1ra-54/14 — Art. 328 alin. 1 art. 189 alin. 2 lit. b Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 04 martie 2011, Cazac Ivan a fost condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a exercita activitate în organele MAI, și în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, fără privarea de dreptul de a exercita activitate în organele MAI, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 ani. Botezat Veaceslav a fost condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în organele MAI pe un termen de 1 an, și în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. În temeiul art. 84, 90 Cod penal, pentru cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în organele MAI pe un termen de 1 an, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 ani. Prin aceeași sentință au fost condamnați și Rotari Nicolai, Boțoc Ivan, Scripcari Viorel, Cebotari Valentin, dar în privința lor hotărîrile judecătorești nu sunt atacate. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 05 noiembrie 2008, în jurul orei 00.30, Cebotari Valentin, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 146 EF din 30 noiembrie 2007 și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, căreia, într-o instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Scripcar Viorel care, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 19 EF din 26 februarie 2007, și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, căreia, într-o instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Cazac Ivan care, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 93 EF din 15 august 2008, și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere căreia într-o instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Botezat Veaceslav care exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 31 EF din 30 martie 2007 și fiind conform art. 123 Cod penal persoană cu funcție de răspundere, căreia, într-o instituție 2 de stat i se acordă permanent prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, împreună cu Boțoc Ivan care, exercitând funcția de polițist al plutonului de patrulă și santinelă al secției de ordine publică a CPR Soroca, conform ordinului nr. 116 EF din 04 septembrie 2007, și fiind, conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, căreia într-o instituție de stat i se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații in vederea exercitării funcțiilor administrativ de dispoziție, folosind situația de serviciu, l-au reținut ilegal pe Purici Vitalie timp de 4 ore în incinta Comisariatului de Poliție Soroca, biroul patrulei și santinelei, avînd drept scop pedepsirea ultimului pentru conflictul apărut între ei, la date de 04 noiembrie 2008, ora 23.30 în fața monumentului istoric Cetatea din Soroca. Tot ei, Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan, la 05 noiembrie 2008, în jurul orei 05.00, aflându-se în biroul serviciului patrulă și santinelă al comisariatului de poliției Soroca, având scopul dobândirii bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegere prealabile intenționat, sub amenințarea că va fi reținut a cerut de la cet. Purici Vitalie să le transmită in decurs de două zile 1000 lei, drept recompensă pentru încetarea acțiunilelor violente asupra lui și a nu-l reține. Pentru asigurarea executării cererii de transmitere a 1000 lei, au deposedat partea vătămată de un inel de aur cu costul de 3000 lei, amenințându-l cu comercializarea bunului. Instanța de judecată a reținut că inculpații, care au confirmat aducerea în incinta comisariatului, biroul patrulei și santinelei, a părții vătămate, nu au depus câte un raport pe caz și nu au înregistrat în registrul nr. 1 delictul. Totodată, nu a fost confirmată aplicarea violenței fizice față de partea vătămată, fapt ce atestă lipsa elementelor constitutive ale torturii, pentru că la infracțiunea de tortură nu este suficient să fie provocat pur și simplu o durere sau o suferind fizică ori psihică. Legiuitorul cere ca această durere sau suferință să fie puternică. Întotdeauna metoda specifică a faptei de tortură o constituie cruzimea deosebită, având un caracter odios umilitor pentru orice persoană. Faptul că, V. Purice a fost adus în incinta CRP Soroca și ținut în biroul patrulei și santinelei mai mult timp, nu pot fi considerate ca acțiuni însoțite de aplicarea violenței. Conform noțiunilor generale, violența poate fi fizică ori psihică. Violența psihică presupune amenințarea victimei cu cauzarea unor vătămări ușoare , mediii sau grave, cu producerea unt dureri sau suferințe psihice. Violența fizică presupune provocarea unor dureri sau suferințe fizice, cauzarea vătămărilor ușoare sau medii victimei. Nici unul din semnele enumerate nu au fost dovedite în acțiunile inculpaților, dar faptul că partea vătămată a fost reținut de inculpați ilegal la CRP Soroca, peste 3 ore și fără a înregistra delictul, este evident. Vinovăția inculpaților privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal, este dovedită prin declarațiile martorilor Guțu Vladislav, Popescu Dumitru, prin procesul verbal de examinare a recipisei scrise de către Purice Vitalie la 05.11.2008 și predată organelor procuraturii de către învinuiți, prin procesul verbal de examinare a telefonului mobil de model Samsung, în care sunt 3 înscrise convorbirile dintre V. Purice și I. Boțoc, prin procesul verbal de examinare a inelului care a fost luat de la partea vătămată ca asigurare. Instanța a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art. 309/1 alin. (3) lit. c),e) în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal, a calificat acțiunile lor și în baza art.189 alin.(2) lit. b) Cod penal, ca săvîrșirea de către o persoană cu funcții răspunderea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice și șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului săvîrșită de mai multe persoane. La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont că infracțiunile comise sunt mai puțin grave, că inculpații sunt caracterizați pozitiv, nu au antecedente penale și a concluzionat că corectarea și reedecarea lor este posibilă fără izolare de la societate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Inculpatul Cazac Ivan a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat. Apelantul a invocat că pe parcursul efectuării urmăririi penale și a examinării cauzei în instanța de judecată acuzarea de stat n-a adus probe, care ar confirma vinovăția lui în comiterea infracțiunilor incriminate. Toate circumstanțele cauzei dovedesc ca partea vătămată a comis o contravenție, ulterior nedocumentată de către colaboratorii de poliție, care au participat la reținerea și transportarea la lui CPR Soroca. El personal n-a fost prezent la acele evenimente și toți coparticipanții la acest proces au confirmat situația dată. 3.1 Avocatul Novitchi Olesea, la fel a declarat apel în numele inculpatului Botezat Veaceslav, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acesta să fie achitat. Apelantul a indicat că nici o probă invocată de instanța de fond nu dovedește în mod incontestabil vinovăția lui Botezat Veaceslav în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 328 alin. (1) și 189 alin. (2) lit. b) Cod penal. Inculpatul nu a fost prezent la reținerea părții vătămate și nu a comis acțiuni ilegale față de ultimul. Partea vătămată a declarat în linii generale că a fost bătut de persoanele care erau în birou, însă nu a concretizat cine l-a lovit, menționînd că era cu fața în jos la podea. 3.2 A declarat apel și procurorul, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod Penal la 6 ani închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat pe un termen de 5 ani, în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod Penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 800 unități convenționale. În temeiul art. 84 alin. (l) Cod penal, să le fie stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat pe un termen de 5 ani, amenda în mărime de 800 unități convenționale, fiecăruia. 4 Apelantul a invocat că instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei, incorect a calificat acțiunile inculpaților in baza art. 328 alin. (1) Cod penal și le-a aplicat pedepse prea blînde. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 16"A" din 22 decembrie 2008, Purici Vitalie prezenta leziuni corporale ușoare care au fost produse prin lovituri repetate cu un obiect dur contondent, cu suprafața de impact limitat sub formă alungită (țevei, baston). Pe parcursul urmăririi penale și în instanța de judecată au fost prezentate și examinate suficiente probe pentru declararea inculpaților culpabili de comitere infracțiunii incriminate. În instanța de judecată s-a stabilit cu certitudinea și scopul comiterii infracțiunilor - pedepsirea părții vătămate pentru conflictul apărut între el și colaboratorii CPR Soroca. Inculpații, partea-vătămată, martorii au confirmat faptul că la data de 04 noiembrie 2008, ora 23.30, în fața monumentului istoric Cetatea din Soroca, între colaboratorii de poliție și Purici V. s-a produs un conflict, în urma cărui fapt ultimul a fost reținut și transportat la CPR Soroca. Astfel, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, ca tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri puternice fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta 1-a comis, dacă o asemenea durere este provocată de o persoană cu funcție de răspundere, săvîrșite de mai multe persoane, cu folosirea unor obiecte adaptate în scop de tortură. Instanța nu a luat în considerare că pe caz nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, iar infracțiunile comise de inculpați fac parte din categoria celor grave. În privința inculpatului Cazac Ivan, în mod obligatoriu este necesar de a aplicat pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat, pentru a exclude pe viitor astfel de cazuri.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, apelul inculpatului Cazac Ivan a fost respins ca nefondat, iar apelul avocatului Olesea Novițchi, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, a fost respins ca tardiv. Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre. Cazac Ivan a fost condamnat în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e), 79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 2 ani. Botezat Veaceslav a fost condamnat în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e), 79 Cod penal la 4 ani 5 închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), 90 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în organele MAI pe un termen de 2 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10.000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 2 ani. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a remarcat că apelul declarat de avocatul Olesea Novițchi este tardiv, deoarece ea nu a respectat prevederile art. 399 alin. (2), 402 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală. Potrivit răspunsului parvenit din judecătoria Soroca nici unul din inculpați și apărători n-au solicitat instanței în ordinea art. 399 alin. (2) Cod de procedură penală, înmînarea copiei de pe sentința redactată, cu toate că au fost înștiențați despre redactarea acesteia. Soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților de la art. 3091 alin. (3) lit. c), e) la art. 328 alin. (1) Cod penal este incorectă și neîntemeiată. Probele administrate au confirmat integral vinovăția acestora de comiterea acțiunilor tortură față de Vitalie Purici, fiind persoane cu funcții de rîspundere, prin provocarea intenționată a unei dureri puternice fizice și psihice, în special cu scopul de a-1 pedepsi pentru un act pe care acesta 1-a comis, săvîrșită de mai multe persoane, cu folosirea unor obiecte adaptate în scop de tortură. Potrivit mărturiilor victimei, care la faza urmăririi penale și în instanța de fond a depus declarații consecvente referitor la împrejurările în care a fost maltratat de către colaboratorii poliției, în legătură cu altercația ce avuse loc anticipat între el și polițistul Ion Boțoc lîngă Cetatea Soroca. Declarațiile părții vătămate privind motivele reținerii și maltratării lui în incinta comisariatului de poliție Soroca, se află în colaborare cu restul probelor administrate în prezenta cauză, care au fost cercetate de către instanța de apel la propunerea părții acuzării și apărării. Prin rapoartele depuse pe numele comisarului CRP Soroca, polițiștii Cazac Ivan, Cebotari Valentin, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și Scripcar Viorel au confirmat reținerea și transportarea lui V. Purice la comisariat, cu întocmirea ulterioară a actelor corespunzătoare, în legătură cu acțiunii întreprinse de el împotriva colaboratorului de poliție I. Boțoc, cărui i-a stropit în ochi cu sprei lacrimogen. Însă, acestea împrejurări n-au fost oglindite în registrele de evidență a comunicărilor despre infracțiuni și persoanele reținute la CRP Soroca, potrivit cărora la data de 05.11.2008 ora 08:50 a fost înregistrată doar plîngerea lui Purici Maria privind înjuria, precum și înștiențarea telefonică de la traumatologie privind spitalizarea lui Purici Vitalii, fiind bătut de necunoscuți. Careva alte date referitor la reținerea pe data de 05.11.2008 în CRP Soroca a lui Purici Vitalie, în registrul nr. 1 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și în registrul de evidență a persoanelor aduse la CRP n-au fost efectuate. Astfel, instanța de fond a exclus nemotivat violența aplicată de către inculpați față de partea vătămată în noaptea spre 05.11.2008, violență confirmată și prin 6 examinarea medico-legală nr. 218/A din 07.11.2008, raportul de expertiză medico- legală nr. 16/A din 26-27.01.2008, pe parcursul efectuării corora V. Purici a relatat că a fost maltratat de către polițiști, la el fiind depistate vătămări corporale ușoare, cu dereglare de scurtă durată a sănătății, medicul legist concluzionînd că echimozele de la nivelul spatelui și lombar au fost produse prin loviri repetate cu un obiect dur contodent, cu suprafața de impact limitată, de formă alungită (țeavă, baston), vătămările au putut fi produse la 05.11.2008. De asemenea, vinovăția inculpaților este demonstrată de procesul-verbal de vizionare a inelului din aur, care a fost ridicat de către inculpatul I. Boțoc de la partea vătămată ca garant al achitării sumei cerute de 1000 lei, ulterior fiindu-i restituit de către acesta prin intermediul lui I. Guțu, de procesul-verbal de cercetare a telefonului mobil „Samsung E 370”, ce-i aparține lui V. Purici, din care a fost reținută înregistrarea convorbirilor telefonice dintre acesta și inculpatul I. Boțoc referitor la un conflict ce anterior a avut loc între ei, precum și de descifrările apelurilor telefonice efectuate de pe numărul telefonului mobil ce-i aparține inculpatului I. Boțoc pe cel al victimei V. Purici. Acțiunile întreprinse de inculpați i-au cauzat lui V. Purici puternice dureri și suferințe fizice și psihice, ce au derulat pe timp de noapte, cîteva ore în șir, el fiind lipsit de posibilitatea de a se odihni, ținut în picioare lîngă perete, umilit și înjosit, fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea de scurtă durată a sănătății, cu scopul de a-1 pedepsi pentru un act pe care el l-ar fi comis în privința inculpatului I. Boțoc. Probele administrate și cercetate de către instanța de fond, suplimentar de către cea de apel, dovedesc că în seara zilei de 04.11.2008 între victimă și polițistul Ivan Boțoc, care la moment nu era în serviciu, a avut loc un conflict, ca rezultat a unei cerți apărute pe parcursul întrebuințării în comun a băuturilor alcoolice. Drept urmare, a fost chemată grupa operativă, victima fiind forțat transportată la comisariatul de poliție unde în privința ei a fost aplicată tortura de către inculpații Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și Scripcar Viorel, fapt confirmat cît prin declarațiile acesteia atît și de rezultatele examenului medico-legal, potrivit cărui la V. Purici au fost depistate vătămări corporale ușoare cu dereglare de scurtă durată a sănătății, echimozele de la nivelul spatelui și lombar fiind produse prin loviri repetate cu un obiect dur contodent, cu suprafața de impact limitată, de formă alungită, (țeavă, baston), vătămări ce puteau fi produse la data de 05.11.2008. Reieșind din multitudinea vătămărilor corporale stabilite de expert, condițiile și mecanismul aplicării lor, atitudinea inculpaților manifestată în raport cu suferințele victimei, aplicarea violenței în prezența persoanei civile (prietena lui Scripcar V), reținerea ilegală a victimei timp de cîteva ore în incinta CRP și felul în care acesta a acceptat faptele întreprinse în privința sa, suferințele provocate de către inculpați victimei V. Purici au fost puternice. Careva temei procesual de a pune la îndoială respectivele probe lipsesc, ele fiind administrate cu respectarea normelor de procedură penală. De aici rezultă că violența aplicată de către inculpați față de victimă, a fost în legătură cauzală directă cu faptele anticipat săvîrșite de el și în scop de a-1 pedepsi, împrejurări de drept ce 7 determină calificativele laturii obiective a componenței de infracțiune, prevăzută la art. 309/1 alin. (1) Cod penal. Agravantele, prevăzute de alin. (3) lit. c), e) a normei penale, s-au confirmat prin probele expuse, or mecanismul apariției la victimă a vătămărilor corporale la nivelul spatelui și regiunii lombare,a fost apreciat de către medicul legist ca fiind aplicate cu un obiect dur contodent, cu suprafața de impact limitată, de formă alungită, cum ar fi țeavă și/sau baston. Victima susține că a fost lovit cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc, afirmații ce se află în coraborare cu raportul de expertiză. Faptul, că obiectul vulnerant n-a fost stabilit nu neagă punerea lui în aplicare, în timp ce acțiunile ilegale au fost întreprinse de către polițiștii din PPR al CRP Soroca, ce sunt dotați cu bastoane de cauciuc, care sunt adaptate pentru provocarea vătămărilor corporale. Agravanta "de două sau mai multe persoane" este confirmată prin probele administrate în cauză. Potrivit graficului de serviciu în seara respectivă inculpații Botezat Ivan, Cebotari Valentin și Cazac Ivan erau în serviciu pe ruta 2, V. Scripcar și I. Boțoc, fiind cei ce inițial au participat la conflict. Activînd în calitate de colaboratori al poliției și căzînd sub incidența art. 123 Cod penal ca fiind persoane cu funcții de răspundere (persoane publice), ce prin activitatea sa nemijlocită aduc atingere procesului de înfăptuire a justiției, în exercițiul funcțiunii dispunînd în limita legii de dreptul de a aplica actele de tortură, fapt cunoscut de ei prin contrasemnare, atribuțiilor echipelor de patrulare și santenelă, inculpații Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav, Boțoc Ivan și Scripcar Viorel rămîn a fi subiecții infracțiunii de "tortură", prevăzută la art. 309/1 alin. (3) lit. c), e) Cod penal. În fapt, instanța de apel a constat că inculpații Cebotari Valentin, care prin ordinului nr. 146 EF din 30.11.2007, Scripcar Viorel, ce prin ordinul nr. 19 EF din 26.02.2007, Cazac Ivan Gheorghe, care prin ordinul nr. 93 EF din 15.08.2008, Botezat Veaceslav, ce prin ordinul nr. 31 EF din 30.03.2007 și Boțoc Ivan, care potrivit ordinului nr. 116 EF din 04.09.2007 exercitînd funcția de polițiști al plutonului de patrulă și santinelă al Secției ordine publică al CRP Soroca și fiind în corespundere cu dispoziția art. 123 Cod penal persoane cu funcție de răspundere, cărora într-o instituție de stat li se acordă permanent, prin stipularea legii, anumite drepturi și obligații în vederea exercitări funcțiilor administrativ de dispoziție, în noaptea spre 05.11.2008, pe la orele 03:00, folosind situația de serviciu, l-au reținut ilegal, timp de patru ore, în biroul patrulei și santinelei din incinta Comisariatului de poliție Soroca, pe Purici Vitalie, avînd drept scop pedepsirea ultimului pentru conflictul din 04.11.2008, orele 23:30, apărut în fața monumentului istoric Cetatea din Soroca între el și doi colaboratori a-i poliției, intenționat provocîndu-i suferințe fizice, manifestate prin multiple lovituri cu pumnii, picioarele și bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. 16 "A" din 22.12.2008 vătămări corporale ușoare în formă de echimoze și excoriații pe cap, față, spate și lombar, însoțite de traumă cranio- cerebrală cu comoție cerebrală. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), e) Coc penal, ca tortura, adică provocarea in mod intenționat, de către o persoană ci 8 funcție de răspundere, a unei dureri puternice fizice și psihice unei persoane, în special ci scopul de a o pedepsi pentru un act pe care 1-a comis, săvîrșită de mai multe persoane, cu folosirea unor obiecte adaptate în scop de tortură. Poziția apărării referitor la nedelimitarea acțiunilor inculpaților, a fost respinsă de instanța de apel, deoarece, potrivit declarațiilor părții vătămate, în incinta comisariatului el a fost maltratat de către Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veceaslav, după care și de Scripcar Viorel, Boțoc Ion. Victima cert a declarat, că pînă la maltratarea sa în birou erau doar inculpații, după care, fiind lovit de Scripcar, el căzu jos la podea simțind cum mai multe persoane îi aplică lovituri peste tot corpul. În atare împrejurări, delimitarea acțiunilor fiecărui din inculpați, timp ce actele de violență au fost aplicate concomitent, este lipsită de sens. Totodată, aplicarea nemijlocită a torturii de către o persoană publică, precum și cu acordul ei tăcit, determină componența torturii, delimetînd-o de "execusul de putere". Instanța de apel a reținut și complicitatea inculpaților Cebotari Valentin, Cazac Ivan, Botezat Veaceslav și Boțoc Ivan în estorcarea prin șantaj de la partea vătămată a banilor în sumă de 1000 lei, pentru a nu întreprinde în privința lui a acțiunii ilegale de reținere și tortură, indicînd că respectiva concluzie rezultă din împrejurările de fapt a cauzei. Or, aflîndu-se într-un birou și acceptînd tacit acțiunile ilegale a lui I. Boțoc, ei au demonstrat intenția estorcării de la V. Purici a banilor în scop de a nu-1 maltrata. Mai mult, ideia lui Veaceslav Botezat de întocmire a recipisei din numele victimei, în scopul înlăturării oricăror acuzații față de colaboratorii de poliție, denotă intenția unică cu care aceștia au acționat. Partea apărării n-a invocat nici-un temei legal, probat prin date obiective, ce ar determina motivele pentru care declarațiile părții vătămate ar trebui considerate dubioase, urmînd a fi respinse, ba dimpotrivă prezența la el a vătămărilor corporale, mecanismul apariției cărora îi confirmă declarațiile referitor la modalitatea aplicării față de el a violenței, denotă temeinicia declarațiilor lui. Afirmațiile apărării că Ion Cazac n-a participat la actele ilegale întreprinse de către complicii acestei infracțiuni, pentru că în seara cu pricina avea dereglări intestinale, nu se raportă celor făcute de partea vătămată, care au confirmat prezența acestuia în biroul cu pricina la momentul maltratării sale. Respectiva afirmație nu este altceva decît o interpretare eronată a împrejurărilor de fapt a cauzei, în scopul reducerii vinovăției sale. Argumentul privind imposibilitatea apariției la locul desfășurării conflictului inițial a celei de-a doua patrulă, pentru că la moment ea patrula un alt sector al orașului Soroca, este nefondat, or tocmai în caz de situații excepționale, prin intermediul rației, se solicită ajutor suplimentar, ceea ce a și avut loc în cazul dat. Instanța de apel a reținut că prin legea din 21.12.2012, art. 3091 Cod penal a fost abrogat, infracțiunile de tortură fiind incluse la capitolul III a Codului penal ce prevăd răspunderea penală pentru infracțiunile comise contra libertății, cinstei șin demnității persoanei. Respectiv, acțiunile inculpaților pe episodul de tortură sînt caracteristice componenței de infracțiune prevăzută de art. 166/1 alin. (3) Cod penal. Totodată, sancțiunea respectivei norme penale este mult mai aspră în raport cu precedenta lege penală din 22.07.2005. De aceea, ținînd cont de prevederile art. 10 9 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța a concluzionat imposibilitatea reîncadrării acțiunilor inculpaților potrivit noii legi penale, ea fiind în detrimentul lor. Și-a găsit deplină confirmare și vinovîția inculpaților pe episodul estorcării prin șantaj de la Purici Vitalie a banilor în sumă de 1000 lei, prin deposedarea unui inel din aur, al cărui cost prevalează cu mult suma solicitată, cu amenințarea realizării lui ulterioare în cazul neexecutării cerințelor de transmitere a banilor. La aplicarea pedepsei inculpaților, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 79 și 90 Cod penal, de circumstanțele atenuante cum sunt lipsa antecedentelor penale, vîrsta lor tînără, caracteristicile pozitive, concluzionînd oportun stabilirea pentru fiecare din ei a pedepsei închisorii, cu suspendarea condiționată a executării ei pentru un anumit termen de probă.

Avocatul Vladimir Spoială, a declarat recurs ordinar, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Recurentul a indicat că partea vătămată, la urmărirea penală și la judecarea pricinei în fond, a declarat în linii generale că a fost bătut de persoanele care erau în acel birou, însă nu a concretizat cine l-a lovit, menționînd că era cu fața în jos la podea. Din declarațiile părții vătămate și a martorilor, nu rezultă în mod incontestabil că anume Botezat Veaceslav ar fi lovit partea vătămată în scopul reținerii ilegale și a aplicării acțiunilor violente de tortură. La 04.03.2011, a fost pronunțat numai dispozitivul sentinței de condamnare, iar despre redactarea sentinței motivate condamnatul Botezat Veaceslav nu a fost înștiințat în modul prevăzut de lege. În dosar nu este anexată o recipisă, ce ar confirma recepționarea de către Botezat Veaceslav a înștiințări privind redactarea sentinței, fapt confirmat prin lipsa cărorva însemnări făcute în acest sens (semnarea pe scrisoarea informativă despre recepționarea acesteia, avizul de primire recomandat cu semnătura acestuia). Simpla „scrisoare de înștiințare", anexată la materialele cauzei, fără semnătura condamnatului despre primirea ei, nu poate fi considerată ca înștiințare legală. Astfel, apelul a fost depus la data de 22.04.2011, în termenul prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală, fapt confirmat prin cotorul poștal anexat la materialele cauzei. Respingerea apelului, declarat de către avocatul Novițchi Olesea în interesele lui Botezat Veaceslav, încălcarea procedurii privind cercetarea probelor suplimentare nemijlocit în instanța de apel, respingerea cererii privind audierea nemijlocită a martorilor și a părții vătămate, condamnarea fără delimitarea acțiunilor fiecărui inculpat, cît și nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, nu este altceva decît lezarea gravă a dreptului la apărare, accesului liber la justiție, asigurarea principiul egalității armelor în procesul penal și contradictorialității, cît și a dreptului la un proces echitabil prevăzut la art. 6 alCEDO. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 10 5.1 A declarat recurs ordinar și inculpatul Cazac Ivan, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat. Recurentul a indicat că: a) în instanța de apel nu a fost audiată partea vătămată, care nici nu s-a prezentat, chiar dacă au insistat toți inculpații și apărătorii lor. Instanța neîntemeiat și ilegal a decis să examineze cauza în absența părții vătămate, limitindu-se doar la cercetarea suplimentară a declarațiilor depuse de ea la faza urmăririi penale și în instanța de judecată, fiind privat de posibilitatea de a-i adresa întrebări. Prin acesta, i- a fost încălcat dreptul la apărare. Declarațiile părții vătămate nu au fost verificate de instanța de apel în ședința instanței de apel ceea ce este inadmisibil. b) el nu a participat la reținerea, transportarea și maltratarea lui Purici Vitalie în incinta CRP Soroca, precum și la șantajul acestuia în complicitate cu ceilalți inculpați. La momentul cînd s-a produs evenimentul se afla la domiciliul său, învoindu-se, prealabil, de la Boțoc Ivan, pentru că se simțea rău. Cînd a revenit la comisariat, pe la orele 04:00, a fost rugat de Scripcar Viorel să-1 transporte acasă, plecînd în trei, cu soția acestuia, pe cînd Boțoc Ivan, Cebotari Valentin și Botezat Veaceslav au rămas în biroul de serviciu împreună cu un tînăr, despre care ulterior a aflat ulterior că este Purici Vitalie, dar cu care n-a întreținut nici o discuție. La momentul întocmirii procesului-verbal de reținere a părții vătămate el nu se afla în incinta CRP, venind mult mai tîrziu. Prin urmare, el nu a luat parte nici la reținerea ilegală a părții vătămate și nici la estorcarea banilor de la aceasta. Toate aceste împrejurări au fost dovedite prin declarațiile celorlalți inculpați și a martorilor. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan urmează a fi respins ca inadmisibil iar recursul avocatului Vladimir Spoială, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, este pasibil admiterii din următoarele considerente. În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. 11 Sub acest aspect se atestă că recursul inculpatului Cazac Ivan este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocînd următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Însă, în pofida prescripțiilor enunțate, recurentul nu a specificat asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile concrete de drept și esența circumstanțelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențile art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Astfel, acest recurs ordinar nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Pe lîngă aceasta, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar al inculpatului Cazac Ivan (pct. 5.1 din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, cum ar fi și raportul de expertiză medico-legală din 26-27.01.2008, procesul-verbal de vizionare a inelului din aur, care a fost ridicat de către inculpatul I. Boțoc de la partea vătămată ca garant al achitării sumei cerute de 1000 lei, ulterior fiindu-i restituit de către acesta prin intermediul lui I. Guțu, procesul-verbal de cercetare a telefonului mobil „Samsung E 370”, ce-i aparține lui V. Purici, din care a fost reținută înregistrarea convorbirilor telefonice dintre acesta și inculpatul I. Boțoc referitor la un conflict ce anterior a avut loc între ei, descifrările apelurilor telefonice efectuate de pe numărul telefonului mobil ce-i aparține inculpatului I. Boțoc pe cel al victimei V. Purici, pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului Cazac Ivan și recursul ordinar declarat de acesta (pct. 3-5.1 din decizie). 12 La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 79 și 90 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd și termenul de probă. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4 din decizie). Mai mult, cu referire la argumentele invocate de recurent la lit. a) pct. 5.1 din prezenta decizie, se observă că acestea nu sunt raportate la încălcarea unor norme de drept concrete, iar, conform consemnărilor din procesul verbal al ședințe de judecată a instanței de apel, la soluționarea chestiunii privind judecarea cauzei în lipsa părții vătămate Vitalie Purice, inculpatul Cazac Ivan a opinat că: „la discreția instanței”, adică nu a insistat să fie prezent partea vătămată pentru a-i pune întrebări, tot el contrazicînd circumstanțele invocate în recursul ordinar (f.d. 244). Este de menționat și faptul că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei, în special privind pedeapsa aplicată inculpatei. Însă, în acest sens se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei penale, în alt sens decît cel pe care îl propune inculpata este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărîrea atacată 13 conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan este unul neîntemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul nominalizat este neîntemeiat, el urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate în această parte. În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect și cu referire la argumentele indicate în recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir, se atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept (pct. 5 din decizie). Conform art. 235-243, 399 alin.(2), 402 alin.(1) Cod de procedură penală, în redacția de pînă la 27 octombrie 2012, cît și a jurisprudenței naționale, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau în cazul înaintării cererii în condițiile art. 399 alin. (2) (pînă la abrogare), de la data înmînării copiei de pe sentința redactată, dacă legea nu dispune altfel. În cazul redactării sentinței, copia de pe sentința redactată se înmînează, imediat după semnarea acesteia, inculpatului arestat, iar celorlalte părți li se comunică în scris semnarea sentinței redactate și la cererea acestora, li se înmînează copia. Comunicarea respectivă se realizează prin dovada de primire și procesul-verbal de predare a acesteia. Aceste stipulări legale au fost sfidate de către instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că instanța de fond a pronunțat dispozitivul sentinței la 04 martie 2011, iar la 15 martie 2011 a expediat inculpatului o comunicare cu textul: „Judecătoria raionului Soroca Vă informează că sentința din 04.03.11 nr.1-337/09 este redactată și se află împreună cu dosarul penal în cancelaria judecătoriei. Dacă aveți necesitatea puteți să faceți cunoștința cu sentința în cauză” (f.d. 391, 406, vol.2). Totodată, în materialele cauzei lipsește dovada de primire a comunicării nominalizate de către inculpat și avocat, cît și și procesul-verbal de predare a comunicării respective. Rezultă că ei nu au fost înștiințați, în condițiile legii, despre redactarea sentinței și, astfel, soluția instanței de apel privind respingerea apelului ca fiind depus peste termen, este neîntemeiată și ilegală. Circumstanțele specificate atestă clar că instanța de apel nu a soluționat apelul avocatului în conformitate cu prevederile normelor enunțate și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de 14 apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcarea normelor de drept specificate, comise de instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat de avocatul Spoială Vladimir, casării deciziei instanței de apel în partea privind inculpatul Botezat Veaceslav și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, în vederea soluționării chestiunii privind examinarea apelului avocatului O. Novițchi în numele inculpatului Botezat Veaceslav în conformitate cu rigorile legii.

Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, cu menținerea hotărîrii atacate în partea privind inculpatul Cazac Ivan. Admite recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, doar în privința inculpatului Botezat Veaceslav Evghenii și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă în partea cu privire la inculpatul Cazac Ivan Gheorghe. În rest, decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, semnată la 10 aprilie 2014, fiind pronunțată în ședință publică din 15 aprilie 2014, ora 09.50. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Ion Arhiliuc Liliana Catan Ion Guzun 15 Dosarul nr. 1ra-54/14 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 11 martie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Liliana Catan, Ion Guzun, cu participarea: procurorului Nicolae Suvac, avocaților Vladimir Spoială, Vasilisa Zaporojan, inculpatului Botezat Veaceslav, a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de inculpatul Cazac Ivan și avocatul Spoială Vladimir, în numele inculpatului Botezat Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, în privința inculpaților Cazac Ivan Gheorghe, născut la 08 ianuarie 1988, originar și locuitor al s. Vădeni, r-nul Soroca, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Botezat Veaceslav Evghenii, născut la 18 decembrie 1985, originar și locuitor al s. Regina Maria, r-nul Soroca, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 16 DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Cazac Ivan Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, cu menținerea hotărîrii atacate în partea privind inculpatul Cazac Ivan. Admite recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iunie 2013, doar în privința inculpatului Botezat Veaceslav Evghenii, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă în partea cu privire la inculpatul Cazac Ivan Gheorghe. În rest, decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2014, ora 09.50. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Ion Arhiliuc Liliana Catan Ion Guzun 17