1ra-194/14 — art. 188 alin.3 lit. d Cod penal

Dosarul nr. 1ra-194/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012 declarat de

inculpatul

Bunduc Serghei Ion, născut la 24 mai 1986, originar și

domiciliat în r-nul Strășeni, str. V. Alecsandri 140, ap. 8,

moldovean, cetățean al Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

29.01.2014.

Colegiul penal asupra recursului,

C O N S T A T Ă :

Bunduc Serghei a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, cu

aplicarea art. 79 Cod penal, la 5 ani închisoare, fapta lui fiind recalificată din

prevederile art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

Prin aceiași sentința au fost condamnați și Strună Mircea, Donțu Denis, Nica

Radu și Jurac Andrei, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

S-a încasat de la inculpații Strună Mircea, Bunduc Serghei, Donțu Denis, Nica

Radu, Jurac Andrei în beneficiul lui Pașcenco Maria prejudiciul moral în sumă de cîte

5.000 lei de la fiecare și în mod solidar, cheltuieli de judecată în sumă de 3.600 lei.

jurul orei 11:30, Strună Mircea, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Nica Radu,

Donțu Denis, Jurac Andrei și Bunduc Serghei, cu scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, purtînd pe față măști medicinale, sub pretextul că sunt angajați ai SA „Apă

Canal Chișinău”, au pătruns în apartamentul nr. 2 situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 4/1,

mun. Chișinău, unde au aplicat asupra cet. Pașcenco Maria mai multe lovituri cu mîinile

și picioarele peste față și alte părți ale corpului, după ce i-au legat mîinile și piciarele cu

bandă adezivă, cauzîndu-i conform raportului de expertiză nr. 2764 din 31 octombrie

1

2010 fractura oaselor nazale cu deplasarea moderată, traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, edem posttraumatic al feței, excoriații multiple a

țesuturilor moi a feței și nasului, care se califică ca vătămări corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată, în mod deschis au sustras un laptop de model

„ASUS K52 jc” în valoare de 9.240 lei, cauzînd părții vătămate o daună materială

considerabilă.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Bunduc Serghei

să fie condamnat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, din motiv că probele administrate de organul de urmărire

penală confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

însă, instanța de fond le-a dat o aprecierea eronată. La fel, la stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și

neîntemeiata a aplicat prevederile art. 90 Cod penal.

2012, a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza

și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Bunduc Serghei a fost condamnat în baza art.

188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că prima instanță

greșit a reîncadrat acțiunile inculpatului Bunduc S. în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d),

f) Cod penal. La fel, concluziile instanței de fond și argumentele părții apărării despre

lipsa în acțiunile inculpatului a semnului calificativ - săvîrșirea tîlhăriei prin tortură au

fost calificate drept irelevante și nefondate. Or, la judecarea cauzei s-a constatat cu

certitudine faptul aplicării de către inculpat a torturii față de partea vătămată, exprimată

prin aplicarea de către ultimul, față de partea vătămată Pașcenco Maria, a mai multor

lovituri cu mîinile și picioarele peste față și alte părți ale corpului, ceea ce a cauzat

vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, tragerea ei de păr și

tîrîierea pe podea, legarea mîinilor și picioarelor cu bandă adezivă, fapte care au

provocat chinuri și suferințe deosebite.

Totodată, instanța de apel a apreciat că potrivit prevederilor Convenției ONU

împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și

de asemenea a jurisprudenței CEDO, termenul tortură înseamnă orice act prin care unei

persoane i se provoacă cu intenție o durere sau suferințe puternice, fizice și psihice, mal

ales cu scopul de a obține înfrîngerea rezistenței victimei pentru a se divulga locul

aflării bunului, pentru a se putea opera sustragerea. Torturarea se manifestă prin acțiuni

care produc dureri acute, repetate sau îndelungate, ceea ce a avut loc în prezenta speță.

pct. 6), 12) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, din motiv că instanța de apel a dat o apreciere greșită

probelor administrate de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, care au stat la baza hotărîrii atacate, or, probele nu dovedesc vinovăția sa în

comiterea infracțiunii de tîlhărie.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

declarat peste termen, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 CPP, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, decide în unanimitate asupra

2

inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că, recursul este declarat

peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercitat calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea

termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția cînd întîrzierea a fost

determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 CPP, în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Din actele cauzei rezultă că, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 decembrie 2012 a fost pronunțată la 18 ianuarie 2013 (f.d. 26, vol. 6)

și înmînată inculpatului Bunduc Serghei, conform recipisei, în aceiași zi - la 18

ianuarie 2013 (f.d. 50, vol. 6), însă, recursul ordinar a fost depus la 16 septembrie

2013, prin urmare, peste termenul legal de 30 de zile stabilit de la data pronunțării

deciziei motivate.

Avînd în vedere că, în situația cînd instanța de recurs respinge recursul ca fiind

declarat peste termen, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și

legalității hotărîrii adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune

asupra legalității deciziei instanței de apel referitor la condamnarea lui Bunduc Serghei.

Astfel, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) CPP,

rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în prezenta cauză și,

prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpatul

Bunduc Serghei, ca fiind declarat peste termen.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Bunduc Serghei Ion

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012 în

propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

3