negat prezența oricărei violențe, partea

vătămată susținînd că, inculpatul nu a pronunțat nici un cuvînt în timpul comiterii

tentativei de jaf, lovituri nu au fost aplicate.

Însă, analizînd materialele dosarului, și anume din declarațiile depuse în

cadrul cercetării judecătorești, se constată că, concluzia menționată se combate pe

deplin prin cele relatate de către partea vătămată, prin care s-a confirmat că, cu

mîina stîngă ea trăgea geanta, iar cu mîna dreaptă telefonul, astfel, tragînd

obiectele unul la altul au mers aproximativ 2-3 metri, iar după ce a aflat cum

acesta se numește, inculpatul a devenit agresiv și a început să o împingă, lupta a

durat 2-3 minute (f. d 14).

Declarațiile martorului CuțarevVladlen, prin care s-a confirmat că, acesta se

afla afară în jurul orelor 03:20, cînd a auzit strigăte de ajutor, apropiindu-se a

observat un bărbat care dorea să sustragă o geantă, iar stăpîna se opunea.

Potrivit doctrinei naționale, jaful, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei e considerată cauzarea unei vătămări neînsemnate

integrității corporale sau sănătății, precum și aplicarea intenționată a loviturilor sau

altor acțiuni violente (în speță - îmbrâncirea victimei) care au cauzat numai dureri

fizice.

Colegiul penal consideră că, concluzia precum că, în acțiunile inculpatului nu

se regăsește calificativul de aplicare a violenței nepericuloase pentru viața sau

sănătatea persoanei este una pripită.

Din cele constatate se apreciază că decizia instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, odată ce instanța nu s-a pronunțat motivat

asupra apelului.

Reieșind din cele expuse, se concluzionează că la judecarea cauzei, instanța de

apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care

au afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de

către instanța de apel.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că decizia instanței de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării în instanța de apel, într-un nou complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația, ca în conformitate

cu art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor prezentate de procuror și administrate

de instanța de fond, ținînd seama că coraborarea există nu numai între probele

directe, dar și indirecte, să motiveze concordanța între acestea în sensul dacă

4

confirmă ori infirmă vinovăția inculpatului, în dependență de datele obținute să

pronunțe o soluție motivată cu răspunsuri la toate motivele apelului, soluție care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

La rejudecare instanța va respecta limitele judecării cauzei, or conform

rechizitoriului valoarea bunurilor era de 1600 lei, iar în hotărîrile judecătorești –

1800 lei.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2013, în cauza penală în privința

lui Romandaș Denis Boris, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată în ședință publică la 06 mai 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Vladimir Timofti

Nicolae Gordilă

Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

5