1ra-488/2014 — art. 201/1 al. 3 CP

1ra-488/2014 — art. 201/1 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-488/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi

Judecători – Liliana Catan, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco, Iurie Diaconu,

Cu participarea:

Procurorului – Nicolae Suvac

Avocatului – Vasilisa Zaporojan

A judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Vitalie Cebotari, succesorul părții

vătămate Șumanschi Larisa și de către inculpatul Bordea Iurie, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2013, pe cauza penală în

privința lui

Bordea Iurie Dumitru, născut la 23

octombrie 1978, originar și locuitor din or.

Leova, str. Liviu Rebreanu 22.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14 martie 2013- 19 iulie 2013;

Instanța de apel: 09 august 2013- 24 octombrie 2013;

Instanța de recurs: 21 ianuarie 2014- 01 aprilie 2014.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-au prezentat:

Procurorul, care a solicitat admiterea recursului înaintat în sensul declarat și

respingerea recursului declarat de succesorul părții vătămate Șumanschi Larisa și

inculpat, ca fiind neîntemeiate.

Avocatul și inculpatul, care au susținut recursul declarat de inculpat și

succesorul părții vătămate, solicitînd admiterea acestora și respingerea recursului

înaintat de procuror.

Succesorul părții vătămate Șumanschi Larisa, care a solicitat admiterea

recursului său și a recursului înaintat de inculpat, respingerea recursului declarat de

procuror, ca fiind neîntemeiat.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit,

1

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Bordea Iurie, la 26 ianuarie 2013, aproximativ la ora 20.00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflîndu-se acasă pe str. Unirii 82, or. Leova, unde locuia în chirie, urmărind

scopul aplicării violenței față de fiica minoră Bordea Andrea, născută la 27

noiembrie 2007, intenționat i-a aplicat acesteia două lovituri cu piciorul în regiunea

feței, în urma căreia minora s-a izbit violent de peretele din preajmă și a căzut fără

cunoștință.

Fiind internată în spitalul raional Leova, la 01 februarie 2013, minora Bordea

Andrea, fără a-și reveni, a decedat.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.15, din 26 februarie 2013, la

examinarea cadavrului copilului Bordea Andreea, s-au depistat leziuni corporale sub

formă de traumă craniuo-cerebrală acută, gravă, închisă, ramolirea țesutului cerebral,

contuzie cerebrală, hemoragii intracerebral, hemoragie subarahnidiană, hemoragie în

țesuturile moi pericraniene, excoriație și echimoze a țesuturilor moi a feții, echimoze

a țesuturilor moi a membrelor superioare și inferioare.

Toate leziunile corporale depistate pe cadavrul copilului au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui corp(- uri) contondent (- e) prin mecanism de lovire și nu

se exclude prin cădere și lovire de acesta, posibil în tipul și circumstanțele indicate, la

ce indică datele examinării medico-legale a cadavrului și confirmate prin

histopatologie, în comun se califică ca grave, periculoase pentru viață, ce a

condiționat și cauza decesului.

În drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (3) lit. c)

Cod penal - violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă

de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat

suferință fizică, care a provocat decesul victimei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 2011 alin. (3)

lit. c) Cod penal, la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că instanța de fond a

dat o apreciere justă probelor administrate conform art. 101 Cod de procedură penală,

stabilind cu certitudine vinovăția inculpatului, însă pedeapsa stabilită nu corespunde

gravității infracțiunilor comise, circumstanțelor stabilite, personalității făptuitorului.

3.1. Împotriva sentinței a depus apel și inculpatul, solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie numită o

2

pedeapsă minimă prevăzută de sancțiunea art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal și

anume 5 ani închisoare, deoarece va fi mai efectivă pedeapsa și scopul va fi atins.

3.2. Succesorul părții vătămate Șumanschi Larisa, a declarat apel împotriva

sentinței, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care inculpatului să-i fie numită pedeapsă minimă prevăzută de

sancțiunea art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

În argumentarea apelului, apelanta a invocat că pedeapsa stabilită de prima

instanță este prea aspră, deoarece inculpatul și-a recunoscut vina, iar declarațiile sale

date în ședința de judecată nu au fost luate în considerație. În cadrul urmării penale,

era în stare de șoc și a dat alte declarații față de cele relatate în instanța de fond, care

a argumentat că a dat declarații veridice.

Apelanta a mai menționat că cu inculpatul concubinează de 10 ani și se

înțelegeau bine, acesta era singurul care întreținea familia și regretă cele comise.

2013, au fost respinse apelurile declarate, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat ca fiind

neîntemeiate motivele invocate de procuror privind aplicarea pedepsei inculpatului,

deoarece, la individualizarea pedepsei, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținîndu-se cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care este deosebit de

gravă, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

acestuia, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare în limitele legii.

Instanța a ținut cont și de faptul, că victima este fiica inculpatului, care avea

vîrsta de 5 ani și cu care locuiau împreună și în calitate de tată avea obligațiile de a-și

educa și întreține copilul, de a-1 proteja de insulte, maltratări,violență psihică și

fizică, purtînd răspundere pentru dezvoltarea fizică intelectuală și spirituală a

copilului, precum și că inculpatul anterior, pînă la comiterea infracțiunii, de mai

multe ori a aplicat violență atît fizică cît și psihică în privința fiicei Andreea.

Astfel, din materialele cauzei, s-a reținut ca circumstanțe atenuante în privința

inculpatului lipsa antecedentelor penale, iar ca circumstanțe agravante: comiterea

infracțiunii în stare de ebrietate, săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate și cu bună

știință împotriva unui minor, iar potrivit art. 78 alin. (4) Cod penal, în caz de concurs

al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborîrea pînă la minimul sau

ridicarea pînă la maxim a pedepsei, nu este obligatorie.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că pedeapsa de 10 ani închisoare

aplicată inculpatului de către prima instanță este justă.

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

3

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată în ce privește stabilirea pedepsei, deoarece făcînd referire la prevederile

art. 78 alin. (4) Cod penal, nu a luat în considerație că circumstanțele agravante le

prevalează pe cele atenuante, iar pedeapsa stabilită nu a fost individualizată corect și

în opinia procurorului – recurent, trebuie să fie aplicată pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

5.1. Recurs ordinar împotriva hotărîrilor menționate a declarat și succesorul

părții vătămate Șumanschi Larisa, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă mai

blîndă.

Recurenta și-a motivat recursul prin faptul că, o pedeapsă mai blîndă aplicată

inculpatului va fi cea mai efectivă și scopul acesteia va fi atins, iar cu inculpatul

concubinează de 10 ani și se înțelegeau foarte bine, acesta fiind unicul întreținător al

familiei.

5.2. La 03 februarie 2014, a depus recurs ordinar și inculpatul, solicitînd

casarea hotărîrilor menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat că, pedeapsa aplicată de către

prima instanță este prea aspră, deoarece succesorul părții vătămate la depunerea

declarațiilor în cadrul urmării penale era în stare de șoc și a depus plîngere împotriva

dînsului, însă nu s-a luat în considerație că este unicul întreținător al familiei,

concubinează cu mama victimei de 10 ani și se înțelegeau foarte bine, își iubește

copii și regretă pierderea fiicei Andreea.

Totodată, recurentul a invocat că martorul Donici Nadejda nu știa de cele

întîmplate în familia sa, deoarece nu erau în relații bune.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse

din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, însă fără a i se agrava situația.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

4

6.1. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit

reține, că recursurile depuse de procuror și de succesorul părții vătămate Larisa

Șumanschi, au ca temei pentru recurs pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul și cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs constată, că nici unul din prevederile la care se referă

recurenții, nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit reține, că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanța de apel și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Bordea

Iurie în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă critică hotărîrea în partea

stabilirii pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, considerînd

necesar de a aplica în privința inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 15 ani, pe cînd succesorul părții vătămate solicită aplicarea unei pedepse

mai blînde.

Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită inculpatului este una echitabilă,

care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și este în limitele sancțiunii

prevăzute în art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că de către instanțele ierarhic

inferioare au fost reținute ca circumstanțe atenuante în privința inculpatului: lipsa

antecedentelor penale, iar ca circumstanțe agravante: comiterea infracțiunii în stare de

ebrietate și cu bună știință împotriva unui minor, iar potrivit art. 78 alin. (4) Cod

penal, în caz de concurs al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborîrea

pînă la minimul sau ridicarea pînă la maxim a pedepsei, nu este obligatorie.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că argumentele invocate de procuror și

de succesorul părții vătămate nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, or acestea au fost obiectul judecării în instanța de

apel si decizia instanței de apel corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

6.2. Referitor la recursul ordinar declarat de inculpat, Colegiul penal lărgit

menționează că, conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (redacția 05

aprilie 2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, inculpatul a depus recurs ordinar la

03 februarie 2014, iar conform procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 215-

216) dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 24 octombrie 2013 în prezența părților,

iar copia deciziei motivate a fost înmînată recurentului la 20 noiembrie 2013, fapt

5

confirmat prin recipisa din aceiași dată ( f.d. 223) și prin semnătura inculpatului se

confirmă primirea copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că recursul inculpatului a fost

depus peste termen. Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în

sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar

recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca depus peste termen,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit nu constată comiterea erorilor de

drept la judecarea cauzei, care ar servi drept temei pentru casarea hotărîrii recurate,

deoarece instanța de apel, a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel recursurile

ordinare declarate de procuror și de succesorul părții vătămate, urmează a fi respinse

ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate, iar recursul declarat de inculpat,

urmează a fi respins, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Vitalie Cebotari, de succesorul părții

vătămate Șumanschi Larisa și de inculpatul Bordea Iurie, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2013, pe cauza penală

în privința lui Bordea Iurie Dumitru cu menținerea hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată în ședință publică la 22 aprilie 2014, ora 09.50.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6