1ra-414/2014 — art.186 alin.2 lit.d Cod penal

1ra-414/2014 — art.186 alin.2 lit.d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-414/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

26 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de procurorul, în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu

Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

octombrie 2013, în cauza penală în privința lui

Iftodi Ion Nicolae,

născut la 12 noiembrie 1979, originar din r-nul

Șoldănești, cu viza de reședință în mun. Chișinău, str.

Grenoble 165/1, ap. 10, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Cuza Vodă 24/2, ap.5.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

2013, Iftodi Ion a fost condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit.d) Cod penal, la

2 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

rechizitoriului Iftodi Ion se învinuiește că, la 21 august 2012, între ora 0315 -

0700, aflîndu-se în apropierea blocului de locuit nr. 7, din str.

Independenței, mun. Chișinău, acționînd în scopul sustragerii bunurilor

1

altei persoane, a aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea

persoanei, exprimată printr-o lovitură peste față lui Rebrov Alexandru,

provocîndu-i dureri fizice, totodată imobilizîndu-l, după care i-a sustras în

mod deschis geanta în valoare de 100 lei, în care se afla telefonul mobil de

model „Nokia X1-01”, în valoare de 800 lei, bani în sumă de 2200 lei și 220

Euro, ce constituia la acel moment conform cursului valutar suma de

3377,13 lei, precum și buletinul de identitate pe numele său, buletinul de

identitate pe numele lui Croitoru Igor, pașapoartele tehnice pe camioanele

„Gaz-69” cu n/î CBK 598, „Iveko” cu n/î SV AF 650 și „Mercedes-409” cu

n/î CNK 035, cauzînd părții vătămate Rebrov A. o daună materială

considerabilă în valoare totală de 6477,13 lei.

Astfel că fapta comisă de Iftodi Ion a fost reîncadrată din prevederile

art.187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal în cele ale art. 186 alin.(2) lit.d) Cod penal,

deoarece nu au fost prezentate probe privind modalitatea deschisă de

comitere a sustragerii.

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Iftodi Ion

să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu amendă în mărime de 400 unități convenționale. În temeiul

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii de suspendat condiționat

pe un termen de probă de 4 ani. Acțiunea civilă să fie admisă integral.

În argumentarea celor invocate, apelantul a menționat că instanța de

fond reîncadrînd acțiunile inculpatului din jaf în furt, nu a indicat care

circumstanțe concrete, au stat la baza reîncadrării, indicînd doar lipsa de

probe, nepronunțîndu-se asupra motivației expuse în cadrul dezbaterilor

judiciare.

La fel, instanța nu s-a referit în privința declarațiilor lui Rebrov A.

care a indicat că telefonul mobil permanent se afla în gentuța sustrasă, care

se închidea cu fermoar și nu putea cădea. Instanța de judecată s-a axat în

special pe probele ce infirmă vinovăția incriminată și anume declarațiile

martorului Soroceanu Elena și Iftodi Olga, care au comunicat că Iftodi I. nu

lipsește noaptea de acasă. Însă, instanța urma să dea apreciere critică

declarațiilor acestora pe motiv că Iftodi O. este soția inculpatului, iar

2

Soroceanu E. locuiește permanent pe str. Cuza Vodă 24/2 ap.5, împreună

cu Iftodi I., lipsește de acasă în perioada duminică seara pînă luni, uneori

chiar și marți, fiind plecată la țară. Infracțiunea a fost comisă la data de

20.08. spre 21.08, care este ziua de luni spre marți, astfel, declarațiile

martorului nominalizat nu pot fi considerate ca probe, fiindcă anume în

acea zi acesta lipsea de la domiciliu.

Consideră, că declarațiile inculpatului privind comiterea doar a

furtului de telefon nu sunt veridice care urmau a fi apreciate critic, din

motiv, că în geanta sustrasă se aflau telefonul mobil și banii, iar geanta

împreună cu actele a fost depistată de martorul Țvigunov Iurie în altă parte

decît locul comiterii faptei, prin urmare nu poate fi credibilă versiunea

precum că telefonul mobil să fi fost aruncat la locul comiterii jafului, iar

geanta cu acte în altă parte.

octombrie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de acuzatorul de

stat.

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și a

conchis că Iftodi Ion a comis infracțiunea prevăzută la art.186 alin.(2) lit.d)

Cod penal – sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Colegiul penal a conchis că instanța de fond corect a reîncadrat

acțiunile inculpatului Iftodi I. din art. 187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal în cele

ale art. 186 alin.(2) lit.d) Cod penal, or, careva probe care ar demonstra

prezența semnului obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la

art. 187 Cod penal – modul deschis de comitere a sustragerii, nu au fost

prezentate de către partea acuzării, potrivit căruia, instanța a reiterat că,

ceea ce deosebește jaful de furt rezidă anume din modul în care are loc

sustragerea. Ca și furtul, sustragerea sub formă de jaf este săvîrșită dacă se

atestă prezența criteriului obiectiv, cît și a celui subiectiv. În cazul

infracțiunii de jaf, criteriul obiectiv se exprimă în aceea că acțiunea de luare

se realizează în prezența victimei sau a altor persoane care văd acțiunea

făptuitorului, observă cele săvîrșite sau conștientizează semnificația

juridică a celor comise, iar criteriul subiectiv se exprimă în convingerea

3

făptuitorului, bazată pe premise obiective, că el acționează în mod manifest

(vădit) pentru cei din jur, care îi văd fapta, observă cele săvîrșite de

făptuitor, percep semnificația juridică a faptei lui, fără a face parte din

rîndul persoanelor de încredere care nu-i pot crea piedici în realizarea

sustragerii.

Astfel, sustragerea va fi calificată ca jaf, doar în cazul cînd făptuitorul

este convins că acțiunea de luare, pe care o realizează, este vădită pentru

alte persoane, or în speță, acțiunea inculpatului nu a fost văzută, situație

probată prin declarațiile martorilor: Țvigunov I., Rudenco C., Soroceanu E.,

Iftodi O, precum și declarațiile părții vătămate Rebrov A., date în cadrul

urmării penale și cercetării judecătorești, potrivit cărora, el nu poate

comunica cine l-a bătut, din cauza stării de ebrietate în care se afla, dar și

din cauza întunericului (f.d.24,94, 148-149).

Totodată, instanța a conchis că nu poate fi imputată lui Iftodi I. nici

agravanta invocată de acuzator „cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața și sănătatea persoanei”, or, această noțiune are sensul că, cauzarea

intenționată a leziunilor corporale care nu au avut drept urmare nici

dereglarea sănătății, nici pierderea capacității de muncă, ori aplicarea

intenționată a loviturilor sau săvîrșirea altor acțiuni violente care au cauzat

o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol pentru viața și sănătatea

victimei, instanța de fond corect a menționat, că partea acuzării urma să

acumuleze materialul probatoriu corespunzător în vederea argumentării

încadrării juridice solicitate, aceasta limitîndu-se doar la declarațiile părții

vătămate Rebrov A., care după cum a concluzionat și instanța de apel că

sunt confuze, incerte, un careva raport de expertiză medico-legală la

materialele cauzei nefiind anexat, iar partea vătămată refuzînd să fie supus

examinării medico-legale (f.d.15).

În acest context instanța a mai invocat că, pentru a fi în prezența

laturii obiective a infracțiunii de jaf urmează să existe:

- fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și

gratuită;

- urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial

efectiv;

4

- legătură de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile;

- modul deschis, or după cum a conchis instanța, în speță, toate aceste

semne nu au fost întrunite, motiv pentru care fapta nu urmează a fi

încadrată în baza art. 187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal.

acuzatorul de stat, care invocînd temeiul de drept prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită, casarea deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet

de judecată.

În argumentarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că hotărîrea

instanței de apel o consideră neîntemeiată deoarece, instanța nu a ținut

cont de explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție prin

Hotărîrea nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel” cu modificările ulterioare, în sensul că nu a respectat

cerințele prevăzute la art. 414 Cod de procedură penală, nu a făcut analiza

tuturor probelor prezentate de procuror, precum și instanțele judecătorești

nu au constatat fapta infracțională stabilită prin rechizitoriu. În astfel de

circumstanțe, decizia instanței de apel urmează a fi casată, deoarece

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

motivarea acesteia contrazice dispozitivul hotărîrii.

declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

5

Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept

atunci cînd aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Colegiul penal reține, că nici unul din prevederile pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului, nu

sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței

de apel.

Instanța de apel a cercetat toate probele prezentate de părți, a audiat

inculpatul Iftodi Ion, partea vătămată Rebrov Alexandru, cercetînd și actele

cauzei, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-

a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor

au confirmat vinovăția inculpatului Iftodi Ion.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul

deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

Instanța de apel a motivat concluzia de vinovăție a lui Iftodi I. și

corect a calificat acțiunile acestuia în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal,

ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, bazîndu-se pe următoarele

probe: - declarațiile părții vătămate Rebrov Alexandru date în cadrul urmăririi

penale și susținute în ședințele de judecată, care a declarat că nu poate

comunica cine l-a bătut, deoarece se afla în stare de ebrietate și era foarte

întuneric, a confirmat că a primit lovitura din spate, ulterior și-a pierdut

cunoștința. Cînd și-a revenit, a depistat că geanta în care se aflau mai multe

bunuri materiale lipsea (f.d.24,94, 148-149), - declarațiile martorilor Țvigunov

Iurie, Soroceanu Elena (f.d.32,150-151), - descifrările convorbirilor telefonice de

la SA „Moldcell” a telefonului mobil cu nr. de IMEI 352863051914000 și

procesul-verbal de examinare a acestora, potrivit cărora ultimul apel efectuat

pe nr. 078121212 ce se afla în telefon, a fost efectuat la data de 21.08.2012,

6

ora 06:54:09 și a fost o încercare de apel de intrare de la nr. 022660127

(Baranțev Dmitrii). Ulterior, la data de 23.08.2012 ora 0747 a fost introdusă

cartela 078857499 și s-a efectuat o încercare de apel de ieșire spre nr.

079130408 (Iftodi Ion), - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11

decembrie 2012, prin care s-a constatat examinarea înregistrării descifrărilor

convorbirilor telefonice al abonatului cu nr.079130408 ce aparține cet. Iftodi

I., unde s-a stabilit că acesta a activat telefonul mobil cu nr. de IMEI

352863051914000 (ce aparține lui Rebrov A.) în perioada 26.08.2012, ora

10:13:21 – pînă la 02.11.2012, ora 09:19:49, - declarațiile inculpatului Iftodi Ion,

care a comunicat că recunoaște vina în faptul că la sfîrșitul lunii august

2012, între orale 0620 -0630, aflîndu-se pe str. Traian intersecție cu str.

Independenței, mun. Chișinău, în spatele stației de troleibuz, a văzut o

persoană la pămînt, însîngerată pe față. Lîngă el, era un telefon mobil, de

model Nokia XI-01, pe care l-a luat, fără a fi văzut, ulterior continuîndu-și

drumul (f.d.55-57, 73), declarații care coroborează cu cele depuse de

martorul Iftodi O., potrivit căruia inculpatul Iftodi I. în noaptea de 20.08

spre 21.08.2012 a dormit acasă, ieșind din casă între orele 0615 – 0620, pentru

a merge la serviciu.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii de furt, inclusiv vinovăția lui Iftodi Ion, după

cum rezultă din decizia instanței de apel, care și-a motivat concluzia prin

cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe

parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a

motivat soluția adoptată, oferind răspunsuri la motivele apelului declarat,

precum se vede că și dispozitivul deciziei nu contrazice cu motivarea

soluției, care este expus destul de clar.

Instanța de apel, conform art. 414 alin.(3) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, Colegiul penal reține că motivul invocat de acuzatorul de

stat precum că instanțele judecătorești nu au stabilit fapta constatată prin

rechizitoriul se respinge ca neîntemeiat, deoarece instanțele judecătorești

7

au reîncadrat fapta comisă de Iftodi Ion din prevederile art. 187 alin.(2) lit.

e), f) Cod penal în cele ale art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal stabilind și

semnele calificative ale acestei infracțiuni.

Mai mult, acest motiv nici nu a fost invocat în apel, iar potrivit art.

427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot

fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel.

În situația în care temeiurile date nu au fost invocate în apel, instanța

de recurs este în imposibilitate de a verifica aceste temeiuri în procedura

recursului ordinar.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat pe motiv

că acesta este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2013

în cauza penală în privința lui Iftodi Ion Nicolae, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

8