1ra-54/14 — art. 328 alin. 1 art. 189 alin. 2 lit. b Cod penal

1ra-54/14 — art. 328 alin. 1 art. 189 alin. 2 lit. b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-54/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

avocaților Vladimir Spoială, Vasilisa Zaporojan,

inculpatului Botezat Veaceslav,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de inculpatul Cazac

Ivan și avocatul Spoială Vladimir, în numele inculpatului Botezat Veaceslav,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, în

privința inculpaților

Cazac Ivan Gheorghe, născut la 08

ianuarie 1988, originar și locuitor al s. Vădeni, r-nul

Soroca, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Botezat Veaceslav Evghenii, născut la

18 decembrie 1985, originar și locuitor al s. Regina

Maria, r-nul Soroca, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 24 decembrie 2009 – 04 martie 2011,

în instanța de apel: 06 aprilie 2011 – 19 iunie 2013,

în instanța de recurs: 08 octombrie – 11 martie 2014.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Inculpatul și avocații au solicitat admiterea recursurilor în sensul declarat.

Procurorul a optat pentru respingerea recursurilor.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

1

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, fără privarea de

dreptul de a exercita activitate în organele MAI, și în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod

penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru cumulul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în

mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, fără privarea de

dreptul de a exercita activitate în organele MAI, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 ani.

Botezat Veaceslav a fost condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în organele MAI pe un

termen de 1 an, și în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu

amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru cumulul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în

mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate în organele MAI pe un termen de 1 an, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 ani.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Rotari Nicolai, Boțoc Ivan,

Scripcari Viorel, Cebotari Valentin, dar în privința lor hotărîrile judecătorești nu sunt

atacate.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, au fost admise în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

00.30, Cebotari Valentin, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și

santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 146 EF din

30 noiembrie 2007 și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de

răspundere, căreia, într-o instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii,

anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrativ de

dispoziție, împreună cu Scripcar Viorel care, exercitând funcția de polițist al

plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform

ordinului nr. 19 EF din 26 februarie 2007, și fiind, conform art. 123 Cod penal,

persoană cu funcție de răspundere, căreia, într-o instituție de stat i se acordă

permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Cazac Ivan care, exercitând

funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a

CPR Soroca, conform ordinului nr. 93 EF din 15 august 2008, și fiind, conform art.

123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere căreia într-o instituție de stat i se

acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Botezat Veaceslav care

exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine

publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 31 EF din 30 martie 2007 și fiind

conform art. 123 Cod penal persoană cu funcție de răspundere, căreia, într-o instituție

2

de stat i se acordă permanent prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în

vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Boțoc Ivan

care, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de

ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 116 EF din 04 septembrie 2007,

și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, căreia într-o

instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și

obligații in vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, folosind situația

de serviciu, l-au reținut ilegal pe Purici Vitalie timp de 4 ore în incinta Comisariatului

de Poliție Soroca, biroul patrulei și santinelei, avînd drept scop pedepsirea ultimului

pentru conflictul apărut între ei, la date de 04 noiembrie 2008, ora 23.30 în fața

monumentului istoric Cetatea din Soroca.

Tot ei, Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan, la 05

noiembrie 2008, în jurul orei 05.00, aflându-se în biroul serviciului patrulă și

santinelă al comisariatului de poliției Soroca, având scopul dobândirii bunurilor altei

persoane, împreună și prin înțelegere prealabile intenționat, sub amenințarea că va fi

reținut a cerut de la cet. Purici Vitalie să le transmită in decurs de două zile 1000 lei,

drept recompensă pentru încetarea acțiunilelor violente asupra lui și a nu-l reține.

Pentru asigurarea executării cererii de transmitere a 1000 lei, au deposedat

partea vătămată de un inel de aur cu costul de 3000 lei, amenințându-l cu

comercializarea bunului.

Instanța de judecată a reținut că inculpații, care au confirmat aducerea în

incinta comisariatului, biroul patrulei și santinelei, a părții vătămate, nu au depus câte

un raport pe caz și nu au înregistrat în registrul nr. 1 delictul.

Totodată, nu a fost confirmată aplicarea violenței fizice față de partea

vătămată, fapt ce atestă lipsa elementelor constitutive ale torturii, pentru că la

infracțiunea de tortură nu este suficient să fie provocat pur și simplu o durere sau o

suferind fizică ori psihică. Legiuitorul cere ca această durere sau suferință să fie

puternică. Întotdeauna metoda specifică a faptei de tortură o constituie cruzimea

deosebită, având un caracter odios umilitor pentru orice persoană.

Faptul că, V. Purice a fost adus în incinta CRP Soroca și ținut în biroul patrulei

și santinelei mai mult timp, nu pot fi considerate ca acțiuni însoțite de aplicarea

violenței.

Conform noțiunilor generale, violența poate fi fizică ori psihică. Violența

psihică presupune amenințarea victimei cu cauzarea unor vătămări ușoare , mediii

sau grave, cu producerea unt dureri sau suferințe psihice. Violența fizică presupune

provocarea unor dureri sau suferințe fizice, cauzarea vătămărilor ușoare sau medii

victimei.

Nici unul din semnele enumerate nu au fost dovedite în acțiunile inculpaților,

dar faptul că partea vătămată a fost reținut de inculpați ilegal la CRP Soroca, peste 3

ore și fără a înregistra delictul, este evident.

Vinovăția inculpaților privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 189 alin.

(2) lit. b) Cod penal, este dovedită prin declarațiile martorilor Guțu Vladislav,

Popescu Dumitru, prin procesul verbal de examinare a recipisei scrise de către Purice

Vitalie la 05.11.2008 și predată organelor procuraturii de către învinuiți, prin

procesul verbal de examinare a telefonului mobil de model Samsung, în care sunt

3

înscrise convorbirile dintre V. Purice și I. Boțoc, prin procesul verbal de examinare a

inelului care a fost luat de la partea vătămată ca asigurare.

Instanța a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art. 309/1 alin. (3) lit.

c),e) în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal, a calificat acțiunile lor și în baza art.189

alin.(2) lit. b) Cod penal, ca săvîrșirea de către o persoană cu funcții răspunderea unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei fizice și șantajul, adică cererea de a se transmite

bunurile proprietarului săvîrșită de mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont că infracțiunile comise sunt mai

puțin grave, că inculpații sunt caracterizați pozitiv, nu au antecedente penale și a

concluzionat că corectarea și reedecarea lor este posibilă fără izolare de la societate,

cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat.

Apelantul a invocat că pe parcursul efectuării urmăririi penale și a examinării

cauzei în instanța de judecată acuzarea de stat n-a adus probe, care ar confirma

vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate.

Toate circumstanțele cauzei dovedesc ca partea vătămată a comis o

contravenție, ulterior nedocumentată de către colaboratorii de poliție, care au

participat la reținerea și transportarea la lui CPR Soroca.

El personal n-a fost prezent la acele evenimente și toți coparticipanții la acest

proces au confirmat situația dată.

3.1 Avocatul Novitchi Olesea, la fel a declarat apel în numele inculpatului

Botezat Veaceslav, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care acesta să fie achitat.

Apelantul a indicat că nici o probă invocată de instanța de fond nu dovedește în

mod incontestabil vinovăția lui Botezat Veaceslav în comiterea infracțiunilor

prevăzute la art. 328 alin. (1) și 189 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Inculpatul nu a fost prezent la reținerea părții vătămate și nu a comis acțiuni

ilegale față de ultimul.

Partea vătămată a declarat în linii generale că a fost bătut de persoanele care

erau în birou, însă nu a concretizat cine l-a lovit, menționînd că era cu fața în jos la

podea.

3.2 A declarat apel și procurorul, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza

art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod Penal la 6 ani închisoare, cu privare de dreptul de a

ocupa funcții în organele de stat pe un termen de 5 ani, în baza art. 189 alin. (2) lit. b)

Cod Penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 800 unități convenționale. În

temeiul art. 84 alin. (l) Cod penal, să le fie stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani 6 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a

ocupa funcții în organele de stat pe un termen de 5 ani, amenda în mărime de 800

unități convenționale, fiecăruia.

4

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei,

incorect a calificat acțiunile inculpaților in baza art. 328 alin. (1) Cod penal și le-a

aplicat pedepse prea blînde.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 16"A" din 22 decembrie

2008, Purici Vitalie prezenta leziuni corporale ușoare care au fost produse prin

lovituri repetate cu un obiect dur contondent, cu suprafața de impact limitat sub

formă alungită (țevei, baston).

Pe parcursul urmăririi penale și în instanța de judecată au fost prezentate și

examinate suficiente probe pentru declararea inculpaților culpabili de comitere

infracțiunii incriminate.

În instanța de judecată s-a stabilit cu certitudinea și scopul comiterii

infracțiunilor - pedepsirea părții vătămate pentru conflictul apărut între el și

colaboratorii CPR Soroca. Inculpații, partea-vătămată, martorii au confirmat faptul că

la data de 04 noiembrie 2008, ora 23.30, în fața monumentului istoric Cetatea din

Soroca, între colaboratorii de poliție și Purici V. s-a produs un conflict, în urma cărui

fapt ultimul a fost reținut și transportat la CPR Soroca.

Astfel, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c), e)

Cod penal, ca tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri puternice

fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de a o pedepsi pentru un act pe

care aceasta 1-a comis, dacă o asemenea durere este provocată de o persoană cu

funcție de răspundere, săvîrșite de mai multe persoane, cu folosirea unor obiecte

adaptate în scop de tortură.

Instanța nu a luat în considerare că pe caz nu au fost stabilite circumstanțe

atenuante, iar infracțiunile comise de inculpați fac parte din categoria celor grave.

În privința inculpatului Cazac Ivan, în mod obligatoriu este necesar de a aplicat

pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat,

pentru a exclude pe viitor astfel de cazuri.

apelul inculpatului Cazac Ivan a fost respins ca nefondat, iar apelul avocatului Olesea

Novițchi, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, a fost respins ca tardiv.

Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre.

Cazac Ivan a fost condamnat în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie

10.000 lei și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e), 79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen

de 2 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie

10.000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un

termen de probă de 2 ani.

Botezat Veaceslav a fost condamnat în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal

la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce

constituie 10.000 lei și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e), 79 Cod penal la 4 ani

5

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen

de 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen

de 2 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie

10.000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un

termen de probă de 2 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a remarcat că apelul declarat de avocatul Olesea Novițchi este

tardiv, deoarece ea nu a respectat prevederile art. 399 alin. (2), 402 alin. (1) și (5)

Cod de procedură penală. Potrivit răspunsului parvenit din judecătoria Soroca nici

unul din inculpați și apărători n-au solicitat instanței în ordinea art. 399 alin. (2) Cod

de procedură penală, înmînarea copiei de pe sentința redactată, cu toate că au fost

înștiențați despre redactarea acesteia.

Soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților de la art.

3091 alin. (3) lit. c), e) la art. 328 alin. (1) Cod penal este incorectă și neîntemeiată.

Probele administrate au confirmat integral vinovăția acestora de comiterea acțiunilor

tortură față de Vitalie Purici, fiind persoane cu funcții de rîspundere, prin provocarea

intenționată a unei dureri puternice fizice și psihice, în special cu scopul de a-1

pedepsi pentru un act pe care acesta 1-a comis, săvîrșită de mai multe persoane, cu

folosirea unor obiecte adaptate în scop de tortură.

Potrivit mărturiilor victimei, care la faza urmăririi penale și în instanța de fond

a depus declarații consecvente referitor la împrejurările în care a fost maltratat de

către colaboratorii poliției, în legătură cu altercația ce avuse loc anticipat între el și

polițistul Ion Boțoc lîngă Cetatea Soroca.

Declarațiile părții vătămate privind motivele reținerii și maltratării lui în

incinta comisariatului de poliție Soroca, se află în colaborare cu restul probelor

administrate în prezenta cauză, care au fost cercetate de către instanța de apel la

propunerea părții acuzării și apărării.

Prin rapoartele depuse pe numele comisarului CRP Soroca, polițiștii Cazac

Ivan, Cebotari Valentin, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și Scripcar Viorel au

confirmat reținerea și transportarea lui V. Purice la comisariat, cu întocmirea

ulterioară a actelor corespunzătoare, în legătură cu acțiunii întreprinse de el împotriva

colaboratorului de poliție I. Boțoc, cărui i-a stropit în ochi cu sprei lacrimogen. Însă,

acestea împrejurări n-au fost oglindite în registrele de evidență a comunicărilor

despre infracțiuni și persoanele reținute la CRP Soroca, potrivit cărora la data de

05.11.2008 ora 08:50 a fost înregistrată doar plîngerea lui Purici Maria privind

înjuria, precum și înștiențarea telefonică de la traumatologie privind spitalizarea lui

Purici Vitalii, fiind bătut de necunoscuți. Careva alte date referitor la reținerea pe

data de 05.11.2008 în CRP Soroca a lui Purici Vitalie, în registrul nr. 1 de evidență a

înștiințărilor referitor la infracțiuni și în registrul de evidență a persoanelor aduse la

CRP n-au fost efectuate.

Astfel, instanța de fond a exclus nemotivat violența aplicată de către inculpați

față de partea vătămată în noaptea spre 05.11.2008, violență confirmată și prin

6

examinarea medico-legală nr. 218/A din 07.11.2008, raportul de expertiză medico-

legală nr. 16/A din 26-27.01.2008, pe parcursul efectuării corora V. Purici a relatat că

a fost maltratat de către polițiști, la el fiind depistate vătămări corporale ușoare, cu

dereglare de scurtă durată a sănătății, medicul legist concluzionînd că echimozele de

la nivelul spatelui și lombar au fost produse prin loviri repetate cu un obiect dur

contodent, cu suprafața de impact limitată, de formă alungită (țeavă, baston),

vătămările au putut fi produse la 05.11.2008.

De asemenea, vinovăția inculpaților este demonstrată de procesul-verbal de

vizionare a inelului din aur, care a fost ridicat de către inculpatul I. Boțoc de la partea

vătămată ca garant al achitării sumei cerute de 1000 lei, ulterior fiindu-i restituit de

către acesta prin intermediul lui I. Guțu, de procesul-verbal de cercetare a telefonului

mobil „Samsung E 370”, ce-i aparține lui V. Purici, din care a fost reținută

înregistrarea convorbirilor telefonice dintre acesta și inculpatul I. Boțoc referitor la

un conflict ce anterior a avut loc între ei, precum și de descifrările apelurilor

telefonice efectuate de pe numărul telefonului mobil ce-i aparține inculpatului I.

Boțoc pe cel al victimei V. Purici.

Acțiunile întreprinse de inculpați i-au cauzat lui V. Purici puternice dureri și

suferințe fizice și psihice, ce au derulat pe timp de noapte, cîteva ore în șir, el fiind

lipsit de posibilitatea de a se odihni, ținut în picioare lîngă perete, umilit și înjosit,

fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea de scurtă durată a sănătății,

cu scopul de a-1 pedepsi pentru un act pe care el l-ar fi comis în privința inculpatului

I. Boțoc.

Probele administrate și cercetate de către instanța de fond, suplimentar de către

cea de apel, dovedesc că în seara zilei de 04.11.2008 între victimă și polițistul Ivan

Boțoc, care la moment nu era în serviciu, a avut loc un conflict, ca rezultat a unei

cerți apărute pe parcursul întrebuințării în comun a băuturilor alcoolice. Drept

urmare, a fost chemată grupa operativă, victima fiind forțat transportată la

comisariatul de poliție unde în privința ei a fost aplicată tortura de către inculpații

Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și Scripcar Viorel, fapt

confirmat cît prin declarațiile acesteia atît și de rezultatele examenului medico-legal,

potrivit cărui la V. Purici au fost depistate vătămări corporale ușoare cu dereglare de

scurtă durată a sănătății, echimozele de la nivelul spatelui și lombar fiind produse

prin loviri repetate cu un obiect dur contodent, cu suprafața de impact limitată, de

formă alungită, (țeavă, baston), vătămări ce puteau fi produse la data de 05.11.2008.

Reieșind din multitudinea vătămărilor corporale stabilite de expert, condițiile și

mecanismul aplicării lor, atitudinea inculpaților manifestată în raport cu suferințele

victimei, aplicarea violenței în prezența persoanei civile (prietena lui Scripcar V),

reținerea ilegală a victimei timp de cîteva ore în incinta CRP și felul în care acesta a

acceptat faptele întreprinse în privința sa, suferințele provocate de către inculpați

victimei V. Purici au fost puternice.

Careva temei procesual de a pune la îndoială respectivele probe lipsesc, ele

fiind administrate cu respectarea normelor de procedură penală. De aici rezultă că

violența aplicată de către inculpați față de victimă, a fost în legătură cauzală directă

cu faptele anticipat săvîrșite de el și în scop de a-1 pedepsi, împrejurări de drept ce

7

determină calificativele laturii obiective a componenței de infracțiune, prevăzută la

art. 309/1 alin. (1) Cod penal.

Agravantele, prevăzute de alin. (3) lit. c), e) a normei penale, s-au confirmat

prin probele expuse, or mecanismul apariției la victimă a vătămărilor corporale la

nivelul spatelui și regiunii lombare,a fost apreciat de către medicul legist ca fiind

aplicate cu un obiect dur contodent, cu suprafața de impact limitată, de formă

alungită, cum ar fi țeavă și/sau baston. Victima susține că a fost lovit cu pumnii,

picioarele și bastonul de cauciuc, afirmații ce se află în coraborare cu raportul de

expertiză. Faptul, că obiectul vulnerant n-a fost stabilit nu neagă punerea lui în

aplicare, în timp ce acțiunile ilegale au fost întreprinse de către polițiștii din PPR al

CRP Soroca, ce sunt dotați cu bastoane de cauciuc, care sunt adaptate pentru

provocarea vătămărilor corporale.

Agravanta "de două sau mai multe persoane" este confirmată prin probele

administrate în cauză. Potrivit graficului de serviciu în seara respectivă inculpații

Botezat Ivan, Cebotari Valentin și Cazac Ivan erau în serviciu pe ruta 2, V. Scripcar

și I. Boțoc, fiind cei ce inițial au participat la conflict.

Activînd în calitate de colaboratori al poliției și căzînd sub incidența art. 123

Cod penal ca fiind persoane cu funcții de răspundere (persoane publice), ce prin

activitatea sa nemijlocită aduc atingere procesului de înfăptuire a justiției, în

exercițiul funcțiunii dispunînd în limita legii de dreptul de a aplica actele de tortură,

fapt cunoscut de ei prin contrasemnare, atribuțiilor echipelor de patrulare și

santenelă, inculpații Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și

Scripcar Viorel rămîn a fi subiecții infracțiunii de "tortură", prevăzută la art. 309/1

alin. (3) lit. c), e) Cod penal.

În fapt, instanța de apel a constat că inculpații Cebotari Valentin, care prin

ordinului nr. 146 EF din 30.11.2007, Scripcar Viorel, ce prin ordinul nr. 19 EF din

26.02.2007, Cazac Ivan Gheorghe, care prin ordinul nr. 93 EF din 15.08.2008,

Botezat Veaceslav, ce prin ordinul nr. 31 EF din 30.03.2007 și Boțoc Ivan, care

potrivit ordinului nr. 116 EF din 04.09.2007 exercitînd funcția de polițiști al

plutonului de patrulă și santinelă al Secției ordine publică al CRP Soroca și fiind în

corespundere cu dispoziția art. 123 Cod penal persoane cu funcție de răspundere,

cărora într-o instituție de stat li se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite

drepturi și obligații în vederea exercitări funcțiilor administrativ de dispoziție, în

noaptea spre 05.11.2008, pe la orele 03:00, folosind situația de serviciu, l-au reținut

ilegal, timp de patru ore, în biroul patrulei și santinelei din incinta Comisariatului de

poliție Soroca, pe Purici Vitalie, avînd drept scop pedepsirea ultimului pentru

conflictul din 04.11.2008, orele 23:30, apărut în fața monumentului istoric Cetatea

din Soroca între el și doi colaboratori a-i poliției, intenționat provocîndu-i suferințe

fizice, manifestate prin multiple lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc

peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 16 "A" din 22.12.2008 vătămări corporale ușoare în formă de echimoze și

excoriații pe cap, față, spate și lombar, însoțite de traumă cranio- cerebrală cu

comoție cerebrală.

Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), e)

Coc penal, ca tortura, adică provocarea in mod intenționat, de către o persoană ci

8

funcție de răspundere, a unei dureri puternice fizice și psihice unei persoane, în

special ci scopul de a o pedepsi pentru un act pe care 1-a comis, săvîrșită de mai

multe persoane, cu folosirea unor obiecte adaptate în scop de tortură.

Poziția apărării referitor la nedelimitarea acțiunilor inculpaților, a fost respinsă

de instanța de apel, deoarece, potrivit declarațiilor părții vătămate, în incinta

comisariatului el a fost maltratat de către Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat

Veceaslav, după care și de Scripcar Viorel, Boțoc Ion. Victima cert a declarat, că

pînă la maltratarea sa în birou erau doar inculpații, după care, fiind lovit de Scripcar,

el căzu jos la podea simțind cum mai multe persoane îi aplică lovituri peste tot

corpul. În atare împrejurări, delimitarea acțiunilor fiecărui din inculpați, timp ce

actele de violență au fost aplicate concomitent, este lipsită de sens. Totodată,

aplicarea nemijlocită a torturii de către o persoană publică, precum și cu acordul ei

tăcit, determină componența torturii, delimetînd-o de "execusul de putere".

Instanța de apel a reținut și complicitatea inculpaților Cebotari Valentin, Cazac

Ivan, Botezat Veaceslav și Boțoc Ivan în estorcarea prin șantaj de la partea vătămată

a banilor în sumă de 1000 lei, pentru a nu întreprinde în privința lui a acțiunii ilegale

de reținere și tortură, indicînd că respectiva concluzie rezultă din împrejurările de

fapt a cauzei. Or, aflîndu-se într-un birou și acceptînd tacit acțiunile ilegale a lui I.

Boțoc, ei au demonstrat intenția estorcării de la V. Purici a banilor în scop de a nu-1

maltrata. Mai mult, ideia lui Veaceslav Botezat de întocmire a recipisei din numele

victimei, în scopul înlăturării oricăror acuzații față de colaboratorii de poliție, denotă

intenția unică cu care aceștia au acționat.

Partea apărării n-a invocat nici-un temei legal, probat prin date obiective, ce ar

determina motivele pentru care declarațiile părții vătămate ar trebui considerate

dubioase, urmînd a fi respinse, ba dimpotrivă prezența la el a vătămărilor corporale,

mecanismul apariției cărora îi confirmă declarațiile referitor la modalitatea aplicării

față de el a violenței, denotă temeinicia declarațiilor lui.

Afirmațiile apărării că Ion Cazac n-a participat la actele ilegale întreprinse de

către complicii acestei infracțiuni, pentru că în seara cu pricina avea dereglări

intestinale, nu se raportă celor făcute de partea vătămată, care au confirmat prezența

acestuia în biroul cu pricina la momentul maltratării sale. Respectiva afirmație nu

este altceva decît o interpretare eronată a împrejurărilor de fapt a cauzei, în scopul

reducerii vinovăției sale.

Argumentul privind imposibilitatea apariției la locul desfășurării conflictului

inițial a celei de-a doua patrulă, pentru că la moment ea patrula un alt sector al

orașului Soroca, este nefondat, or tocmai în caz de situații excepționale, prin

intermediul rației, se solicită ajutor suplimentar, ceea ce a și avut loc în cazul dat.

Instanța de apel a reținut că prin legea din 21.12.2012, art. 3091 Cod penal a

fost abrogat, infracțiunile de tortură fiind incluse la capitolul III a Codului penal ce

prevăd răspunderea penală pentru infracțiunile comise contra libertății, cinstei șin

demnității persoanei. Respectiv, acțiunile inculpaților pe episodul de tortură sînt

caracteristice componenței de infracțiune prevăzută de art. 166/1 alin. (3) Cod penal.

Totodată, sancțiunea respectivei norme penale este mult mai aspră în raport cu

precedenta lege penală din 22.07.2005. De aceea, ținînd cont de prevederile art. 10

9

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța a concluzionat imposibilitatea reîncadrării

acțiunilor inculpaților potrivit noii legi penale, ea fiind în detrimentul lor.

Și-a găsit deplină confirmare și vinovîția inculpaților pe episodul estorcării

prin șantaj de la Purici Vitalie a banilor în sumă de 1000 lei, prin deposedarea unui

inel din aur, al cărui cost prevalează cu mult suma solicitată, cu amenințarea realizării

lui ulterioare în cazul neexecutării cerințelor de transmitere a banilor.

La aplicarea pedepsei inculpaților, instanța a ținut cont de prevederile art. 7,

61, 75, 79 și 90 Cod penal, de circumstanțele atenuante cum sunt lipsa antecedentelor

penale, vîrsta lor tînără, caracteristicile pozitive, concluzionînd oportun stabilirea

pentru fiecare din ei a pedepsei închisorii, cu suspendarea condiționată a executării

ei pentru un anumit termen de probă.

Botezat Veaceslav, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Recurentul a indicat că partea vătămată, la urmărirea penală și la judecarea

pricinei în fond, a declarat în linii generale că a fost bătut de persoanele care erau în

acel birou, însă nu a concretizat cine l-a lovit, menționînd că era cu fața în jos la

podea.

Din declarațiile părții vătămate și a martorilor, nu rezultă în mod incontestabil

că anume Botezat Veaceslav ar fi lovit partea vătămată în scopul reținerii ilegale și a

aplicării acțiunilor violente de tortură.

La 04.03.2011, a fost pronunțat numai dispozitivul sentinței de condamnare, iar

despre redactarea sentinței motivate condamnatul Botezat Veaceslav nu a fost

înștiințat în modul prevăzut de lege.

În dosar nu este anexată o recipisă, ce ar confirma recepționarea de către

Botezat Veaceslav a înștiințări privind redactarea sentinței, fapt confirmat prin lipsa

cărorva însemnări făcute în acest sens (semnarea pe scrisoarea informativă despre

recepționarea acesteia, avizul de primire recomandat cu semnătura acestuia). Simpla

„scrisoare de înștiințare", anexată la materialele cauzei, fără semnătura

condamnatului despre primirea ei, nu poate fi considerată ca înștiințare legală.

Astfel, apelul a fost depus la data de 22.04.2011, în termenul prevăzut de art.

402 Cod de procedură penală, fapt confirmat prin cotorul poștal anexat la materialele

cauzei.

Respingerea apelului, declarat de către avocatul Novițchi Olesea în interesele

lui Botezat Veaceslav, încălcarea procedurii privind cercetarea probelor suplimentare

nemijlocit în instanța de apel, respingerea cererii privind audierea nemijlocită a

martorilor și a părții vătămate, condamnarea fără delimitarea acțiunilor fiecărui

inculpat, cît și nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, nu

este altceva decît lezarea gravă a dreptului la apărare, accesului liber la justiție,

asigurarea principiul egalității armelor în procesul penal și contradictorialității, cît și

a dreptului la un proces echitabil prevăzut la art. 6 alCEDO.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod

de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

10

5.1 A declarat recurs ordinar și inculpatul Cazac Ivan, solicitînd casarea

hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

să fie achitat.

Recurentul a indicat că:

a) în instanța de apel nu a fost audiată partea vătămată, care nici nu s-a

prezentat, chiar dacă au insistat toți inculpații și apărătorii lor. Instanța neîntemeiat și

ilegal a decis să examineze cauza în absența părții vătămate, limitindu-se doar la

cercetarea suplimentară a declarațiilor depuse de ea la faza urmăririi penale și în

instanța de judecată, fiind privat de posibilitatea de a-i adresa întrebări. Prin acesta, i-

a fost încălcat dreptul la apărare. Declarațiile părții vătămate nu au fost verificate de

instanța de apel în ședința instanței de apel ceea ce este inadmisibil.

b) el nu a participat la reținerea, transportarea și maltratarea lui Purici Vitalie

în incinta CRP Soroca, precum și la șantajul acestuia în complicitate cu ceilalți

inculpați. La momentul cînd s-a produs evenimentul se afla la domiciliul său,

învoindu-se, prealabil, de la Boțoc Ivan, pentru că se simțea rău. Cînd a revenit la

comisariat, pe la orele 04:00, a fost rugat de Scripcar Viorel să-1 transporte acasă,

plecînd în trei, cu soția acestuia, pe cînd Boțoc Ivan, Cebotari Valentin și Botezat

Veaceslav au rămas în biroul de serviciu împreună cu un tînăr, despre care ulterior a

aflat ulterior că este Purici Vitalie, dar cu care n-a întreținut nici o discuție. La

momentul întocmirii procesului-verbal de reținere a părții vătămate el nu se afla în

incinta CRP, venind mult mai tîrziu. Prin urmare, el nu a luat parte nici la reținerea

ilegală a părții vătămate și nici la estorcarea banilor de la aceasta. Toate aceste

împrejurări au fost dovedite prin declarațiile celorlalți inculpați și a martorilor.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar declarat

de inculpatul Cazac Ivan urmează a fi respins ca inadmisibil iar recursul avocatului

Vladimir Spoială, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, este pasibil admiterii

din următoarele considerente.

În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie

stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

11

Sub acest aspect se atestă că recursul inculpatului Cazac Ivan este bazat pe art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocînd următoarele temeiuri -

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Însă, în pofida prescripțiilor enunțate, recurentul nu a specificat asupra căror

motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile

concrete de drept și esența circumstanțelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii,

că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la

exigențile art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței,

fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Astfel, acest recurs ordinar nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu

circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Pe lîngă aceasta, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar al

inculpatului Cazac Ivan (pct. 5.1 din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de

drept concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărîrii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor

infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, cum ar fi și raportul de expertiză medico-legală din 26-27.01.2008,

procesul-verbal de vizionare a inelului din aur, care a fost ridicat de către inculpatul I.

Boțoc de la partea vătămată ca garant al achitării sumei cerute de 1000 lei, ulterior

fiindu-i restituit de către acesta prin intermediul lui I. Guțu, procesul-verbal de

cercetare a telefonului mobil „Samsung E 370”, ce-i aparține lui V. Purici, din care a

fost reținută înregistrarea convorbirilor telefonice dintre acesta și inculpatul I. Boțoc

referitor la un conflict ce anterior a avut loc între ei, descifrările apelurilor telefonice

efectuate de pe numărul telefonului mobil ce-i aparține inculpatului I. Boțoc pe cel al

victimei V. Purici, pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul inculpatului Cazac Ivan și recursul ordinar declarat de acesta (pct. 3-5.1 din

decizie).

12

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile

art. 61, 75, 79 și 90 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii,

de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei,

instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea

penală pentru infracțiunea respectivă. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea

se consideră circumstanță excepțională. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție instanța de

judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge

la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd

și termenul de probă. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4 din decizie).

Mai mult, cu referire la argumentele invocate de recurent la lit. a) pct. 5.1 din

prezenta decizie, se observă că acestea nu sunt raportate la încălcarea unor norme de

drept concrete, iar, conform consemnărilor din procesul verbal al ședințe de judecată

a instanței de apel, la soluționarea chestiunii privind judecarea cauzei în lipsa părții

vătămate Vitalie Purice, inculpatul Cazac Ivan a opinat că: „la discreția instanței”,

adică nu a insistat să fie prezent partea vătămată pentru a-i pune întrebări, tot el

contrazicînd circumstanțele invocate în recursul ordinar (f.d. 244).

Este de menționat și faptul că recursul declarat, potrivit argumentelor

invocate și reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica

modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei, în special privind

pedeapsa aplicată inculpatei.

Însă, în acest sens se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și

(2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei penale, în alt sens

decît cel pe care îl propune inculpata este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427

Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită

de orice suport legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărîrea atacată

13

conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar

declarat de inculpatul Cazac Ivan este unul neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se

constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul nominalizat este neîntemeiat, el urmează a fi

respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate în această parte.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele indicate în recursul ordinar

declarat de avocatul Spoială Vladimir, se atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept (pct. 5 din decizie).

Conform art. 235-243, 399 alin.(2), 402 alin.(1) Cod de procedură penală, în

redacția de pînă la 27 octombrie 2012, cît și a jurisprudenței naționale, termenul de

apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau în cazul înaintării

cererii în condițiile art. 399 alin. (2) (pînă la abrogare), de la data înmînării copiei de

pe sentința redactată, dacă legea nu dispune altfel. În cazul redactării sentinței, copia

de pe sentința redactată se înmînează, imediat după semnarea acesteia, inculpatului

arestat, iar celorlalte părți li se comunică în scris semnarea sentinței redactate și la

cererea acestora, li se înmînează copia. Comunicarea respectivă se realizează prin

dovada de primire și procesul-verbal de predare a acesteia.

Aceste stipulări legale au fost sfidate de către instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că instanța de fond a pronunțat dispozitivul

sentinței la 04 martie 2011, iar la 15 martie 2011 a expediat inculpatului o

comunicare cu textul: „Judecătoria raionului Soroca Vă informează că sentința din

04.03.11 nr.1-337/09 este redactată și se află împreună cu dosarul penal în cancelaria

judecătoriei. Dacă aveți necesitatea puteți să faceți cunoștința cu sentința în cauză”

(f.d. 391, 406, vol.2).

Totodată, în materialele cauzei lipsește dovada de primire a comunicării

nominalizate de către inculpat și avocat, cît și și procesul-verbal de predare a

comunicării respective.

Rezultă că ei nu au fost înștiințați, în condițiile legii, despre redactarea

sentinței și, astfel, soluția instanței de apel privind respingerea apelului ca fiind depus

peste termen, este neîntemeiată și ilegală.

Circumstanțele specificate atestă clar că instanța de apel nu a soluționat apelul

avocatului în conformitate cu prevederile normelor enunțate și a adoptat o hotărîre

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

14

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcarea normelor de drept specificate, comise de instanța de

apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

admiterii recursului declarat de avocatul Spoială Vladimir, casării deciziei instanței

de apel în partea privind inculpatul Botezat Veaceslav și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea

și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, în vederea soluționării chestiunii privind

examinarea apelului avocatului O. Novițchi în numele inculpatului Botezat

Veaceslav în conformitate cu rigorile legii.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan

Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie

2013, cu menținerea hotărîrii atacate în partea privind inculpatul Cazac Ivan.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir, casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, doar în privința

inculpatului Botezat Veaceslav Evghenii și dispune rejudecarea cauzei în această

parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă în partea cu privire la inculpatul Cazac Ivan Gheorghe.

În rest, decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, semnată la 10 aprilie 2014,

fiind pronunțată în ședință publică din 15 aprilie 2014, ora 09.50.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Ion Arhiliuc

Liliana Catan

Ion Guzun

15

Dosarul nr. 1ra-54/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

11 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

avocaților Vladimir Spoială, Vasilisa Zaporojan,

inculpatului Botezat Veaceslav,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de inculpatul Cazac

Ivan și avocatul Spoială Vladimir, în numele inculpatului Botezat Veaceslav,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, în

privința inculpaților

Cazac Ivan Gheorghe, născut la 08

ianuarie 1988, originar și locuitor al s. Vădeni, r-nul

Soroca, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Botezat Veaceslav Evghenii, născut la

18 decembrie 1985, originar și locuitor al s. Regina

Maria, r-nul Soroca, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

16

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan

Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie

2013, cu menținerea hotărîrii atacate în partea privind inculpatul Cazac Ivan.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir, casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, doar în privința

inculpatului Botezat Veaceslav Evghenii, și dispune rejudecarea cauzei în această

parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă în partea cu privire la inculpatul Cazac Ivan Gheorghe.

În rest, decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2014, ora

09.50.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Ion Arhiliuc

Liliana Catan

Ion Guzun

17