1ra-320/2014 — art. 145 alin. 1 Cod penal

1ra-320/2014 — art. 145 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-320/2014

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi

Judecători – Liliana Catan și Ion Arhiliuc

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpata Trudova Vladlena și de avocatul Alexandr Bodnariuc în numele acesteia,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013 în

cauza penală în privința lui

Trudova Vladlena Vladislav, născută la 18

ianuarie 1984, originară și locuitoare din mun.

Chișinău, str. Studenților 3/2, ap. 30.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22 decembrie 2011- 24 decembrie 2012;

Instanța de apel: 20 februarie 2013- 15 aprilie 2013;

Instanța de recurs: 27 noiembrie 2013- 12 februarie 2014;

C O N S T A T Ă :

Trudova Vladlena a fost condamnată în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 11 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

Vladlena, în noaptea de 03 spre 04 iunie 2011, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflîndu-se în apartamentul nr. 30, str. Studenților 3/2, mun. Chișinău, unde are viză

de reședință și unde locuia mama sa Trudova Irina în urma unui conflict, ce a trecut

în bătaie ia aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului acesteia. În timpul cerții,

Trudova Irina a aruncat un borcan din sticlă în direcția inculpatei, după care aceasta

a luat un cuțit de bucătărie și i-a aplicat mamei sale o lovitură în regiunea inimii,

drept urmare aceasta a decedat pe loc.

Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal -

omorul intenționat al unei persoane.

inculpatei a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

1

unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că condamnarea este neîntemeiată, deoarece

nu se bazează pe probe directe și concludente, ce ar dovedi omorul intenționat de

către inculpată.

3.1. Împotriva sentinței a depus apel și inculpata, solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile sale să fie

reîncadrate din art. 145 alin. (1) Cod penal în art. 149 Cod penal, motivînd că

probele administrate în cază dovedesc că inculpata a lipsit-o de viață pe victimă din

imprudență.

au fost respinse apelurile declarate de inculpată și de avocatul acesteia, ca fiind

nefondate, cu menținerea sentinței.

analizat și verificat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, confirmînd incontestabil vinovăția inculpatei în comiterea

infracțiunii imputate, vinovăția fiind confirmată și prin declarațiile martorilor.

La stabilirea pedepsei, Colegiul penal a menționat că prima instanță a ținut

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, stabilind o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală.

inculpatei, a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6)

și 13) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece pe parcursul examinării cauzei în prima instanță nu

a participat interpret, stabilindu-se cu certitudine faptul că inculpata nu posedă limba

de stat.Deasemenea, menționază, că asemenea încălcări au avut loc și la etapa

urmăririi penale, pe procesele verbale privind informarea despre terminarea urmăririi

penale lipsind semnătura interpretului.

Un alt motiv indicat de recurent este faptul că, acțiunilor inculpatei li s-a dat o

încadrare juridică greșită, deoarece din probele acumulate reiese că aceasta a săvîrșit

o infracțiune din imprudență, deci acțiunile urmau a fi recalificat în baza art. 149

Cod penal, totodată, inculpata nu a primit copia rechizitoriului în limba rusă, care

lipsește și la materialele cauzei.

6.1. Inculpata V.Trudova la fel a depus recurs ordinar, invocînd prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) și 13) Cod de procedură penală, prin care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În recursul declarat, recurenta a invocat că, la judecarea dosarului penal în

instanța de fond nu a participat interpret, cu toate că nu cunoaște limba de stat și pînă

în prezent nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei.

2

Recurenta a considerat că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

deoarece nu a avut intenția de a-și ucide mama, totodată, a indicat că nu i-a fost

înmînată copia rechizitoriului în limba rusă.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Drept temei pentru declararea recursului, recurenții au indicat prevederile art.

427 alin. (1) pct.4), 6) și 13) Cod de procedură penală, că judecarea cauzei a avut

loc fără participarea interpretului, instanța de apel nu s-a pronunțat argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, a intervenit o lege penală mai favorabilă

condamnatului.

7.1 Conform art. 427 (1) p.4) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și apel cînd judecata a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd

participarea lor era obligatorie potrivit legii.

În acest sens Colegiul reține, că argumentul invocat în ambele recursuri,

precum că inculpata nu a fost asigurată cu interpret, este neîntemeiat, deoarece

conform procesului verbal al ședințelor de judecată se confirmă faptul participării

interpretului pe tot parcursul examinării cauzei, cu respectarea prevederilor art. 16

Cod de procedură penală care expres stipulează, că persoana care nu posedă sau nu

vorbește limba de stat are dreptul să ia cunoștință de toate actele și materialele

dosarului, să vorbească în fața organului de urmărire penală și în instanța de

judecată prin interpret.

Se combate și mențiunea recurenților referitor la lipsa semnăturii interpretului

la procesele verbale privind informarea învinuitului și apărătorului, despre

terminarea urmăririi și prezentarea materialelor urmării penale (f.d. 163, 164 v.1),

din motiv că, inculpata în cadrul urmării penale face declarații în limba rusă, iar

procesele verbale, la care fac referire în recurs, sunt semnate de inculpată și de către

avocatul Borgan Iurie, mai mult ca atît, careva cereri și demersuri la acea etapă nu

au parvenit, mențiune făcută inclusiv de către inculpată în limba rusă pe care o

posedă.

Argumentul recurenților privitor la faptul, că inculpatei nu i-a fost înmînată

copia rechizitoriului în limba rusă, care și lipsește la materialele cauzei, este

combătut prin prezența recipisei (f.d. 175 v.2) întocmită și semnată de inculpată,

prin care se confirmă că a primit copia rechizitoriului în limba rusă, iar potrivit

procesului verbal al ședințelor de judecată (f.d. 29-30 v.2) inculpata confirmă că a

3

primit copia rechizitoriului în limba rusă, ceea ce nu impune obligatoriu anexarea

acesteia la materialele cauzei.

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă

de instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Din conținutul apelurilor depuse, de către apărător și inculpată (f.d. 47,48, 62

v.2), reiese, că cerințele sunt diferite, avocatul solicitînd achitarea inculpatei, iar

ultima solicitînd recalificarea acțiunilor sale din art. 145 Cod penal în 149 Cod

penal, în fiecare din aceste apeluri nefiind invocat nici un motiv, făcîndu-se

menținunea „că nu au făcut cunoștință cu decizia motivată” . Ulterior, potrivit

procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel apelanții nu vin cu

careva apeluri suplimentare, nu motiveză nici verbal solicitările expuse în apelurile

nemotivate și susțin cerințele diferite: inculpata – reîncadrarea acțiunilor pe art.

149 Cod penal, avocatul – privind achitarea inculpatei, contrar art. 54 al.3 a Legii cu

privire la avocatură, potrivit căruia, avocatul nu are dreptul să ocupe o poziție

juridică fără a o coordona cu inculpatul.

Astfel, argumentul potivit căruia instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel este unul declarativ din moment ce apelurile nici

nu au fost motivate.

Din conținutul art. 427 Cod procedură penală rezultă, că temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

fiind determinate expres de lege. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procedural și erori de drept material sau substanțial și ele pot fi invocate în recurs

doar în cazul cînd au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța

de apel.

Cu titlu de generalizare vis-a-vis de cele reținute în speță, Colegiul reiterează,

că inculpata pe tot parcursul examinării cauzei a avut interpret, nefiindu-i încălcat

acet drept, careva erori de drept nu au fost comise, mai mult ca atît recurenții nu au

invocat aceste motive în apel și nici nu se indică la careva încălcări care ar fi avut loc

în instanța de apel.

7.3 Colegiul reține invocarea greșită a p.13 al.1 art. 427 Cod procedură

penală, or de fapt din conținut se întrevede p.12 al aceluiaș articol .

Conform art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă

4

de instanța de apel în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Potrivit sentinței instanței de fond și deciziei instanței de apel, acestea au

constatat și au descris circumstanțele de fapt, astfel corect au conchis că Trudova

Vladlena a comis infracțiunile prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Contrar criticii aduse de către avocatul - recurent privind aprecierea probelor

administrate de prima instanță și de instanța de apel, Colegiul penal menționează, că

conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, s-a pronunțat

asupra cerințelor invocate, deși careva motive nu au fost expuse, iar conținutul

deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Argumentele expuse în recursurile ordinare declarate de inculpată și de

avocatul acesteia, în opinia Colegiului penal sunt neîntemeiate și se resping,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au motivat soluția prin faptul, că învinuirea a

prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și anume: prin declarațiile

martorilor Stanislav Cula și Tudor Rusu, procesul verbal de cercetare la fața locului

din 04.06.2011(v.1 f.d.17-30), raportul de expertiză medico-legală nr. 1068 din

20.06.2011 (f.d.33-38), certificatul de deces al cet. Trudova Irina (f.d.40), proces

verbal nr. 7538 din 05.06.2011 de axaminare medicală de constatarea a faptului de

consumare a alcoolului a V. Trudova (f.d.45), proces verbal de confruntare a lui S.

Cula și V. Trudova (f.d.49), proces verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 09. 06. 2011 a martorului S. Cula (f.d. 50), proces verbal de

confruntare din 18.08.2011 a lui V. Trudova și martorul F. Rusu (f.d.55 v.2),

raportul de expertiză medico-legală nr. 52/1068 din 22.06.2011(f.d.69-70),

raportului de expertiză medico-legală nr. 363 din 20.07.2011 (f.d.67-68), raport de

expertiză medico-legală nr. 2613 din 08.06.2011 (f.d.82-84 v.2), raport de expertiză

medico-legală nr. 362 din 25.07.2011(f.d.86-93), raport de expertiză medico-legală

nr. 364 din 25.07.2011 (f.d. 106-108), raport de expertiză medico-legală nr. 210din

09.012.2011 (f.d.112-114), proces verbal de verificare a declarațiilor de la locul

infracțiunii din 09.06.2011 (f.d. 141) și a altor probe la dosar, iar dezacordul părții în

proces cu soluția adoptată de instanța de apel, nu neapărat înseamnă că soluția

conține careva erori de drept.

Mai mult ca atît, motivele invocate în recurs au fost obiectul judecării în

instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor judecătorești.

5

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurenți nu poate fi

efectuată de instanța de recurs, or în recurs se verifică numai chestiunile de drept.

Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de fond și de

apel, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de

recurenți și anume art. 427 alin. (1), pct.4), 6), 12) Cod de procedură penală nu

persistă în cauză, iar hotărîrile atacate sînt legale și întemeiate, ceea ce impune

soluția inadmisibilității recursurilor, fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpata Trudova

Vladlena și de avocatul Alexandr Bodnariuc în numele acesteia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013, pe cauza penală în

privința lui Trudova Vladlena Vladislav, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 05 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

6

Dosarul nr. 1ra-320/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

12 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Liliana Catan și Ion Arhiliuc,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpata Trudova Vladlena și de avocatul Alexandr Bodnariuc în numele acesteia,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013,

pe cauza penală în privința:

Trudova Vladlena Vladislav, născut la 18 ianuarie 1984, originară și

locuitoare din mun. Chișinău, str. Studenților 3/2, ap. 30.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

7

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpata Trudova

Vladlena și de avocatul Alexandr Bodnariuc în numele acesteia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013, pe cauza penală în

privința lui Trudova Vladlena Vladislav, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată se va pronunța la 05 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

8