1ra-205-2014 — vătămarea intenționat gravă a integrității corporale sau a sănătății

Dosarul nr.1ra-205/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Elena Covalenco, Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Nisporeni din 19 ianuarie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 aprilie 2013 de către inculpatul

Zubcu Nicolai Iacov, născut la 15 mai 1971, originar și

domiciliat în or.Nisporeni, str.A.Lăpușneanu 4.

Termenul examinării cauzei în:

prima instanță de la 07.12.2011 pînă la 19.01.2012,

instanța de apel de la 29.05.2012 pînă la 25.07.2012 și de la

20.02.2013 pînă la 23.04.2013,

instanța de recurs de la 23.10.2012 pînă la 22.01.2013 și de

la 06.11.2013 pînă la 29.01.2014.

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

aproximativ la ora 20.30, aflîndu-se în gospodăria concubinei sale Sîrbu Parascovia din

or.Nisporeni, str.A.Lăpușneanu 14, în urma unei certe, avînd scopul cauzării vătămărilor

corporale acesteia, intenționat i-a aplicat cîteva lovituri cu piciorul în abdomen cauzîndu-i,

conform raportului de expertiză medico-legală nr.101 din 28 noiembrie 2011, vătămări

corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de șoc toxico-bacterial pe fonul unei

peritonite acute purulente provocată de lezarea traumatică a intestinului subțire, în

rezultatul căreia, la 06.10.2011, a survenit decesul victimei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blîndă, cu aplicarea art.79 Cod penal, invocînd că nu se consideră vinovat de cele

imputate, deoarece dînsul nu a prevăzut consecințele care puteau să apară, și anume

decesul victimei, despre care a aflat peste trei zile, cînd a fost reținut.

respins, ca depus peste termen, apelul declarat de inculpat.

Instanța de apel a constatat că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată

din 19.01.2012, sentința integrală a fost pronunțată în prezența inculpatului, fiindu-i

explicat modul și termenul de atac, apelul fiind depus de către acesta la 21.05.2012, adică

după expirarea termenului prevăzut de art.402 alin.(1) Cod de procedură penală.

M.Botnari în numele inculpatului N.Zubcu și inculpatul, care au solicitat:

- avocatul în numele inculpatului care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în

1

aceiași instanță, pe motiv că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil,

deoarece instanța de apel neîntemeiat a respins apelul acestuia ca depus peste termen,

fiindcă inculpatul declarînd apel la 02.02.2012, a respectat termenul prevăzut de art.402

Cod de procedură penală;

- inculpatul, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocînd că nu a

avut intenția de a omorî victima, dînsul în rezultatul unei certe i-a aplicat doar o palmă, nu

s-a aflat în stare de ebrietate și din inițiativă proprie i-a acordat primul ajutor medical,

astfel că poate beneficia de o reducere a pedepsei.

recursurile ordinare declarate de avocatul M.Botnari în numele inculpatului N.Zubcu și

inculpat au fost admise, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, pe motiv că

instanța de apel, considerînd că apelul inculpatului a fost depus peste termen, nu a dat

răspuns referitor la faptul depunerii de către inculpat a cererii de apel din 02.02.2012.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N.Zubcu.

Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția

inculpatului N.Zubcu în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost

încadrate în baza art.151 alin.(4) Cod penal, fiind bazate pe declarațiile succesorului părții

vătămate T.Sîrbu, a martorilor A.Sîrbu, A.Drumea și actele cauzei - procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 03.11.2011 și raportul de expertiză

medico-legală nr.101 din 28.11.2011, probe care, luate în ansamblu, confirmă că

inculpatul a comis infracțiunea incriminată.

Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului, instanța de apel a

concluzionat că, prima instanță i-a aplicat acestuia o pedeapsă echitabilă, ținînd seama de

prevederile art.75, 76 Cod penal, de gradul de pericol social al faptei săvîrșite, de persoana

inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, căința sinceră de

cele comise, precum și lipsa circumstanțelor agravante.

La fel, instanța de apel a conchis că este neîntemeiat argumentul inculpatului,

precum că prima instanță i-a stabilit o pedeapsă prea aspră și nu a luat în considerație

circumstanțele ce permit aplicarea în privința lui a prevederilor art.79 Cod penal, deoarece

circumstanțele la care a făcut referire apelantul - că a recunoscut parțial vina, s-a căit

sincer de cele comise, se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, reprezintă

niște circumstanțe atenuante prevăzute de art.76 alin.(1) Cod penal, care au fost luate în

considerație de instanță la stabilirea pedepsei, dar nicidecum niște circumstanțe

excepționale, astfel că pedeapsa stabilită de 10 ani închisoare, corespunde faptei săvîrșite

și își va atinge scopul prevăzut de art.61 Cod penal.

inculpatul care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, cu

referire la circumstanțele de fapt a cauzei, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, invocînd

repetat aceleași motive ca și în apel, descrise la pct.3 al prezentei hotărîri.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

2

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

numai în temeiurile prevăzute de lege.

Potrivit art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

În conformitate cu prevederile art.429 alin.(1) și art.430 alin.(5) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art.427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Din conținutul recursului declarant de inculpat se constată că, autorul nu a respectat

aceste cerințe, nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală și în general nu invocă această normă, nu a specificat careva erori de

drept comise la examinarea dosarului, dar critică modul în care instanțele de fond au

apreciat circumstanțele cauzei, solicitînd aplicarea unei pedepse mai blînde.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform prevederilor

art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît

interesele legii.

Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește

cerințele de conținut, prevăzute în art.429 și 430 Cod de procedură penală..

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului declarat de inculpatul N.Zubcu, și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea

acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.429, 430 Cod

de procedură penală.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Zubcu Nicolai, împotriva

sentinței Judecătoriei Nisporeni din 19 ianuarie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 aprilie 2013 în propria lui cauză penală, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.429 și art.430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 februarie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

3