1 ra-55/2014 — 119 al. 4

Dosarul nr. 1ra-55/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Nicolae Gordilă, Vladimir

Timofti,

cu participarea interpretului Elena Ăiubova-Moraru,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013, în cauza penală privindu-l pe,

Stănilă Igor Anatolie, născut la 26 aprilie 1975,

originar și domiciliat în s. Izbiște, r-nul Criuleni,

Datele referitoare la examinarea cauzei:

instanță)

de apel)

(instanța de recurs).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Nicolae Suvac, care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

Avocatul Veaceslav Culaxis în numele inculpatului Stănilă Igor și inculpatul, care

au solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei contestate.

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal

(redacția an. 1961), fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani 6

(șase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință Loghin Boris Gavril, a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal (redacția an. 1961), fiindu-i stabilită

pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de

tip semiînchis. Totodată în baza art. 2 alin. (2) al Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, Loghin Boris a fost

absolvit de răspundere penală, însă hotărîrea în privința lui nu se contestă.

Muntean A., la data de 22 spre 23 august 1999, orele 24.00, avînd scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă, la propunerea

lui Loghin B., s-au apropiat de imașul pentru vite, situat în apropierea brigăzii de tractoare

1

a CA „Lumina Mare" din s. Marcăuți, r-nul Dubăsari și de pe imaș au sustras un vițel ce

aparține cet. N. Bujor cu costul de 1150 lei, un vițel ce aparține cet. A. Rotaru cu costul de

1200 lei și o juncă ce aparține cet. P. Tolica cu costul de 1500 lei, cauzîndu-le părților

vătămate daune materiale în proporții considerabile.

Tot ei, la data de 23 spre 24 august 1999, în jurul orelor 01.00, aflîndu-se în s.

Susleni, r-nul Orhei și avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

împreună și după o înțelegere prealabilă, s-au apropiat de imașul pentru vite din apropierea

satului indicat, de unde pe ascuns au sustras o juncă ce aparține cet. V. Bujor cu costul de

1200 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile.

Tot ei, la 23 spre 24 august 1999, în jurul orelor 02.00, aflîndu-se în s. Susleni, r-nul

Orhei și avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună și după o

înțelegere prealabilă, s-au apropiat de imașul pentru vite din apropierea s. Susleni, r-nul

Orhei, de unde pe ascuns au sustras o juncă, ce aparține cet. Gh. Danila cu costul de 1200

lei, cauzînd părții vătămate o daună materială considerabilă.

Tot ei, în noaptea de 17 spre 18 septembrie 1999, aproximativ la ora 01.00, aflîndu-

se în s. Izbiște, r-nul Criuleni, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

împreună și după o înțelegere prealabilă, de pe imașul din apropierea gospodăriei cet. A.

Verdeș, au sustras în mod ascuns o vită cu prețul de 1500 lei și un bou cu prețul de 1500

lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă de

3000 lei.

Tot ei, în noaptea de 19 spre 20 septembrie 1999, aproximativ la orele 02.00,

aflîndu-se în s. Cruglic, r-nul Criuleni, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă, au pătruns pe teritoriul îngrădit al

contonului nr. 7 al gospodăriei silvice Criuleni, de unde au pătruns în ocolul pentru vite al

destinatorului, din care au sustras pe ascuns un bou cu prețul de 2500 lei ce aparține cet.

Urbanovici Chiril domiciliat în s. Izbiște, r-nul Criuleni, cauzîndu-i un prejudiciu material

în sumă de 2500 lei.

Tot ei, în noaptea de 23 spre 24 septembrie 1999, aproximativ la ora 24.00, aflîndu-

se în s. Slobozia-Dușca, r-nul Criuleni, după o înțelegere prealabilă cu scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane, din drum, de lîngă gospodăria cet. Ogor Alexandru,

au sustras pe ascuns 2 vaci cu prețul uneia de 1700 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună

materială în proporții considerabile în sumă de 3400 lei.

Tot ei, la 23 spre 24 septembrie 1999, în jurul orelor 01.00, aflîndu-se în s.

Slobozia-Dușca, r-nul Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în gospodăria cet. Stahi,

domiciliat în satul indicat, de unde au sustras pe ascuns o vită cu prețul de 2000 lei,

cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material în această sumă.

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să

fie absolvit de pedeapsă.

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că calificativul sentinței s-a aplicat

neîntemeiat, în contradicție cu materialele cauzei, iar pedeapsa aplicată a fost

disproporțional de severă în contextul acțiunilor săvîrșite, personalității inculpatului,

gradului de vinovăție, cu încălcarea normelor de drept material și procesual. La fel s-a

indicat că la faza urmăririi penale inculpatul a colaborat cu organul de urmărire penală, a

explicat motivele și faptele săvîrșirii a 4 episoade de infracțiuni, a contribuit la elucidarea

2

circumstanțelor cauzei, a restituit prejudiciul cauzat și nu s-a eschivat de la procesul penal,

neștiind că este anunțat în căutare.

Astfel, inculpatul a recunoscut episoadele de furturi comise la 22 spre 23.08.1999, la

23 spre 24.08.1999, la 17 spre 18.09.1999 și la 19 spre 20.09.1999, în fiecare caz

restituind prejudiciul cauzat. Totodată, participarea lui la celelalte furturi incriminate nu a

fost confirmată prin materialul probator administrat în cadrul cercetărilor judecătorești.

În aceeași ordine de idei, apărarea nu a fost deacord cu calificarea faptelor comise

de către inculpat, odată ce în cadrul procesului penal nu au fost administrate probe care ar

confirma valoarea prejudiciilor cauzate, acestea fiind în mod arbitrar apreciate drept

considerabile, faptele urmînd de fapt a fi calificate în baza prevederilor art. 119 alin. (2)

Cod penal (redacția an. 1961).

fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care procesul penal în privința inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit. b) și

d) Cod penal a fost încetat în baza art. 1 al Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției, din 16.07.2004.

de prima instanță concorda cu probele administrate în cauză. La baza sentinței au fost puse

probe pertinente și concludente, care în ansamblu demonstrau cu certitudine vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal (redacția an.

1961) deoarece suma totală a sustragerii constituia 14650 lei. Aceste probe au fost relevate

în cuprinsul sentinței și au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale inculpatul a comis furt, după

indicii sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului, în mod repetat în urma

înțelegerii prealabile de către un grup de persoane, care a cauzat o daună considerabilă

păgubașului prin pătrundere în alt loc pentru depozitare.

Totodată, au fost luate în considerație modificările din 18.04.2002 operate la Codul

penal, ținînd cont de prevederile art. 8 Cod penal, potrivit căruia caracterul infracțional al

faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul

săvîrșirii faptei, precum și de prevederile art. 10 Cod penal, conform cărora, Legea penală

care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa, ori în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar

au antecedente penale.

Astfel, s-a constatat necesitatea de a recalifica acțiunile inculpatului în baza art. 186

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, cu excluderea calificativului „în proporții mari” deoarece,

potrivit prevederilor art. 126 Cod penal, proporții mari se consideră în cazul prejudiciului

de la 2500 u.c.

Sancțiunea acestui articol prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la

300 la 1000 u.c., sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau

închisoare de pînă la 4 ani. În acest context instanța de apel a constatat că atît infracțiunea

menționată, cît și persoana inculpatului au căzut sub incidența Legii nr. 278-XV privind

amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției RM din 16.07.2004,

deoarece sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal nu depășește pedeapsa cu

închisoarea de 7 ani, iar inculpatul la momentul comiterii faptelor nu avea antecedente

3

penale. Potrivit art. 1 al acestei legi, în asemenea cazuri se încetează procesul penal în

cauza în curs de urmărire penală sau în curs de judecare în cazul cînd persoana nu insistă

asupra judecării în fond a cauzei.

Careva impedimente la aplicarea acestei legi nu s-au constatat, prejudiciul a fost

recuperat integral și părțile vătămate nu au pretenții, despre care fapt au depus cereri în

scris.

a întemeiat cerințele pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a

solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea sa, recurentul a indicat că potrivit art. 358 Cod de procedură penală,

președintele ședinței de judecată stabilește identitatea inculpatului.

La judecarea cauzei de către instanța de fond inculpatul nu a fost prezent, fiind

anunțat în căutare, cu aplicarea măsurii preventive - arest preventiv. În lipsa inculpatului

instanța de fond nu a avut posibilitatea stabilirii identității lui.

În cadrul ședinței judiciare în instanța de apel, identitatea inculpatului nu a fost

stabilită, astfel nefiind cunoscut dacă anume el a fost prezent la examinarea apelului și

dacă anume el și-a dat consimțămîntul, în fața instanței de judecată, privind aplicarea

amnistiei.

Mai mult, instanța de apel nu a cunoscut dacă inculpatul a făcut cunoștință cu

sentința de condamnare, dacă acesta a ales avocat în apărarea sa și a dat consimțămîntul să

fie apărat anume de către avocatul Culaxis Veaceslav.

Prin nestabilirea indentității inculpatului, apelul avocatului declarat în numele

primului urma să fie respins ca inadmisibil, deoarece numai inculpatul și avocatul acestuia

erau în drept să conteste hotărîrile judecătorești.

Potrivit sentinței, apărătorul inculpatului a fost alt avocat, iar acesta nu a contestat

hotărîrea în termen.

Avocatul Culaxis V. la examinarea cauzei nu a fost verificat dacă este acceptat de

către inculpat (ultimul nefiind identificat).

Instanța de apel nu a stabilit de cînd decurge termenul de contestare a sentinței

pentru inculpat sau avocatul acestuia și dacă apelul a fost declarat în termen sau nu.

concluzionează că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța

respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele acuzatorului de stat prezentate în

recursul declarat, deoarece din materialele cauzei s-a constatat că inculpatul, care a fost

identificat în ședința instanței de apel, a susținut apelul declarat de către avocatul Culaxis

V. în numele său, fapt pe care l-a confirmat în fața instanței de apel (V. II, f.d. 41).

Totodată, în ședința de judecată din 23 mai 2013, inculpatul a indicat că a făcut cunoștință

cu materialele cauzei și este de acord cu aplicarea în privința sa a legii privind amnistia.

În aceeași ordine de idei s-a constatat, că sentința a fost pronunțată în lipsa

inculpatului, iar la materialele cauzei nu a fost anexată nici o dovadă despre primirea

copiei acesteia de către ultimul, precum și despre începerea executării acesteia. Totodată,

s-a constatat că la 15.02.2013 la Judecătoria Criuleni, s-a adresat cu cerere privind

eliberarea copiei sentinței pronunțate în privința inculpatului, avocatul V. Culaxis (V. I,

f.d. 458) fiind anexat și mandatul semnat de către Stănilă Igor. Ulterior, la 27.02.2013 a

4

fost depus apel în numele inculpatului, care a fost contrasemnat de către acesta (V. I. f.d.

460), astfel respectîndu-se termenul de depunere a apelului.

În concluzie se constată că criticile expuse în recursul declarat nu și-au găsit

confirmare, iar hotărîrea contestată nu a fost afectată de erori de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, menținînd fără modificări decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013, în cauza penală în privința

lui Stănilă Igor Anatolie.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 18 februarie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului

Judecător Petru Ursache

5