1ra-82/2014 — art. 361 al. 1, 145 al. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 16 martie 2011, Corepanov V. a fost condamnat în baza art.145 alin. (2) lit. j) Cod penal la 20 ani închisoare în penitenciar de tip închis, iar în baza art. 361 alin. (1) Cod penal a fost achitat. În fapt, instanța de fond a reținut, că Corepanov V. pe data de 23 septembrie 2010, fiind în stare de ebrietate și aflîndu-se împreună cu N. Paladiciuc în or. Edineț, în rezultatul unui conflict apărut spontan între ei, intenționat i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu mîinile și picioarele pe diferite regiuni 1 ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora a decedat. În drept, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal – omorul intenționat a unei personae, săvîrșit cu deosebită cruzime. În partea achitării inculpatului pe învinuirea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal sentința nu se atacă.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către inculpatul Corepanov V.care a solicitat casarea ei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care el să fie achitat din motivul că lipsesc probe suficiente. Apelantul mai invocă, că instanța de fond fără motive legale l-a înlăturat pe avocatul ales V. Martin de a-i apăra interesele.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2013 a fost admis apelul declarat, casată sentința și prin rejudecare a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Corepanov V., a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal și condamnat la 14 ani închisoare. Instanța de apel a stabilit unele încălcări de procedură penală la examinarea în instanța de fond, de aceea drept recompensă pentru aceste abateri a aplicat prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, reducîndu-i pedeapsa. La adoptarea soluției date instanța de apel a statuat, că vinovăția inculpatului Corepanov V., în comiterea omorului cu o deosebită cruzime este dovedită prin cumulul de probe acumulate de organul de urmărire penală și cercetate de instanțele de fond și de cea de apel.

Au declarat recursuri ordinare: - avocatul V. Martin în interesele inculpatului care solicită rejudecarea cauzei cu reîncadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 145 alin. (1) Cod penal cu reducerea pedepsei; - inculpatul Corepanov V. care solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare pentru verificarea și cercetarea mai minuțioasă a materialelor cauzei. Recurentul își motivează soluția prin aceea, că probele au fost cercetate superficial, decizia se bazează pe presupuneri.

Colegiul apreciază recursurile inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate din următoarele motive.

După cum rezultă din decizia instanței de apel, vinovăția inculpatului se confirmă prin mai multe probe cercetate nemijlocit în instanța de apel. 2 Astfel, fiind audiat în calitate de bănuit Corepanov V. a declarat că la 23 septembrie 2010 de dimineață cu N. Paladiciuc au servit băuturi alcoolice. N. Paladiciuc l-a numit cu cuvinte necenzurate și 1-a lovit cu pumnul în față. Drept răspuns el 1-a lovit pe N. Paladiciuc cu pumnul în față, și acesta a căzut la pămînt, apoi 1-a mai lovit cu picioarele peste tot corpul și a plecat. A doua zi a aflat că N. Paladiciuc a decedat (f.d. 149 volumul I). În ședința judiciară au fost citite și reproduse înregistrările video efectuate în cadrul verificării declarațiilor lui Corepanov V. la locul comiterii faptei, unde acesta a declarat și a denunțat circumstanțele în care 1-a lovit pe N. Paladiciuc (f.d. 151, 188 volumul 1), inculpatul declarînd că reproducerea înregistrării corespunde adevărului. Instanța de apel a notat, că declarațiile date în calitate de bănuit de Corepanov V. sunt veridice și au fost puse la baza sentinței de condamnare. Aceste declarații se coroborează cu declarațiile inculpatului date în ședința instanței de apel, cu declarațiile expertului date în cadrul instanței de apel, precum și cu alte probe scrise. Afirmațiile lui că nu a cauzat leziuni victimei din care cauză putea să moară, nu pot fi reținute, deoarece se combat prin raportul de expertiză, prin concluziile expertului, cu alte probe cercetate ce coroborează între ele și, astfel, afirmațiile inculpatului fiind combătute nu pot fi luate în considerație de instanța de apel. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.121 din 24 septembrie 2010 (f.d. 137-138 volumul 1) se constată, că moartea lui N. Paladiciuc a survenit în rezultatul traumatismului asociat sub formă de hemoragie subarahnoidală, fractura coastelor pe stînga și sternului, ruptura ficatului, însoțită de hemoragie în cavitatea peritoneală, hemoragii în țesuturile moi ale capului și toracelui, plaga contuză la cap, echimoze și edem la față și urechi, care au fost produse prin acțiunea traumatică repetată a unui corp dur contodent, posibil la 23 septembrie 2010, și se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață. Acesta se găsesc în legătură cauzală cu survenirea decesului, după primirea unora din ele victima putea să efectueze careva acțiuni active. Fiind audiat în ședința instanței de apel expertul medic legist S. Vremea a declarat, că de la decesul victimei pînă la examinarea cadavrului au trecut aproximativ 12-15 ore, leziunile corporale primite de victimă au fost într-o perioadă scurtă de timp, deoarece îndată după cauzarea leziunilor corporale la persoană s-a instalat șoc traumatic de la care a survenit decesul, ceia ce se confirmă prin cercetarea medico-legală chistopatologică a fragmentelor organelor interne. Decedatul a primit lovituri cu corpuri dure contodente la cap, față, posibil fiind în poziție verticală, căzînd victima putea primi lovituri cu corpuri dure și nu se exclude că agresorul l-a călcat cu piciorul, au fost rupte coastele, sternul rupt, ficatul, după primirea loviturilor pe cap, față, victima putea să mai efectueze careva acțiuni 3 active: să strige, să pășească, să meargă, dar după primirea celorlalte lovituri menționate a survenit decesul victimei. Între primele lovituri și cele în urma cărora a survenit decesul a durat aproximativ 15-20 minute. Chiar dacă victimei i se acorda ajutor medical în urma loviturilor primite persoana nu putea rămîne în viață, șocul traumatic se instalează momentan după primirea a astfel de leziuni corporale. Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 288a din 19 octombrie 2010 se constată că Corepanov V. în timpul săvîrșirii ce i se impută (23 septembrie 2010) dereglări psihotice nu a manifestat, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, a acționat cu discernămînt, astfel, necesită să fie recunoscut responsabil (f.d.166-167 volumul 1). Conform procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 25 septembrie 2010 Corepanov V. a demonstrat locul faptei, și modalitatea de aplicare a loviturilor, circumstanțele faptei (f.d.151 volumul 1). Potrivit rapoartelor de expertiză a corpurilor delicte nr.745 din 27 octombrie 2010 și 825 din 26 noiembrie 2010 se indică concluzia că nu se exclude proveniența sîngelui în porțiunile hainelor prezentate la examinare în calitate de corpuri delicte de la N. Paladiciuc și Corepanov V. (f.d. 158-171, 178-182 volumul 1). Instanța de apel a relevat, că probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile și pot fi puse la baza sentinței de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrînd deplin vinovăția lui Corepanov V. în cele incriminate, în deplină măsură. Probele enumerate au permis instanței de apel, rejudecînd cauza, să încadreze acțiunile lui Corepanov V. în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a respins afirmațiile inculpatului, precum că el a lovit victima cu palma numai de cîteva ori și că la urmărirea penală au fost comise încălcări de procedură ce atrag după sine nulitatea actelor procedurale. Instanța de apel a constatat, că înlăturarea avocatului V. Martin de a apăra interesele inculpatului în ședința instanței de fond constituie încălcare a dreptului la apărare, însă această deficiență a fost remediată în instanța de apel, care, rejudecînd cauza, a asigurat apărarea intereselor inculpatului prin participarea apărătorului ales V. Martin. În acest context instanța de apel pentru încălcările dreptului la apărarea în instanța de fond, a aplicat principiul expus în art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală și a redus esențial pedeapsa inculpatului drept recompensă pentru abateri judiciare.

Argumentele avocatului V. Martin de a reîncadra acțiunile inculpatului Corepanov V. în baza art. 145 alin. (1) Cod penal se resping prin aceea, că 4 inculpatul a comis omorul cu deosebită cruzime – semn caracteristic pentru art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, iar aceasta se exprimă prin intenția și dorința inculpatului de a-i provoca victimei suferințe groaznice. Despre aceasta mărturisește mulțimea de traume depistate la victimă: rupturi de coaste, organe interne vitale, traume serioase la cap (a vedea pct. 6 al prezentei decizii). Colegiul penal menționează și faptul, că inculpatul în recurs a invocat temeiuri pentru rejudecare, dar la care nu s-a referit în apel (denaturarea probelor, la baza sentinței sunt puse presupuneri). Acest procedeu de atac nu se permite de lege. Or, potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală ,,Nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac”.

Colegiul observă, că afirmațiile ambelor recursuri se reduc la dezacordul autorilor lor cu aprecierea probelor și cu concluziile instanțelor de apel, însă aceasta nu constituie temei pentru recurs din cele prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul V. Martin și de inculpatul Corepanov V. împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iunie 2013 și sentinței Judecătoriei Edineț din 16 martie 2011 în cauza penală privind pe Corepanov Victor Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă pronunțată integral la data de 29 ianuarie 2014, ora 9. 30. Președinte Constantin Gurschi Judecător Andrei Harghel Iurie Diaconu 5