1ra-152-2014 — art.151 alin.4 CP

Dosarul nr.1ra-152/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Criuleni din 19 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 ianuarie 2013 de către inculpata

Bulgac Dorina Andrei, născută la 13 mai 1990, originară și

domiciliată în s.Boșcana, r-nul Criuleni.

Termenul examinării cauzei în:

prima instanță de la 06.03.2012 pînă la 19.07.2012,

instanța de apel de la 07.09.2012 pînă la 23.01.2013,

instanța de recurs de la 29.10.2013 pînă la 15.01.2014.

C O N S T A T Ă:

condamnată în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar pentru femei de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea în mod solidar de la Bulgac

Alexandru și Bulgac Dorina în beneficiul succesorului părții vătămate Untila Ana a

prejudiciului material în sumă de 27000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

aproximativ la ora 23.00, împreună, prin înțelegere prealabilă cu Bulgac Alexandru,

aflîndu-se la domiciliul cet.Untila Vasile din s.Boșcana, r-nul Criuleni, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, în urma relațiilor ostile, avînd scopul cauzării vătămărilor corporale

acestuia, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți

ale corpului cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.43/D din 17

februarie 2012, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de traumă

închisă a abdomenului cu ruptura ficatului, mezoului, curburii mici a stomacului, în

rezultatul cărora a survenit decesul victimei.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că nu este

vinovată în cele imputate, partea acuzării nu a prezentat probe care ar confirma că anume

dînsa i-a aplicat lovituri victimei, că în momentul cînd acesta a fost bătur ea se afla cu

totul în alt loc, fapt confirmat prin declarațiile lui A.Bulgac.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata D.Bulgac.

Instanța de apel, analizînd în ansamblu probele cauzei penale, prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și

coroborării lor, a ajuns la concluzia că acestea dovedesc vinovăția lui D.Bulgac în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, care se confirmă prin

probele administrate la dosar și cercetate în ședințele de judecată, și anume declarațiile

succesorului părții vătămate A.Untila, a martorilor R.Sîrbu, M.Manoli, S.Șendrea și

1

actele cauzei - comunicarea telefonică nr.348 din 09.02.2012, procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 11.02.2012, procesele-verbale de confruntare dintre A.Untila cu

inculpații D.Bulgac și A.Bulgac din 16.02.2012, raportul de expertiză medico-legală

conform căruia lui V.Untila i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru

viață, care au dus la decesul acestuia, probe care, analizate în ansamblu, coroborează între

ele, nu trezesc careva dubii și confirmă vinovăția inculpatei în cele incriminate.

La fel, instanța de apel a considerat nefondate argumentele invocate de apelantă cu

privire la nevinovăția sa, precum că în momentul cînd a fost înfăptuită crima dînsa se afla

cu totul într-un alt loc, fiind apreciate ca o metodă de apărare și un drept al acesteia de a

nu se autoincrimina.

D.Bulgac care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, invocînd că nu este vinovată în cele imputate, că prin probele administrate nu a

fost demonstrată participarea ei la maltratarea lui V.Untila, deoarece după conflictul ce l-a

avut cu acesta, dînsa a plecat împreună cu R.Sîrbu în ospeție la S.Josan și nu a mai revenit

în gospodăria acestuia.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel este de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

Potrivit materialelor cauzei, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată la 22 februarie 2013 în prezența participanților la proces,

inclusiv a inculpatei D.Bulgac, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată

(f.d.38, v.2), iar potrivit recipisei, inculpatei i-a fost înmînată copia deciziei motivate la 25

aprilie 2013 (f.d.52, v.2).

Conform prevederilor art.231 alin.(3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Raportînd prevederile art.231 alin.(3) și art.422 Cod de procedură penală la situația

dată, rezultă că termenul de declarare a recursului (de 30 de zile) împotriva deciziei

menționate (ținînd cont de faptul că copia deciziei motivate i-a fost înmînată inculpatei la

data de 25 aprilie 2013), expira la 27 mai 2013.

Conform datelor de înregistrare a secției grefă a Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție, inculpata D.Bulgac a declarat recursul ordinar împotriva deciziei instanței de

apel la data de 11 septembrie 2013, adică cu mult mai tîrziu după expirarea termenului

legal de 30 zile, prevăzut de art.422 Cod de procedură penală.

Potrivit art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune

pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

În acest context, instanța de recurs atestă că termenul de recurs este un termen

procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ,

adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși

recursul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca tardiv,

deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

2

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului înaintat de inculpata D.Bulgac, fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Bulgac Dorina, împotriva

sentinței Judecătoriei Criuleni din 19 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 ianuarie 2013 în propria ei cauză penală, fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 ianuarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

3