1re-120/2014 — art. 195 al. 2 CP

Dosarul nr. 1re-120/14

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

12 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Elena Covalenco,

judecători –Ion Guzun și Iurie Diaconu,

examinînd în camera de consiliu, în baza actelor din dosar, fără citarea părților,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Lilia Prodan

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 în

cauza penală privind pe

Istrati Liudmila Nicolai, născută la 03 februarie 1972,

originară din orașul Crîjopoli, regiunea Varnița, R.

Ukraina și domiciliată în mun. Chișinău, str. Gribov 17,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

ordinar).

C O N S T A TĂ:

2012, a fost încetat procesul penal pe cauza penală privind învinuirea lui Istrati

Liudmila și Derejovschi Constantin (în privința căruia hotărîrea nu se contestă) în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.195 alin. (2) Cod penal, pe motiv că există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Istrati Liudmila în

perioada 04 septembrie 2007 - 10 februarie 2009, urmărind scopul însușirii

bunurilor altei persoane, acționînd sub pretextul că dispune de posibilitatea de a

investi și procura pentru Șchiopu Natalia apartamente în diferite regiuni ale mun.

Chișinău în fondul locativ nou - construit, abuzînd de încrederea lui Șchiopu

Natalia în posibilitățile de investire și procurare a spațiilor locative de către Istrati

Liudmila, care i-a declarat că urmează să transmită mijloace bănești unor persoane

cu înalte funcții de răspundere care va contribui la procurarea apartamentelor în

1

mun. Chișinău pentru Șchiopu Natalia la un preț scăzut și în condiții avantajoase, a

comis infracțiunea de însușire a bunurilor în proporții deosebit de mari în

următoarele circumstanțe.

Pe parcursul lunilor august - septembrie 2007 Istrati Liudmila, sub pretextul

desfășurărilor unei afaceri comune cu Șchiopu Natalia în scopul obținerii unor

beneficii materiale și anume învestirii mijloacelor bănești prin intermediul

Serviciului Național de Locuințe în construcția apartamentelor în mun. Chișinău,

dobîndirea dreptului de proprietate asupra locuințelor și ulterioara lor vînzare, i-a

declarat lui Șchiopu Natalia că prin intermediul vice ministrului afacerilor interne

Valentin Zubic, cu care este în relații apropiate, a făcut cunoștință și a discutat cu

șeful Serviciului Național de Locuințe Lev Mînzatu, căruia urma să-i transmită

suma de 25 000 dolari SUA, în calitate de avans, pentru procurarea a douăzeci și

cinci de apartamente. În continuare, Istrati Liudmila în scopul însușirii mijloacelor

bănești de la Șchiopu Natalia, a convins-o pe ultima referitor la temeinicia și

veridicitatea faptelor descrise în legătură cu procurarea apartamentelor prin

intermediul șefului Serviciului Național de Locuințe Lev Mînzatu, iar la data de 04

septembrie 2007 a primit de la Șchiopu Natalia suma de 25 000 dolari SUA, ceia

ce constituia echivalentul a 300 777 lei conform cursului oficial stabilit de BNM

pentru data de 04 septembrie 2007, pe care i-a însușit ilegal.

Tot ea, Istrati Liudmila, folosind același pretext inventat, adică investirea

mijloacelor bănești prin intermediul Serviciului Național de Locuințe în construcția

apartamentelor în mun. Chișinău, dobîndirea dreptului de proprietate asupra

locuințelor și ulterioara vînzare, la începutul lunii martie 2008 a mai primit de la

Șchiopu Natalia suma de 11 000 dolari SUA, ceia ce constituia la acel moment

echivalentul a 123 082 lei conform cursului oficial mediu stabilit de către BNM, pe

care i-a însușit.

În continuarea intențiilor sale criminale orientate spre însușirea mijloacelor

bănești de Șchiopu Natalia, Istrati Liudmila, sub pretextul existenței unor probleme

de ordin familial și necesitatea rambursării unor datorii pe care le avea față de alte

persoane, pe parcursul lunii mai 2008 a primit de la Șchiopu Natalia suma de

48 000 euro, ceia ce constituie echivalentul a 775 420 lei conform cursului oficial

mediu stabilit de către BNM pentru luna mai 2008, în calitate de împrumut,

obligîndu-se să ramburseze această sumă de bani timp de un an, deși conștientiza

despre caracterul fals ai datelor prezentate lui Șchiopu Natalia referitor la obținerea

ulterioară a beneficiilor în urma vînzării apartamentelor în construcția cărora a fost

investită suma de 36 000 dolari SUA, promițîndu-i lui Șchiopu Natalia că-i va

restitui împrumutul de 48 000 euro din venitul obținut în urma realizării

apartamentelor în care pretinde că a investit suma totală de 36 000 dolari SUA, de

asemenea primiți de la Șchiopu Natalia.

Tot ea, Istrati Liudmila aflînd despre intenția lui Șchiopu Natalia de a procura

două apartamente pentru copiii săi, urmărind scopul de a însuși mijloace bănești de

la ultima, acționînd prin înșelăciune și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la

investirea banilor lui Șchiopu Natalia în construcția a două apartamente amplasate

2

în mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 57, prin intermediul vice ministrului Afacerilor

Interne Valentin Zubic cu care este în relații apropiate.

Abuzînd de încrederea lui Șchiopu Natalia, care a perceput promisiunea lui

Istrati Liudmila ca fiind realizabilă, la 16 octombrie 2008 în incinta barului Muz-

Cafe, amplasat în mun. Chișinău, str. Albișoara, a primit de la Șchiopu Natalia

suma de 47 640 euro, ceia ce constituia echivalentul a 670 685 lei conform cursului

oficial stabilit de către BNM pentru data de 16 octombrie 2008 în calitate de avans

în mărime de 50 % din costul total al apartamentelor cu nr. 12 și nr. 33, amplasate

în complexul locativ Bunavestire din str. Petru Rareș, 57, din mun. Chișinău pe

care ilegal i-a însușit.

Astfel, Istrati Liudmila este acuzată că a însușit prin escrocherie de la

Șchiopu Natalia mijloace bănești în sumă totală de 1 869 964 lei, ceia ce

constituie proporții deosebit de mari, adică a săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art. 195 alin. (2) Cod penal.

sentința primei instanțe, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători.

În motivarea recursului, procurorul a indicat, că instanța de judecată a

pronunțat o sentință de încetare a procesului penal pe cauza penală de învinuire a

inculpaților Derejovschi Constantin și Istrati Liudmila pe motiv, că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală, adică, precum că Procuratura Anticorupție a încălcat

competența materială la efectuarea urmăririi penale pe cauza penală de învinuire a

lui Derejovschi Constantin și Istrati Liudmila de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 195 alin. (2) Cod penal, fapt care conform art. 251 alin. (2) Cod de

procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după

materie, .... atrage nulitatea actului procedural.

a fost admis recursul declarat de procuror, casată sentința Judecătoriei sect.

Rîșcani, mun. Chișinău din 26 decembrie 2012, cu trimiterea cauzei la rejudecare

în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Instanța de apel și-a motivat decizia prin aceea, că la examinarea în ședință de

judecată a cauzei date nu a participat translator, or în procesul - verbal al ședințelor

de judecată este indicat că a fost atras în proces un translator, însă care nu a fost

preîntîmpinat de răspundere penală, precum și lipsește careva semnătură a

translatorului în procesul verbal a ședinței de judecată (f.d.1-4, vol. V), în pofida

faptului că inculpații pe tot parcursul procesului penal au dat declarații și au

răspuns la întrebări în limba rusă.

De asemenea, după admiterea recuzării judecătorului anterior, de către

instanța de judecată nu au fost cercetate probele prezentate de către părți, or pentru

adoptarea unei hotărîri judecătorești, chiar de încetare, este necesară în mod

obligatoriu de a cerceta probele în modul stabilit, or instanța de fond fără a le

cerceta face trimitere la acestea în sentință, ceea ce nu este admis într-un proces

echitabil.

3

Derejovschi Constantin a declarat recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 în care solicită admiterea

recursului, casarea deciziei și emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respins

recursul procurorului cu menținerea sentinței Judecătoriei sect. Rîșcani, mun.

Chișinău din 26 decembrie 2012 motivînd, că lui Istrati Liudmila și Derejovschi

Constantin le-au fost încălcate drepturile la apărare și la un proces echitabil.

În conformitate cu prevederile art. 452 Cod de procedură penală Procurorul

General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3),

precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii

judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 nu este

irevocabilă și nu poate fi supusă recursului în anulare.

Din considerentele menționate, Colegiul penal va examina recursul înaintat de

avocatul Lilia Prodan în interesele lui Istrati Liudmila ca recurs ordinar.

cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind

din următoarele considerente.

Apel Chișinău, prin decizia din 23 mai 2013, a admis apelul declarat de procuror, a

casat din alte motive sentința primei instanțe și a dispus rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță, în alt complet de judecată, pe motiv că cauza a fost examinată cu

încălcări a normelor de procedură penală (nu a participat translator), or în procesul

- verbal al ședințelor de judecată este indicat că a fost atras în proces un translator,

însă care nu a fost preîntîmpinat de răspundere penală, precum și lipsește careva

semnătură a translatorului în procesul - verbal al ședinței de judecată (f.d.1-4, vol.

V), în pofida faptului că inculpații pe tot parcursul procesului penal au dat

declarații și au răspuns la întrebări în limba rusă, eroare judiciară care nu a fost

posibilă de corectat de către instanța de apel.

Recurentul în recurs critică soluția instanței de apel privind retrimiterea cauzei

la rejudecare, solicitînd casarea hotărîrii nominalizate, cu menținerea sentinței.

Colegiul penal atestă că, conform prevederilor art. 420 Cod de procedură

penală și pct. 36 al hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală” nr. 9 din 30 octombrie 2009, Partea a

II-a, deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac.

4

Prin urmare, temeiul invocat de recurent nu poate fi acceptat cu casarea

soluției atacate. La caz, drepturile inculpaților nu se consideră încălcate, deoarece

cauza penală urmează a fi verificată sub aspectul stării de fapt și de drept.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lilia Prodan

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 în

cauza penală privind pe Istrati Liudmila Nicolai, Derejovschi Constantin

Grigore, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 12 martie 2014.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Iurie Diaconu

5