1ra-882/13 — 298 lit b CP

1ra-882/13 — 298 lit b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr.1ra-882/2013

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

03 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc, Constantin Alerguș, Iurie Diaconu, Ion Druță,

cu participarea procurorului Nicolae Suvac, avocaților Eduard Digore, Nicolae

Buza, Oleg Tănase, părții vătămate Marcel Miron, reprezentantului legal al părții

vătămate, Maria Miron și inculpatei Corpacean Ludmila, a judecat în ședință publică

recursurile ordinare declarate de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei

Corpacean Ludmila, de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel

Miron și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red

Union Fenosa” SA, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

03 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Corpacean Ludmila Gheorghe, născută la 06 iulie 1959,

originară și domiciliată în sat. Tătărești, r-nul Strășeni,

cetățeancă a Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

Avocatul Eduard Digore în interesele inculpatei, inculpata Corpacean Ludmila

și avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union

Fenosa” SA au susținut recursurile înaintate, solicitînd admiterea acestora cu

respingerea recursului declarat de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate

Marcel Miron, ca nefondat.

Procurorul, avocatul Nicolae Buza în interesele părții vătămate Marcel Miron și

reprezentantul legal al părții vătămate Maria Miron s-au pronunțat pentru admiterea

recursului declarat de avocatul N. Buza cu respingerea recursurilor declarate de

avocatul E. Digore în numele inculpatei și de avocatul O. Tănase în numele părții

civilmente responsabile, ca neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit asupra recursurilor.

C O N S T A T Ă:

fost achitată de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b)

Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată.

1

Acțiunea civilă a lui Manoli Maria către ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, a fost

respinsă.

pentru faptul că exercitând funcția de Șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni, conform

Ordinului nr. 06-292 din 21.10.2003 întocmit de ÎCS „RED Centru” S.A. avea în

funcțiile sale pct. 1), 5), 10) fiind „...observarea inspectării și verificării instalațiilor și

semnarea buletinelor de inspectare; supravegherea lucrărilor de verificare ale Stațiilor

de Transformatoare care nu sunt aeriene și corectarea anomaliilor; planificarea și

supravegherea întreținerii preventive și corectoare în zona ce ține de competența sa”,

fiind persoana care gestionează o organizație comercială, căreia i s-a acordat

permanent prin numire anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor și

acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, prin

acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin neverificarea instalațiilor electrice și anume

a postului de transformatoare PT-564s, tipul B-42 situat în s. Scoreni, r-nul Strășeni,

la care lipsea una din ușile de la intrare în interior și a semnelor de avertizare, iar

instalația menționată fiind utilizata de către ÎCS „RED Centru” SA doar pentru

tranzit, încălcând prevederile pct. 1.1.32 din „Regulile de amenajare a instalațiilor”

care stipulează ca „la exploatarea posturilor de transformatoare este necesar de a

utiliza semnele de avertizare prin diferite inscripții și placate, pct. 5.4.11 al

Regulamentului exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice „intrările în

posturile de transformatoare care n-au îngrădiri speciale este necesar să fie închise cu

lacăt”, precum și pct. 5.3.26 că „inspectarea vizuală a transformatoarelor trebuie sa se

efectueze: a) la instalațiile cu deservire permanentă o dată la săptămînă; b) pentru

instalații fără deservire permanentă nu mai rar de o data la șase luni”, astfel în

rezultatul încălcărilor admise de către inculpata Corpacean Ludmila, la data de

26.10.2004, în jurul orelor 16:00, minorii Miron Marcel, a.n. 1999 și Talpă

Alexandru, a.n. 2000, ambii locuitori ai s. Scoreni, r-nul Strășeni, jucându-se au intrat

în postul de transformatoare PT-564 în interiorul căruia ambii minori au fost

electrocutați.

Ca urmare a electrocutării, minorului Miron M. i-au fost cauzate trauma

electrotermică urmată de arsuri a capului, gâtului, umerilor și genunchiului drept de

gradul IIIAB- IV suprafața de circa 12% (procente), complicate cu boala arsurilor,

care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Conform raportului de

expertiză medico-legală întocmit la 08.08.2006 se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, iar minorului Talpă A, i-au fost cauzate combustie

termică de gradul II, degetul III și IV mâna stângă suprafața de circa 2% (procente),

care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.159 din 11.08.2006 acestea se califică ca vătămări

corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Corpacean L. să fie condamnată în baza art. 298 lit. b)

Cod penal, la 5 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată să-i

fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

2

În susținerea apelului, procurorul a invocat, că sentința adoptată nu corespunde

circumstanțelor comiterii infracțiunii, atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul

cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că ultima prin acțiunile inacțiunile

sale manifestate prin neplanificarea efectuării controalelor și chiar neefectuarea

controalelor propriu-zise a instalațiilor electrice pe teritoriul s. Scoreni, r-nul Strășeni,

sector deservit de SA ”RED Centru” și redenumite ulterior ”Union Fenosa”, unde

urma să stabilească că la postul de transformatoare PT-564s tipul B-42, este în stare

nesatisfăcătoare și prezintă pericol social, circumstanțe care au și generat ulterior la

26.10.2004 un accident de electrocutare a minorilor Talpă A. și Miron M., ca urmare a

cărui fapt ultimului i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru

viață. Circumstanțele date fiind confirmate totalmente de către martorii pe cauza

penală dată, nemijlocit și de către martorii – specialiști în domeniul energeticii Grosu

P., Mînzat A. precum și Jereghi Șt. care este funcționar al RED ”Union Fenosa”,

concluziile experților în diferite domenii, conținutul procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 26.10.2004, conținutul actului 3EC din 05.11.2004, care confirmă

incontestabil că responsabil și vinovat pentru accidentul dat este RED ”Union

Fenosa”, precum și alte probe care au fost acumulate și examinate în cadrul cercetării

judecătorești.

De asemenea, procurorul a considerat că instanța de judecată nu a dat nici o

apreciere declarațiilor inculpatei Corpacean L., care au contradicții majore și anume,

argumentele ultimei ce ține de faptul că postul de transformatoare PT-564s tip B-42,

nu se află la balanța ”Red Union Fenosa”, nu pot sta la baza sentinței de achitare din

motiv că în ședința de judecată s-a constatat incontestabil că întreprinderea dată a

folosit și gestionat acel post de transformatoare unde s-a produs accidentul, mai mult

ca atît că, ulterior cazului dat însăși SA”Red Union Fenosa” a executat prescripția în

ce privește efectuarea modificărilor tehnice și anume ocolirea postului de

transformatoare din speță, prin readresarea cablurilor electrice de la un stîlp spre altul.

La fel, instanța de judecată nu a dat o apreciere juridică argumentelor martorilor

care au fost prezentați de acuzare, care au indicat direct că după accidentul de

electrocutare a minorilor Miron M. și Talpă A., la casele locuitorilor din s. Scoreni, r-

nul Strășeni s-a deconectat lumina, astfel, apreciind unilateral probele examinate și

luînd în considerație numai declarațiile inculpatei Corpacean L., și a actelor prezentate

de ultima, avocatul acesteia, precum și reprezentantul SA”Red Union Fenosa”, în

baza cărora a și achitat-o pe inculpată.

3.1. Avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, la fel a

contestat sentința nominalizată, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Corpacean L. să fie recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 298 lit. b) Cod penal, cu admiterea acțiunilor civile.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că, sentința în cauză este una

nefondată și ilegală deoarece nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii,

astfel, instanța a indicat că ”nu există dovezi certe, din analiza cărora s-ar concluziona

că punctul de transformatoare nr. 564 de tip construcție , din s. Scoreni, r-nul Strășeni

este proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA”, și acest subiect de drept este

responsabil de aceasta.

3

Instanța de fond, a neglijat totalmente prevederile Codului civil și anume

principiul conform căruia posesorul (bunurilor mobile) este prezumat a fi proprietar

pînă la proba contrară. În situația dată, furnizorul de energie electrică, în propriul

interes, nu a adus probe contrare care ar indica un alt proprietar al acelor bunuri

mobile (izvorul de pericol sporit) dezasamblare din interiorul PT-ului de către

reprezentanții ÎCS ”Red Union Fenosa” SA.

Astfel, invocînd că furnizorul era proprietar, prin ”ocupațiune”, al acelui izvor

de pericol sporit la momentul electrocutării, instanța nu a dat nici o apreciere

”ocupațiunii” ca modalitate de dobîndire a dreptului de proprietate, prevăzută expres

de normele Codului civil, prin urmare nu a aplicat prevederile acestei norme.

La fel, avocatul apelant a considerat greșită concluzia instanței de fond referitor

la lipsa proprietarului acelui PT-564s tipul B-42, deoarece vine în contradicție cu

circumstanțele cauzei, deoarece însăși inculpata a declarat că: ”întrucît nu este

determinat proprietarul bunului, nu este efectuată reparația și întreținerea acestui post

de transformare. Prin urmare, are obligația de serviciu să verifice toate liniile de

distribuție electrice și Posturile de transformare care sunt în proprietatea furnizorului

de energie electrică.” Potrivit copiei înscrisului din registrul de evidență al KTP-

urilor, prezentat și confirmat de angajatul Inspectoratului Energetic de Stat, P. Grosu

și al Actului de prescripție privind înlăturarea încălcărilor tehnice, înaintat la

02.07.2009 furnizorului de energie electrică, ultimul executîndu-l sau, reparînd și

întreținînd în anul 2009 acel PT-564s tip B-42, asumîndu-și totodată niște cheltuieli

financiare pentru asta, furnizorul a recunoscut dreptul de proprietate asupra acelui

bun.

Instanța de fond a făcut o apreciere contradictorie referitoare la nestabilirea

acțiunilor sau inacțiunilor care au fost neglijate de către inculpată, deoarece în speță

sunt expuse clar normele care au fost încălcate și obligațiunile de serviciu ale

inculpatei, prevăzute expres în fișa obligațiunilor de serviciu ale acesteia.

În ceea ce ține de materializarea laturii obiective prin acțiune sau inacțiune a

infracțiunii în cauză, acuzarea a indicat legile care au fost încălcate și neîndeplinirea

obligațiunilor de serviciu de către inculpată. Conform acestor legi, prin urmare rezultă

în mod logic inacțiunea inculpatei și instanța nu era în drept să invoce abuziv acest

motiv formal.

a fost admis apelul procurorului și a avocatului Nicolae Buza în numele părții

vătămate Miron Marcel, casată sentința instanței de fond, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care,

Corpacean Ludmila a fost condamnată în baza art. 298 lit. b) Cod penal, la 4 ani

închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată

condiționat pe un termen de 3 ani.

A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat de la Corpacean L. în beneficiul

părții vătămate Miron Marcel prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Miron Marcel către ÎCS ”Red

Union Fenosa” SA, cu privire la încasarea prejudiciului material, a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

4

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt, că

Corpacean Ludmila, exercitând funcția de Șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni,

conform Ordinului nr. 06-292 din 21.10.2003 întocmit de ÎCS „RED Centru” S.A.

avea în funcțiile sale pct. 1), 5), 10) fiind „...observarea inspectării și verificării

instalațiilor și semnarea buletinelor de inspectare; supravegherea lucrărilor de

verificare ale Stațiilor de Transformatoare care nu sunt aeriene și corectarea

anomaliilor; planificarea și supravegherea întreținerii preventive și corectoare în zona

ce ține de competența sa”, fiind persoana care gestionează o organizație comercială,

căreia i s-a acordat permanent prin numire anumite drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor și acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-

economice, prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin neverificarea instalațiilor

electrice și anume a postului de transformatoare PT-564s, tipul B-42 situat în s.

Scoreni, r-nul Strășeni, la care lipsea una din ușile de la intrare în interior și a

semnelor de avertizare, iar instalația menționată fiind utilizata de către ÎCS „RED

Centru” SA pentru tranzit, încălcând prevederile pct. 1.1.32 din „Regulile de

amenajare a instalațiilor” care stipulează ca „la exploatarea posturilor de

transformatoare este necesar de a utiliza semnele de avertizare prin diferite inscripții

și placate, pct. 5.4.11 al Regulamentului exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor

electrice „intrările în posturile de transformatoare care n-au îngrădiri speciale este

necesar să fie închise cu lacăt”, precum și pct. 5.3.26 că „inspectarea vizuală a

transformatoarelor trebuie sa se efectueze: a) la instalațiile cu deservire permanentă o

dată la săptămînă; b) pentru instalații fără deservire permanentă nu mai rar de o data la

șase luni”, astfel în rezultatul încălcărilor admise de către inculpata Corpacean

Ludmila, la data de 26.10.2004, în jurul orelor 16:00, minorii Miron Marcel, a.n. 1999

și Talpă Alexandru, a.n. 2000, ambii locuitori ai s. Scoreni, r-nul Strășeni, jucându-se

au intrat în postul de transformatoare PT-564 în interiorul căruia ambii minori au fost

electrocutați.

Ca urmare a electrocutării, minorului Miron M. i-au fost cauzate trauma

electrotermică urmată de arsuri a capului, gâtului, umerilor și genunchiului drept de

gradul IIIAB- IV suprafața de circa 12% (procente), complicate cu boala arsurilor,

care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Conform raportului de

expertiză medico-legală întocmit la 08.08.2006 se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, iar minorului Talpă A, i-au fost cauzate combustie

termică de gradul II, degetul III și IV mâna stângă suprafața de circa 2% (procente),

care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr.159 din 11.08.2006 acestea se califică ca vătămări

corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Astfel, prin acțiunile/inacțiunile sale Corpacean Ludmila a încălcat regulile de

exploatare a obiectivelor energetice, adică încălcarea regulilor de exploatare a liniilor

de transportare și distribuire a energiei electrice, care au provocat urmări grave, -

infracțiunea prevăzută de art. 298 lit. b) Cod penal.

4.2. La adoptarea acestei soluții, instanța de apel, analizînd în ansamblu

probele administrate în cauză prin prisma art. 101 CPP, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor, a ajuns la concluzia despre

5

existența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b)

Cod penal.

În acest context, instanța de apel indică că, deși inculpata Corpacean L. vina sa

în comiterea infracțiunii imputate nu și-a recunoscut-o, vinovăția acesteia întru-totul

se confirmă prin următoarele probe:

- Declarațiile părții vătămate minore M. Miron, A. Talpă;

- Declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate M. Miron, I. Talpă;

- Declarațiile martorilor Mînzat A., Grosu P.,;

- Declarațiile reprezentantului ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, O. Tanase;

- Proces-verbal de cercetare la fața locului și planul schiță din 26.10.2004;

- Conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 08.08.2006;

- Actul nr. 3 EC din 05.11.2004;

- Răspunsul inspectoratului Energetic de Stat și copia actului de prescripție;

- Răspunsul Agenției Proprietății Publice;

- Raportul de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19.09.2008;

- Ordinul nr. 06-292 din 21.10.2003 emis de ÎCS ”Red Union Fenosa” SA;

- Fișa cu atribuțiile de serviciu a inculpatei Corpacean L.

4.3. În acest sens, instanța de apel a mai conchis că, argumentele inculpatei, ce

țin de faptul că postul de transformatoare PT-564s, tipul B-42 nu se afla la balanța SA

”Red Union Fenosa” ÎCS, nu pot sta la baza sentinței de achitare, din motiv că, în

ședința de judecată s-a constatat că întreprinderea dată a folosit și a gestionat acel post

de transformatoare unde s-a produs accidentul. Mai mult ca atît, ulterior cazului

infracțional dat, însăși SA”Red Union Fenosa” ÎCS, a executat prescripția în ce

privește efectuarea modificărilor tehnice și anume ocolirea postului de

transformatoare PT-564s, tipul B-42, prin readresarea cablurilor electrice de la un stîlp

spre altul.

Argumentul instanței de fond, precum că SA ”Scoreni” ar fi responsabilă față

de acel PT, nu și-a găsit confirmare, deoarece acea întreprindere a fost lichidată în

anul 2000, iar electrocutarea a avut loc în anul 2004, cînd acel PT era gestionat de

către ÎCS ”Red Union Fenosa” SA.

Astfel, instanța de apel a considerat contradictorie concluzia instanței de fond,

precum că atît timp cît PT (KTP)-urile nu sunt în proprietatea ÎCS ”Red Union

Fenosa” SA, ultima nu putea să efectueze lucrări de reparație, deoarece urma să fie

efectuat un deviz de cheltuieli și mai apoi să fie justificate din punct de vedere fiscal

în contabilitatea furnizorului. Or, potrivit Actului-Prescripție al Inspectoratului

Energetic de Stat din 02.07.2009 cu nr. 12478 înaintat furnizorului de energie

electrică și răspunsul la acest act dat de furnizor, referitor la înlăturarea neajunsurilor

tehnice prin alocarea anumitor cheltuieli pentru acel PT (KTP) 564, demonstrează,

fără echivoc contrariul și anume că el era la evidență contabilă a furnizorului, prin

urmare ultimul fiind în folosință.

Eronat a fost interpretat de către instanța de fond și conținutul Actului nr. 3 EC

din 05.11.2004, deoarece el stabilește clar posesorul (gestionarul) acelui PT-564s, tip

B-42. Actul în cauză, nu putea fi semnat fără cunoștință de cauză, așa cum a

concluzionat instanța, avînd în vedere faptul că accidentul a fost examinat, cercetat de

3 specialiști în energetică, dintre care 2 reprezentanți ai statului și un reprezentant al

”RED Centru” (Red Union Fenosa).

6

Dovada responsabilității față de acel izvor de pericol sporit se confirmă prin

faptul că, actul menționat nu a fost contestat ulterior de către furnizor astfel, ultimul

recunoscînd proprietatea asupra lui, sau cel puțin utilizarea (folosirea) acestuia.

În acest context, instanța de fond a apreciat eronat declarațiile specialistului P.

Grosu, precum că dînsul ar fi declarat că conform actului de delimitare, ÎCS ”Red

Union Fenosa” SA, poartă răspundere doar de liniile și instalațiile de pînă la intrare în

Punctul de transformare nr. 564 de tip construcție, deoarece ultimul fiind audiat în

instanța de apel a confirmat actul de delimitare prezentat lui ce se referă la KTP-ul de

lîngă PT-ul 564s, tip construcție.

La fel, instanța de apel a considerat eronată interpretarea instanței de fond a

răspunsului Agenției Proprietății Publice, în privința Actului nr. 24/03, din

24.03.2004 privind modificările și completările la Adeverința de Privatizare m. 35/06

din 05.12.2001 prin care furnizorului i-au fost transmise în proprietate toate PT-urile

cu nr. 564, instanța argumentînd că nu a fost indicată adresa și poziția geografică a

acestor bunuri, deoarece, în astfel de situație Statul în persoana Inspectoratului

Energetic de Stat nu avea să înainteze spre executare furnizorului de energie electrică

Actul 3 EC din 05.11.2004, sau în caz contrar, ÎCS ”Red Union Fenosa” SA urma să

conteste aceste acte, fapt care nu a avut loc.

Totodată, nu a fost dată o apreciere obiectivă răspunsului Inspectoratului Fiscal

Teritorial Strășeni, în care se indică clar cine era responsabil de plata impozitului pe

acel bun imobiliar PT-564s, tip B-42 și la balanța cui urma să se afle acel bun.

Astfel probele menționate, indică direct că, Punctul de transformare nr. 564 de

tip construcție, din s. Scoreni, r-nul Strășeni, este proprietatea ÎCS ”Red Union

Fenosa” SA și aceasta sa folosit de acest punct la momentul accidentului.

Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) CPP , au contestat cu recursuri ordinare decizia

instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond

fără modificări.

În recursul declarat de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei

Corpacean Ludmila s-a invocat:

 Există o eroare de drept în sensul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

CPP, - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii;

 Instanța de apel a evitat să dea apreciere actelor normative desuete și

invalide pe teritoriul R. Moldova și invocate de către acuzare în actul de

învinuire ca fiind acele norme a căror încălcare le-ar fi admis

Corpacean L. în exercitarea atribuțiilor sale inerente serviciului. Astfel,

instanța de apel, analizînd latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui

Corpacean L. s-a limitat doar la descrierea declarativă de constatare a

faptului că, - „… prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin ne

verificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformare PT-

564s tipul B-42 utilizată pentru tranzit, a încălcat obligațiunile de

serviciu”. Or, din moment ce infracțiunea prevăzută de art. 298 lit. b) Cod

penal, incriminată de acuzare lui Corpacean L., este una de blanchetă,

7

instanța de apel, condamnînd-o pe Corpacean L. urma să indice concret

care au fost acele reguli de exploatare a obiectivelor energetice or reguli de

exploatare a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și prin

ce reglementări legale valabile sunt prevăzute. Or, instanța de fond just a

considerat că actul de învinuire este unul ipotetic, care are ca efect

încălcarea principiului legalității incriminării. Astfel, actul de acuzare este

unul bazat pe niște Regulamente cu atribuții generic enumerate

/Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice și

Regulile de amenajare a instalațiilor/, care nu sunt adoptate prin vreo

normă legală. Mai mult, nu există nici un temei legal de aplicabilitate a

acestor regulamente pe teritoriul R. Moldova. Legislația are prevederi

clare cu privire la modalitatea de intrare în vigoare și aplicabilitatea a

normelor legale, inclusiv art. l al Legii nr.173 din 06.07.1994 privind

modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale;

 Instanța de apel a distorsionat declarațiile inculpatei Corpacean

Ludmila, a martorilor - specialiști în domeniul energeticii Grosu P.,

Mînzat A., precum și Jereghi Ștefan, funcționar al ÎCS ”RED Union

Fenosa„ SA. Astfel instanța de apel a distorsionat vădit declarațiile

martorului Jereghi Ștefan, care nu a făcut astfel de confirmări, mai mult el

chiar a declarat că PT 564, nu s-a aflat la balanța ÎCS „Red Union Fenosa”

și că bunurile sustrase și plîngerea se referă cu totul la un alt PT de tip

KTP, la care nu a avut loc nici un accident. În anul 2004 el a activat la

Rețelele electrice Strășeni în calitate de șef de brigadă și, că PT-ul 564 nu

a fost la balanța rețelelor electrice, deoarece a fost construit de gospodăria

Scoreni și tot ce era înăuntru - firele și utilajul electric aparținea

gospodăriei s. Scoreni. Acest punct de transformare era destinat lăptăriei

din sat.

 Instanța de apel face trimitere neîntemeiată și superficială la anumite

„concluzii ale experților în domenii”, însă la care concluzii ale căror

„experți în domenii” se referă instanța de apel în decizia sa nu este clar,

deoarece nu îi nominalizează. În ședința de judecată au fost audiați și alți

martori care de asemenea au atestat cert faptul că ÎCS „RED Union

Fenosa” și angajata acesteia, Corpacean L., nu poartă răspundere pentru

accidentul care a avut loc la PT-564, declarațiilor cărora însă instanța de

apel nu le-a dat nici o apreciere, cum ar fi: Declarațiile martorului

Mîndrilă Nicolae, angajat în calitate de șef de brigadă operativă din cadrul

ÎCS „RED Union Fenosa” SA, care a afirmat că Actul nr.3 ЕС din

05.11.2004 a fost modificat după ce a fost semnat de către dânsul. Ambele

PT-uri, atît cel la care s-a produs accidentul, cît și KTP, aveau același

număr, dar răspunderea ÎCS „RED Union Fenosa” SA era până la punctul

de delimitare constituit din izolatoarele de trecere a punctului de

transformare, proprietar al PT-lui unde s-a produs accidentul era SA

„Scoreni”, care a fost lichidată în anul 2000(vol.2, f.d.183)

 Declarațiile martorului Solonari Maria, angajată în calitate de inginer

cadastral în s. Scoreni, r-nul Strășeni, care a declarat că în anul 2000 a fost

desființată SA „Scoreni” și bunurile acesteia au fost transmise la bilanțul

Primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni. Printre aceste bunuri nu figura PT-564.

8

Declarațiile martorului Zavatin Gh., care a declarat că pînă în anul 1999

a activat la SA „Scoreni” în calitate de inginer electric și, că atribuțiile

rețelelor electrice erau până la izolatoare, adică până la intrarea în clădire,

iar ce se petrecea în interior ținea de atribuțiile gospodăriei s. Scoreni.

Punctul de transformare nr.564 de tip construcție a fost construit de către

SA „Scoreni”, fiind coordonat cu Rețelele electrice Strășeni;

 Instanța de apel eronat a apreciat Actul пr. 3 ЕС din 05.11.2004 și a

constatat greșit faptul că acest act ar confirma incontestabil că

responsabil și vinovat pentru accidentul dat este „Red Union Fenosa”.

Deși, conform Actului nr. 3 ЕС din 05.11.2004, comisia de inspecție a

atribuit PT-564 în posesia SA „RED Centru”, a făcut-o fără cunoștință de

cauză, întrucît scopul acestui act a fost nu de a determina proprietarul

instalației, ci de a întreprinde măsuri de a exclude pe viitor a accidentelor

similare. Chiar în mărturiile lor, inspectorii Mînzat A. și Grosu P., au

recunoscut că, conform actului de delimitare de la f. d. 149, vol.1, ÎCS

”RED Union Fenosa” purta răspundere doar de liniile și instalațiile de

până la intrarea în PT-564. Or, Codul civil prevede expres la art.320,

modurile de dobândire a dreptului de proprietate care sunt: ocupațiunea,

actul juridic, succesiunea, accesiunea, uzucapiunea, precum și prin

hotărârea judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate,

iar în cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul

unui act administrativ;

 Instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale și anume ale

Legii nr.137 din 07.09.1998. Instanța de apel a făcut trimitere la

prevederea art. 3 al Legii nr.137 din 07.09.1998 privind noțiunea

„punctului de delimitare” - loc în care instalațiile consumatorului se

racordează la rețeaua electrică și în care imobilul consumatorului și

imobilul unității electroenergetice sau al furnizorului se delimitează după

dreptul de proprietate. Însă, instanța de apel a interpretat eronat aceste

prevederi, făcînd presupuneri că din moment ce acel PT-564s nu putea să

aparțină consumatorului la momentul electrocutării, deoarece ÎCS „RED

Union Fenosa” ar fi folosit acel PT pentru tranzitul energiei electrice;

 Argumentul instanței de apel, precum că ÎCS „RED Union Fenosa” ar

fi responsabilă de accidentul produs în anul 2004, din moment ce acel

PT era gestionat de către ÎCS „RED Union Fenosa” nu-și găsește

justificare. Instanța de apel o condamnă pe Corpacean L. bazîndu-se pe

niște termeni nedefiniți, fără a explica cert în ce constă și cum s-a

manifestat gestionarea PT imputată ÎCS „RED Union Fenosa”, ce acțiuni a

întreprins întreprinderea și respectiv Corpacean L. în așa-zisa gestionare a

PT, care nu este probată. Or, instanța de fond a stabilit just că, PT-564s a

fost construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni”, iar de la lichidarea

ultimei a rămas un bun fără stăpîn pînă în anul 2010, de care ÎCS „RED

Union Fenosa” nu poate să poarte responsabilitate, fapt confirmat prin

următoarele probe:

9

- Declarațiile martorului Staver S., primar al s. Scoreni, r-nul Strășeni,

care a declarat faptul că în actele primăriei figurau 2 posturi de

transformare ca fiind fără stăpân și că ulterior, în 2010, au fost emise

decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și

predarea lor furnizorului de energie electrică ÎCS „RED Union

Fenosa”SA;

- Adeverința de Privatizare nr. 35/06 din 05.12.2001 în care au fost

incluse imobilele ÎCS” Rețelele electrice de distribuție Centru” S.A. în

care nu este inclus și postul de transformare nr.564 din s. Scoreni;

- Răspunsul nr.02/1557 din 06.07.2010 al Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică a Republicii Moldova - care arată clar că

postul de transformare nr.564 din s. Scoreni, r-1 Strășeni nu se află în

proprietatea întreprinderii ÎCS „RED Union Fenosa”SA, iar Agenția nu

dispune de informații privind proprietarul actual al instalației respective.

Ori, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a Republicii

Moldova este autoritatea centrală care dispune de informații cu privire la

proprietarii sistemelor și rețelelor electrice;

- Răspunsul „RE Chișinău” SA nr.02-05/4805 din 25.06.2007 - la care

au fost anexate actul de delimitare și schemele electrice de conectare a

instalației la care a fost înregistrat accidentul, și prin care aceștia

informează CPR Strășeni că PT nr.564, la momentul producerii

accidentului, conform actului de delimitare se afla în posesia SA

„Scoreni", din care rezultă că răspunderea pentru verificarea și reparația

acestui post de transformare îi revenea SA"Scoreni";

- Certificatele emise de ÎCS „RED Union Fenosa" - nr. 0306/41977-

20110506, care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s.

Scoreni nu se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa”SA și

nr.0306/41968-20110506 care indică activele fixe înregistrate cu nr.564

care se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa”SA și adresele la care

acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc accidentul în

cauză nu se află printre activele date;

- Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și

responsabilitatea operațională între RED Strășeni și „Scoreni"SA și

anexa - schemă la acesta prezintă delimitarea de responsabilitate a RED

Strășeni și „Scoreni"SA pentru diferite obiecte, printre care și PT-564s.

Conform acestui act, RED Strășeni răspundea de rețelele electrice până la

punctul de delimitare reprezentat de izolatoarele la intrare în clădirea PT-

ului 564 /pct.2.6 din Act/, iar la pct. 4 lit. b) a acestui act se prevede că

operațiunile cu privire la echipamentul electric al PT 564s se efectuează

independent de către consumator, care, conform actului, este „Scoreni”SA.

Astfel, acest act probează clar că responsabil pentru acest PT este

consumatorul și nu furnizorul de energie electrică, care răspunde de

echipament doar până la contactele de conexiune la izolatoarele de trecere

în clădirea PT-ului;

10

- Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și

responsabilitatea operațională între „Scoreni"SA și ÎI”Cristina-

Pogoniuc” - din care reiese clar că postul de transformare nr.564 din s.

Scoreni era proprietatea SA”Scoreni”, atâta timp cât a dispus de aceasta

prin furnizare de energie electrică unei întreprinderi individuale;

- Certificatul nr.60 din 20.10.2006 a primăriei s. Scoreni care confirmă

lipsa proprietarului postului de transformare nr.PT-564;

- Deciziile Consiliului sătesc Scoreni cu nr.02/25 și 02/26 din 16.07.2010

prin care au fost preluate în balanța primăriei a transformatorului electric

nr.106, 564 și s-a decis transmiterea acestui transformator la balanța

Furnizorului de energie electrică ÎCS”RED Union Fenosa”SA - care atestă

incontestabil faptul că era bun fără stăpân, altfel Consiliul sătesc Scoreni

nu avea nici un drept de a prelua acest post, dacă era în proprietatea unui

terț. Deciziile au fost emise în conformitate cu art.77 al.(4) din Legea

privind administrația publică locală care prevede că: „înstrăinarea

bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului),

raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea

bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau

recunoașterea de drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local

sau raional, în temeiul expertizei", însă bunul nu a fost preluat nici până la

moment de către ÎCS”RED Union Fenosa”SA. Or, aceste declarații și

înscrisuri confirmă cu certitudine faptul că PT-564s pînă în anul 2010 nu

s-a aflat la balanța ÎCS”RED Union Fenosa”SA și deci nu se afla în

proprietatea acesteia.

Eroare de fapt gravă admisă de instanța de apel asupra obiectului unde



a avut loc accidentul de electrocutare. Instanța de apel a confundat PT

nr.564 de tip KTP cu PT nr.564s. Instanța de apel a ignorat totalmente

constatările primei instanțe care a stabilit că informația oferită în aceste

acte se referă la un PT nr.564 de tip KTP (cu același număr cu cel la care

s-a produs accidentul de electrocutare), instalație în care nu s-a produs

nici o electrocutare (pag.9 din sentință). Instanța de apel a constatat eronat

faptul că din moment ce Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS

„Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa”

ar „demonstra fără echivoc că PT era la evidența contabilă a furnizorului,

prin urmare ultimul fiind în folosință”.

Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union

Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” a fost,

interpretat greșit de către instanța de apel, întrucât se consideră eronat că

merge vorba despre postul de transformare nr.564 la care s-a produs

accidentul, ci se face referință la un alt PT-564 de tip KTP care

funcționează până în prezent și alimentează consumatorii casnici din

vecinătate, care poartă același număr. La acest PT au fost depistate

defecțiuni și scurgeri de ulei, și nu la PT unde s-a produs accidentul. Și

conform Actului prescriere al IES nr.64 din 29.06.2009 au fost întreprinse

careva masuri profilactice de către ÎCS „RED Union Fenosa” pentru a

11

asigura furnizarea continuă a energiei electrice către consumatori,

deoarece de la acest PT se alimentează doar consumatori casnici. Deși ÎCS

„RED Union Fenosa” a prezentat probe conform cărora postul de

transformare nr.564 nu este în bilanțul său, acestea nu au fost luate în

considerație. Un argument în plus că, în aceste acte nu merge vorba

despre PT-564 la care a avut loc accidentul, sunt raportul de expertiză

nr. 651/09 din 19.09.2008 care indică clar faptul că stația de

transformare PT-564 era dezafectată deja, adică nu mai era nici un fel

de echipament electric. Dovadă, fiind și mărturiile lui Țurcanu A., Pereu

V., Trifan T., cât și Jereghi Ștefan, care confirmă faptul că, din primăvara

anului 2006, în stația de transformare PT-564 nu mai era nici un fel de

echipament electric, deoarece aceasta a fost dezafectată, ridicându-se tot

echipamentul ce era în interior. Astfel, Actul-Prescripție al IES din

02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă

a ÎCS „Union Fenosa” apar ca probe neconcludente și nefiind pertinente

pentru această cauză;

 Instanța de apel nu a argumentat constatarea sa referitor la faptul că ar

fi eronată interpretarea primei instanțe a răspunsului Agenției

Proprietăți Publice, Actului nr.24/03 din 24.03.2004 privind modificările

și completările la Adeverința de privatizare nr.35/06 din 05.12.2001. Or,

instanța de fond just a apreciat că Răspunsul parvenit de la Agenția

Proprietăți Publice nu este relevant cazului, deoarece se menționează că la

capitalul ÎCS „Union Fenosa” au fost incluse 4 mijloace fixe cu denumirea

de punct transformare nr.564, adresa acestora nu a fost inclusă în actul de

estimare al mijloacelor fixe incluse în capitalul social al SA „RED

Centru”, astfel acest act trebuie să fie susținut de bilanțul ÎCS „RED Union

Fenosa”, care să indice adresele punctelor de transformare cu nr.564 și

individualizarea lor geografică. În susținerea acestui argument stau și

certificatele emise de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA: nr. 0306/41977-

20110506 - care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s.

Scoreni nu se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA și

nr.0306/41968-20110506 care indică activele fixe înregistrate cu nr.564

care se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA și adresele la care

acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc accidentul în

cauză nu se află printre activele date. Iar cu referire la Actul de modificări

și completări nr.24/03 din 24.03.2004 la Adeverința de Privatizare, în

acesta nu se indică la nici un PT 564s situat în s. Scoreni, r-nul Strășeni,

iar un astfel de PT anume specificat cu litera „s” ce specifică r-nul Strășeni

la balanța activelor fixe a ÎCS ”RED Union Fenosa” lipsește;

 Instanța de apel injust a indicat faptul că instanța de fond nu a dat

apreciere pozelor anexate la dosar în calitate de probă, în care apar

angajați la acel moment ai ÎCS „RED Union Fenosa” și care

demontează bunurile componente ale acelui PT-564s tip B-42, în

interesele ”RED Strășeni”. Martorii Trifan Tudor și Pereu Vasile au

confirmat faptul că echipamentele electrice și alte bunuri au fost ridicate

12

de la postul de transformare la care a avut loc accidentul, cu permisiunea

Primarului s. Scoreni, r-nul Strășeni, în scop personal și nu în interesul ÎCS

„RED Union Fenosa” SA. Fapt confirmat și prin declarațiile martorului

Staver S., primarul s. Scoreni. Instanța de fond, în sentință la pag. 11 a dat

apreciere justă faptului demontării Postului de transformare nr.564 de către

persoane îmbrăcate cu echipament de la Rețelele electrice Strășeni sau ÎCS

„RED Union Fenosa”, care a indicat că aceasta nu dovedește faptul că

aceste persoane au dezafectat acesta în interesul întreprinderii. Mai mult,

ținem să evidențiem că nu se știe data la care au fost făcute aceste

fotografii. Iar, dacă au fost făcute în 2006, moment la care martorul Trifan

Tudor susține că a avut loc demontarea, asta a avut loc cu 2 ani mai târziu

față de accident. Astfel, conform prevederilor art.94 alin. (1) pct. 4) și 6)

CPP, pozele prezentate nu pot fi admise ca probă în instanță, deoarece

parvin dintr-o sursă necunoscută și au fost obținute de către o persoană

care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală;

 Instanța de fond a apreciat obiectiv și corect răspunsul IFS Strășeni

nr.86-2-91 din 12.01.2012. Astfel, Răspunsul IFS Strășeni nr.86-2-91 din

12.01.2012 - care indică că, conform verificărilor efectuate și a Actului 3

EC din 05.11.2004 privind accidentul la PT-564, ÎCS „RED Union

Fenosa” SA era obligată să plătească impozitul pe bunul imobiliar.

Ulterior, în cadrul mărturiei în ședința de judecată, Șeful IFS Strășeni N.

Istrati, a declarat că a semnat răspunsul fără să i se prezinte datele esențiale

ale interpelării instanței, astfel răspunsul este viciat din start și că D-lui nu

este de acord ca acest răspuns să fie reținut ca probă concludentă și utilă

pentru această cauză penală, deoarece cele invocate nu-și au temei juridic

în sensul art.94 alin.(1) pct.4) CPP.

 ÎCS”Red Union Fenosa”SA nu putea dobândi bunurile mobile din PT-

564s or Pt-564s prin ocupațiune. Instanța de fond a menționat că bunurile

din interiorul PT-564s, care au fost demontate nu au ajuns în posesia

ÎCS”Red Union Fenosa”SA, ci în posesia unor terți, care acționau în

interes propriu, fapt confirmat și de mărturia acestora.

 Instanța de apel și-a depășit limitele de judecare a acțiunii civile,

expunîndu-se asupra unui fapt nepretins de către partea civilă, atunci

cînd a admis acțiunea civilă și încasarea de la Corpacean L. în

beneficiul părții vătămate Miron M. a prejudiciului moral în sumă de 20

000 lei. Or, în cadrul procesului penal există acțiunea civilă depusă de

către partea civilă de încasare a prejudiciului material și moral îndreptată

doar împotriva lui ÎCS „Red Union Fenosa”, iar Corpacean L. nu este

parte a acțiunii civile înaintate. Astfel, Corpacean L., nefiind parte în

cadrul acțiunii civile a fost impusă ilegal de către instanța de apel la plata

prejudiciului moral părții vătămate, care în privința inculpatei nu a inițiat

nici o acțiune civilă.

 Acțiunea civilă înaintată ÎCS „Red Union Fenosa” urmează a fi

respinsă. Cu referire la admiterea în principiu a acțiunii civile față de ÎCS

„Red Union Fenosa” (Gas Natural Fenosa), ținem să evidențiem că din

moment ce în situațiile conturate mai sus, am dovedit faptul că stația de

13

transformare PT-564 nu era în proprietatea ÎCS”Red Union Fenosa”SA, ca

urmare, nu există legătură cauzală între funcția inculpatei și accident. În

situația dată nu mai sunt aplicabile prevederile art.1403 Cod Civil.

În recursul declarat de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente

responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA s-a invocat că decizia instanței de apel

este ilegală și neîntemeiată deoarece:

 Lipsesc elementele componenței de infracțiune, în special latura

obiectivă și legătura cauzală dintre fapta penală și rezultatul acesteia,

or, în sprijinul soluției adoptate instanța de apel, a reținut norme generale

(acte normative aplicate erga omnes), precum și norme neaplicabile pe

teritoriul R. Moldova;

 Instanța de apel a administrat probe care nu a fost obiect de discuție

judiciară. În decizia emisă, instanța de apel își motivează soluția

invocînd „…depozițiile date de experții în domeniu”, fără să identifice

persoanele audiate în calitate de expert, la care dată, și care

concluzii/constatări au fost prezentate;

 A fost dată o interpretare eronată a Legii nr.137 din 07.09.1998 cu

privire la energia electrică, pe de o parte, iar pe de altă parte a dat o

apreciere incorectă naturii PT 564. PT 564 este o construcție etajată,

construită anterior de către alte entități decât cele implicate în această

cauză penală (SA „Scoreni”), care a efectuat această construcție, a montat

instalația electrică necesară, după care a solicitat furnizorului de energie

electrică conectarea acesteia. În acest scop, dar și pentru delimitarea

instalațiilor (de exemplu: acest lucru este necesar pentru faptul „că

fiecare își repara propriile bunuri”) au fost întocmite actele necesare,

inclusiv actele de delimitare - act care face separare între bunurile și

răspunderea furnizorului de bunurile și răspunderea consumatorului

(aceste acte au fost anexate la dosar). Din acest punct de vedere instanța

de apel, nu era în drept să extindă în interpretare, să facă anumite

presupuneri, prin care acest PT 564 ar fi în limita proprietății

furnizorului, din moment în care există acte doveditoare de drept în acest

sens;

 Motivul instanței de apel, potrivit căruia ÎCS „Red Union Fenosa” ar fi

responsabilă de accidentul produs este incorect. În acest aspect, instanța

de apel pronunță o sentință de condamnare, utilizând termeni nedefiniți,

fără a determina, cel puțin tangențial, în ce constă acțiunea de gestionare

a PT-564s, dacă avea vreun drept de proprietate terțul asupra acestui PT,

dacă terțul avea anumite obligații de supraveghere, etc. Mai mult, instanța

de apel a pus la baza deciziei sale prin care a condamnat o persoană, niște

presupuneri ale unor martori, fără a da vreo apreciere justă înscrisurilor,

administrate ca probe în prezentul proces penal, care dovedesc

incontestabil că PT-564s nu s-a aflat la data comiterii accidentului de

electrocutare în proprietatea ÎCS „Red Union Fenosa”.

În acest aspect, au fost prezentate probe, prin care se constată că PT-564s a fost

construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni", iar de la lichidarea ultimei a rămas un

bun fără stăpîn, însă responsabil de aceste este statul. Prin urmare ÎCS „Red Union

14

Fenosa” nu poate să poarte responsabilitate, pentru bunurile străine. În sprijinul

acestei concluzii sunt:

a) Declarațiile martorului Staver S., primar al s. Scoreni, r-nul Strășeni - care a

menționat că în actele primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni figurau 2 posturi de

transformare ca fiind fără stăpân și că ulterior, în anul 2010, au fost emise decizii cu

privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și predarea lor furnizorului

de energie electrică ÎCS „Red Union Fenosa”SA;

b) Răspunsul nr.02/1557 din 06.07.2010 al Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică a R. Moldova - prin care se pune în evidență că postul de

transformare nr.564 din s. Scoreni, r-nu Strășeni nu se află în proprietatea

întreprinderii ÎCS „Red Union Fenosa”SA, iar Agenția nu dispune de informații

privind proprietarul actual al instalației respective. Or, Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică a R. Moldova este autoritatea centrală care supraveghează

activitatea furnizorilor de energie, dispunînd de informații cu privire la proprietarii

sistemelor și rețelelor electrice.

c) Răspunsul „RE Chișinău” SA nr.02-05/4805 din 25.06.2007 - la care au fost

anexate actul de delimitare și schemele electrice de conectare a instalației la care a

fost înregistrat accidentul, și prin care aceștia informează CPR Strășeni că PT nr.564,

la momentul producerii accidentului, conform actului de delimitare se afla în posesia

SA „Scoreni”, din care rezultă că răspunderea pentru verificarea și reparația acestui

post de transformare îi revenea SA”Scoreni”.

d) Certificatele emise de ÎCS „Red Union Fenosa” - nr. 0306/41977-20110506

care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s. Scoreni nu se află la

balanța ÎCS „Red Union Fenosa”SA și nr.0306/41968-20110506 care indică activele

fixe înregistrate cu nr.564 care se află la balanța ÎCS „Red Union Fenosa”SA și

adresele la care acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc

accidentul în cauză nu se află printre activele date. Mai mult, instanței de judecată au

fost prezentate, adeverința de privatizare, dar în special actele de inventariere pe r-nul

Strășeni, potrivit cărora în proprietatea (bilanțul întreprinderii), nu există astfel de

bunuri PT 564 s. Scoreni r-nul Strășeni.

e) Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și

responsabilitatea operațională între RED Strășeni și „Scoreni” SA și anexa - schemă

la acesta prezintă delimitarea de responsabilitate a RED Strășeni și „Scoreni” SA

pentru diferite obiecte, printre care și PT-564s. Conform acestui act, RED Strășeni

răspundea de rețelele electrice până la punctul de delimitare reprezentat de

izolatoarele la intrare în clădirea PT-ului 564 /pct.2.6 din Act/ , iar la pct. 4 lit. b) a

acestui act se prevede că operațiunile cu privire la echipamentul electric al PT 564s se

efectuează independent de către consumator, care, conform actului, este „Scoreni”SA.

Astfel, acest act probează clar că responsabil pentru acest PT este consumatorul

și nu furnizorul de energie electrică, care răspunde de echipament doar până la

contactele de conexiune la izolatoarele de trecere în clădirea PT-ului.

f) Certificatul nr.60 din 20.10.2006 a primăriei s. Scoreni care confirmă lipsa

proprietarului postului de transformare nr.PT-564.

g) Deciziile Consiliului sătesc Scoreni cu nr.02/25 și 02/26 din 16.07.2010 prin

care au fost preluate în balanța primăriei a transformatorului electric nr.106, 564 și s-a

15

decis transmiterea acestui transformator la balanța Furnizorului de energie electrică

ÎCS"Red Union Fenosa” SA - care atestă incontestabil faptul că era bun fără stăpân.

Deciziile au fost emise în conformitate cu art.77 alin. (4) din Legea privind

administrația publică locală care prevede că: „înstrăinarea bunurilor domeniului privat

al satului (comunei), orașului (municipiului), raionului, schimburile de terenuri,

delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la

drepturi sau recunoașterea de drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local

sau raional, în temeiul expertizei”, însă bunul nu a fost preluat nici până la moment de

către ÎCS”Red Union Fenosa”SA.

Or, aceste declarații și înscrisuri confirmă cu certitudine faptul că PT-564s pînă

în anul 2010 nu s-a aflat la bilanțul ÎCS”Red Union Fenosa”SA și, deci nu se afla în

proprietatea acesteia.

 Instanța de judecată a interpretat incorect - Prescripția al IES din

02.07.2009, făcând în acest sens concluzii neavenite. Instanța de apel a

reținut că din moment ce Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 a fost

eliberat ÎCS „Union Fenosa”SA, și prin răspunsul Șefului de brigadă a

ÎCS „Union Fenosa” SA, aceasta „demonstrează fără echivoc că PT era

la evidența contabilă a furnizorului, prin urmare ultimul fiind în

folosință”. Pe de o parte reflectarea în „evidența contabilă a furnizorului”

a tuturor mijloacelor fixe se efectuează în temeiul actelor justificative și

doveditoare de drept. Or, informația expusă anterior, deciziile

administrației publice locale, actele de inventariere fac dovada că acest

PT 564 - nu se află la bilanțul furnizorului. Faptul că această prescripție

a fost executată de către ÎCS „Union Fenosa”SA, nu poate fi

considerat că PT este al furnizorului, or, dezasamblarea acestei

instalații i-a fost încredințată unei societății specializate. De asemenea,

motivele din decizia instanței de apel, potrivit cărora „energia electrică

din firele (cablurile) amplasate în construcția dată este în exclusivitate

proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa”SA (Gas Natural Fenosa), energie

care a și cauzat electrocutarea și a conchis nefondat că această

persoană juridică în calitate de furnizor se face vinovată de accidentul în

cauză, prin intermediul încălcării regulilor de exploatare a obiectivelor

electrice de către Corpocean Ludmila”, - sunt neîntemeiate. Or, din

aceste motive se întocmesc Actele de delimitare a apartenenței de bilanț

și delimitarea răspunderii, între consumator și furnizor, pentru ca orice

incident, defecțiune tehnică sau orice altă situație imprevizibilă, răspunde

persoana în limita cărei proprietăți s-a produs incidentul. Însă cauza

electrocutării din anul 2004, nu a fost ieșirea de sub control a energiei

electrice, ci intervenția în instalațiile electrice (utilaj) ale consumatorului,

de care însă ÎCS ”Red Union Fenosa” SA nu are nici o responsabilitate.

Reieșind din cele expuse mai sus, recurentul indică că, ÎCS ”Red Union

Fenosa”SA nu numai că nu este posesor izvorului de pericol sporit, dar nici nu

întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a fi atrasă la răspundere, deoarece se

atrage la răspundere, doar posesorul care deține acest drept în temeiul unui act scris

(forma prevăzută expres de lege în cazul bunurilor imobile.

16

 Admiterea în principiu a acțiunii civile, s-a dispus în mod

ilegal. Punctul de Transformare (PT) 564 de tip construcție (locul unde s-

a produs electrocutarea) nu este în proprietatea furnizorului ÎCS ”Red

Union Fenosa” SA. Dovada celor susține sunt actele contabile ale

furnizorului ce reflectă instalațiile electrice aflate în proprietatea ÎCS

”Red Union Fenosa” SA. Aceiași condiție este valabilă și pentru KTP

564, care a fost luat la bilanț prin actele administrative adoptate de către

organul public local decizia nr.02/25 din 16.07.2010, această situație s-a

datorat faptului că bunul ar fi fără stăpân. În acest sens, art.320 alin. 2-3

Cod civil, determină în mod expres că dobândirea dreptului de

proprietate se face și prin efectul actului administrativ. Or, decizia

organului public local, privită prin prisma art. 2 al Legii contenciosului

administrativ, constituie act administrativ. Interpretând per a contrario,

dacă ar fi fost în proprietatea furnizorului sau a oricărei persoane, atunci

Primăria Scoreni r-nul Strășeni nu ar fi avut temeiuri pentru a-1 dobândi

(a-1 recunoaște) în proprietate prin act administrativ emis. Astfel orice

lucru al cărui titular este necunoscut sau a renunțat la dreptul de

proprietate, sau 1-a abandonat se raportează la categoria bunurilor fără

stăpân. Bunurile fără stăpân devin proprietate de stat. Această situație

este valabilă pentru ambele utilaje electrice. Din moment în care ÎCS

”Red Union Fenosa” SA nu are calitatea de proprietar, pe cale de

consecință nu este îndreptățită de a supraveghea, de a verifica starea

bunului care nu-i aparține sau de a interveni asupra acestuia, întrucât nu

are temei juridic pentru acest fapt. În conformitate cu art. 315 alin.(6)

Cod civil, proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i

aparține dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Pe motiv că Punctul

de Transformare (PT) 564 de tip construcție și KTP 564 avea calitate de

bun fără stăpân, fiind în exclusivitate proprietate de stat, în speță doar

statul prin organele sale, inclusiv cele locale, i-ar revine obligația de a

îngriji, de a supraveghea, de a verifica și a întreține corespunzător starea

acestuia.

5.1. Avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, invocînd

formal art. 427 CPP, la fel a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel în

latura civilă, solicitînd casarea acesteia rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care în interesul părții vătămate M. Miron să fie încasat prejudiciul moral

în sumă de 50.000 Euro. În susținerea cerințelor sale avocatul recurent a invocat

dezacordul său cu decizia instanței de apel în latura civilă, astfel decizia instanței de

apel fiind contrară prevederilor art. 616 alin. (2), 1422 Cod civil și art. 1423 Cod civil

– care în special stipulează că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea

suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii. - în speță nu este o

condiție), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate. Or, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază

instanța judecătorească, luînd în considerație circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul (locul, timpul, vîrsta e.t.c.), precum și statutul social al persoanei vătămate.

17

Mai mult, instanța de apel, la evaluarea prejudiciului moral nu a luat în

considerație prevederile art.219 alin.(4) CPP, care stipulează că, - „… la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia

în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic ...”, sau

în cazul părții civile M. Miron, prejudiciul estetic este evident, iar cel agrement se

deduce.

părții vătămate Marcel Miron, de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei

Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente

responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, în baza materialelor cauzei și motivelor

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului Nicolae Buza în

numele părții vătămate Marcel Miron urmează a fi respins, iar recursurile declarate de

avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg

Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, -

admise, din următoarele motive.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii - temeiuri care își găsesc

reflectare în decizia contestată.

Potrivit cerințelor art. 414 CPP, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; dacă probele corect au

fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 CPP.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și

hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În acest aspect, Colegiul lărgit va statua și asupra respectărilor prevederilor

art. (1) alin. (3) Cod procedură penală, care, referitor la scopul procesului penal,

stipulează că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul

procesului sînt obligate să activeze în așa mod încît nici o persoană să nu fie

neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată.

Curtea Europeană, în cauza „Prince Hans-Adam II de Liechttenstein

c/Allemagne din 12.07.2001”, menționează că statele semnatare și-au asumat obligații

de natură să asigure ca drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective,

nu teoretice și iluzorii, iar cele cuprinse în art.6 au tocmai acest scop: efectivitatea

18

dreptului la un proces echitabil, impunîndu-se statelor o obligație de rezultat:

adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor

necesare – realizării acestei obligații.

Potrivit art. 424 alin.(2) CPP, instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

6.2. Statuînd pe principiul respectării normelor de drept menționate supra,

Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel în cazul în care a admis apelul

procurorului, a casat sentința de achitare și a dispus rejudecarea cauzei, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță și, considerînd că se impune soluția adoptării

unei noi hotărîri de condamnare a lui Corpocean L., - era obligată să indice temeiurile

de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În acest sens, decizia instanței de apel trebuia să cuprindă analiza probelor pe

care s-a bazat prima instanță pronunțînd sentința de achitare, concluzia din ce motive

ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe. În partea descriptivă decizia trebuie

să corespundă tuturor cerințelor art. 394 Cod de procedură penală.

Însă, aceste prevederi legale, nu au fost respectate de către instanța de apel, or

instanța în principiu a evitat să-și expună motivele legale care au servit temei pentru

respingerea concluziilor primei instanțe pe care este fundamentată sentința de

achitare.

În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează că instanța de apel,

analizînd latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Corpacean L. s-a limitat doar la

descrierea declarativă de constatare a faptului că, - „… prin acțiunile/inacțiunile sale

manifestate prin ne verificarea instalațiilor electrice și anume a postului de

transformare PT-564s tipul B-42 utilizată pentru tranzit, a încălcat obligațiunile de

serviciu și prevederile din Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor

electrice și a Regulilor de amenajare a instalațiilor”.

Or, instanța de fond a considerat că actul de învinuire este unul ipotetic, care

are ca efect încălcarea principiului legalității incriminării, fiind bazat pe niște

Regulamente cu atribuții generic enumerate (Regulamentul exploatării tehnice a

stațiilor și rețelelor electrice și Regulile de amenajare a instalațiilor), care nu se știe

prin ce normă legală, cînd și de care autoritate au fost adoptate, în cazul în care există

o modalitate de intrare în vigoare și aplicabilitate a normelor legale, inclusiv art. l al

Legii nr.173 din 06.07.1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor

oficiale.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, în cazul în care dispoziția art. 298 Cod

penal este o normă de blanchetă, - „ Încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de

producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice …”, partea

acuzării urma să indice concret în rechizitoriu care au fost acele reguli de exploatare a

obiectivelor energetice or reguli de exploatare a liniilor de transportare și distribuire a

energiei electrice, adică denumirea oficială a actului normativ, organul de stat care la

aprobat, data aprobării și intrării în vigoare, data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova.

19

Astfel, acest lucru trebuie întotdeauna să fie adus la cunoștința părților, mai ales

pentru a da inculpatului dreptul de a-și pregăti apărarea, or în situația cînd infracțiunea

este o normă de blanchetă, instanța de judecată urmează să ia în considerație

prevederile art.113 Cod penal că, - „… pentru determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”, este necesar ca aceste stipulări

să fie raportate la respectivele norme de blanchetă incriminate persoanei prin

rechizitoriu.

Procedîndu-se în asemenea mod, a avut loc o încălcare a art.6 paragraful 1 al

Convenției Europene, - „... orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

(...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată

împotriva sa”.

În acest context, este aplicabilă și jurisprudența în materie penală a Curții

Europene, astfel, în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărîrea din 12-04-2011,

Curtea subliniază încă o data, “… rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul, ca

act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din Convenție

recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu privire la

învinuirile ce i se aduc, ci si cu privire la încadrarea juridica a faptelor sale.

Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura

echitatea procedurilor.”

6.3. La fel, din textul deciziei instanței de apel, se observă că, pentru a

determina vinovăția inculpatei „… manifestate prin ne verificarea instalațiilor

electrice și anume a postului de transformare PT-564s tipul B-42 utilizată pentru

tranzit…”, era important de a stabili corect „ punctul de delimitare”, astfel, în acest

sens instanța de apel s-a referit la existența a mai multor probe contradictorii (vol.3,

f.d.197-198) și a dat prioritate „concluziilor experților din diferite domenii”, totodată

invocînd că noțiunea de „ punctul de delimitare”, este stabilită prin Legea cu privire

la energetică nr. 1525-XIII din 19.02.1998.

Or, așa cum invocă partea apărării în recurs, instanța de apel, neîntemeiat s-a

referit în mod abstract la anumite „concluzii ale experților în domenii”, însă la care

concluzii și ale căror „experți în domenii” se referă în decizia sa nu este clar,

deoarece nu îi nominalizează. Această întrebare importantă n-a fost soluționată în

raportul de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19 septembrie 2008 (vol.1, f.d.192-197),

efectuată peste 4 ani de la data electrocutării minorilor, deoarece n-a fost pusă în

sarcina expertului.

Colegiul penal lărgit, menționează că atît partea acuzării cît și instanța de apel,

a trecut cu vederea faptul că regimul juridic al „punctului de delimitare”, este

reglamentat în detalii de Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei

electrice nr. 48 din 05 martie 2002 (Monitorul Oficial, 14 marie 2002, nr.36-38), în

vigoare la momentul accidentului, aprobat prin Hotărîrea Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică (ANRE), - la punctele:

„6.1. Punctul de delimitare se stabilește la un element fizic (cleme, borne,

izolatoare de trecere, cutii terminale etc.) care permite realizarea efectiva a

20

separării instalațiilor proprietate a unității de distribuție (furnizorului) de instalația

de utilizare a consumatorului.

6.2. Punctul de delimitare se consemnează într-un act, care se

anexează la contractul de furnizare a energiei electrice.

6.3. Instalațiile electrice în amonte de punctul de delimitare aparțin unității

de distribuție, iar cele din aval - consumătorului/proprietarului. Noțiunile de amonte

si aval corespund sensului mișcării dinspre rețeaua electrică a unității de

distribuție spre instalația de utilizare a consumatorului.

6.4. Responsabilitatea, privind starea tehnica a contactelor electrice în

punctul de delimitare o poartă unitatea de distribuție.”

În atare circumstanțe, se concluzionează că stabilirea „punctului de

delimitare”, urma să fie efectuată de către experți în domeniu prin cercetarea

nemijlocită la fața locului a postului de transformare PT-564s tipul B-42 în raport cu

documentele anexate la dosar. Or, art. 142 alin.(1) CPP, stipulează expertiza se

dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sînt necesare

cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii sau în alte domenii. Posedarea

unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează urmărirea

penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei.

În acest context, se observă că instanța de apel, interpretînd termenul „punctul

de delimitare” în sensul art.3 din Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din

19.02.1998, a conchis că acesta se delimitează după dreptul de proprietate (vol.3,

f.d.197) și, ulterior, pentru a decide asupra vinovăției inculpatei, a constatat, în

principiu pe presupuneri, că postul de transformare PT-564s tipul B-42 aparține cu

drept de proprietate ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, astfel inculpata se face vinovată de

exploatarea acestuia, a se vedea unele din aceste concluzii, -

„Astfel probele menționate, indică direct că, Punctul de transformare nr. 564 de

tip construcție, din s. Scoreni, r-nul Strășeni, este proprietatea ÎCS ”Red Union

Fenosa” SA și aceasta sa folosit de acest punct la momentul accidentului”;

„Dovada responsabilității față de acel izvor de pericol sporit se confirmă prin

faptul că, actul menționat nu a fost contestat ulterior de către furnizor astfel, ultimul

recunoscînd proprietatea asupra lui, sau cel puțin utilizarea (folosirea) acestuia.”

Astfel spus, instanța de apel, contrar prevederilor art.325 CPP, a ieșit din

limitele învinuirii formulate inculpatei, în care i se incrimina că, “… instalația

menționată PT-564s tipul B-42, fiind utilizata de către ÎCS „RED Centru” SA doar

pentru tranzit”, constatînd dreptul de proprietate a ÎCS „RED Centru” SA asupra

acestei instalații și, urmare a acestei concluzii a dedus vinovăția inculpatei.

Totodată, la constatarea dreptului de proprietate a ÎCS „RED Centru” SA

asupra PT-564s tipul B-42, instanța de apel n-a luat în considerație unele probe, iar pe

altele le-a denaturat, - probe prin care prima instanță întemeiat a constatat că PT-564s

tipul B-42 a fost construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni”, iar de la lichidarea

ultimei în anul 2000, a rămas un bun fără stăpîn. Astfel, martorul Staver S., primar al

s. Scoreni, r-nul Strășeni, a confirmat că în actele primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni

figurau 2 posturi de transformare ca fiind fără stăpân și ulterior, în anul 2010 au fost

emise decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și predarea

lor furnizorului de energie electrică ÎCS „Red Union Fenosa”SA.

21

În același context, așa cum invocă corect partea apărării, instanța de apel, a

mai denaturat un șir de probe, a se vedea după text:

„Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”,

cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” a fost, interpretat greșit de

către instanța de apel, întrucât se consideră eronat că merge vorba despre postul de

transformare nr.564 la care s-a produs accidentul, ci se face referință la un alt PT-

564 de tip KTP care funcționează până în prezent și alimentează consumatorii casnici

din vecinătate, care poartă același număr. La acest PT au fost depistate defecțiuni și

scurgeri de ulei, și nu la PT unde s-a produs accidentul. Și conform Actului prescriere

al IES nr.64 din 29.06.2009 au fost întreprinse careva masuri profilactice de către

ÎCS „RED Union Fenosa” pentru a asigura furnizarea continuă a energiei electrice

către consumatori, deoarece de la acest PT se alimentează doar consumatori casnici.

Deși ÎCS „RED Union Fenosa” a prezentat probe conform cărora postul de

transformare nr.564 nu este în bilanțul său, acestea nu au fost luate în considerație.

Un argument în plus că, în aceste acte nu merge vorba despre PT-564 la care a avut

loc accidentul, sunt raportul de expertiză nr. 651/09 din 19.09.2008 care indică clar

faptul că stația de transformare PT-564 era dezafectată deja, adică nu mai era nici

un fel de echipament electric. Dovadă, fiind și mărturiile lui Țurcanu A., Pereu V.,

Trifan T., cât și Jereghi Ștefan, care confirmă faptul că, din primăvara anului 2006,

în stația de transformare PT-564 nu mai era nici un fel de echipament electric,

deoarece aceasta a fost dezafectată, ridicându-se tot echipamentul ce era în interior.

Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și

răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” apar ca probe neconcludente și

nefiind pertinente pentru această cauză”

.

Este de remarcat faptul, în acest aspect, că potrivit art.24 alin.(2), art.26 alin.(3)

CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele

legii. Judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de

urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea

preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii.

Conform art. 389 CPP sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în

care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a

fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

6.4. Potrivit concluziilor de la pct. 2.3 a raportului de expertiză tehnică nr.

651/09 din 19 septembrie 2008 (vol.1, f.d.192-197), se constată că conform pct.

5.3.26 și pct. 5.3.27 din Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor

electrice, termenii de inspectare a postului de transformatoare și termenii de reparații,

în caz de necesitate, se stabilește de către inginerul principal al întreprinderii, la

balanța căreia se află postul de transformatoare. Responsabil de exploatare în

conformitate cu cerințele regulamentului de securitate a postului de transformatoare

este persoana desemnată prin ordinul directorului întreprinderii, la balanța căruia se

află postul de transformatoare.

Or, din declarațiile lui Mîndrilă N., care a fost scos de sub urmărirea penală prin

ordonanța procurorului din 25.03.2011 (vol.2, f.d.22, 63), rezultă că în luna octombrie

2004 cînd s-a produs electrocutarea minorilor la postul de transformare PT-564s tipul

22

B-42, inginerul-șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni a fost concediat, iar în locul

lui, prin dispoziție verbală, a fost numit el în calitate de inginer-șef, însă PT-ul unde s-

a produs accidentul nu era în gestiunea FRE Strășeni, pînă în prezent mai sunt fără

stăpîn asemenea PT-uri.

Ulterior, Mîndrilă N. audiat în calitate de martor în prima instanță (vol.2,

f.d.183), a mai confirmat că la 05.11.2004, în calitate de șef de brigadă operativă a

Filialei Rețelele Electire Strășeni a semnat Actul nr.3 ЕС, concretezînd că ambele PT-

uri, atît cel la care s-a produs accidentul, cît și KTP, aveau același număr, dar

răspunderea ÎCS „RED Union Fenosa” SA era până la punctul de delimitare constituit

din izolatoarele de trecere a punctului de transformare, astfel, proprietar al PT-lui

unde s-a produs accidentul era SA „Scoreni”, care a fost lichidată în anul 2000.

În acest context, se observă că instanța de apel, considerînd că, vinovăția

inculpatei Corpocean L. se dovedește și prin Raportul de expertiză tehnică nr. 651/09

din 19.09.08 enunțat supra, a trecut cu vederea faptul că această probă în mod decisiv

o dezvinovățește pe inculpată, or expertul cu referire la pct. 5.3.26 din Regulamentul

exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice, conchide că responsabil de

producerea accidentului se prezumă „…inginerul principal al întreprinderii la

balanța căruia se află postul de transformatoare”. Însă, procurorul prin ordonanța sa

din 25.03.2011 (vol.2, f.d. 63), s-a expus asupra nevinovăției lui Mîndrilă N. care a

exercitat atribuțiile de inginer principal, prin dispoziție verbală a Șefului Filialei RE

Strășeni din luna octombrie 2004, adică după producerea accidentului, evitînd să se

pronunțe în privința persoanei care a exercitat atribuțiile de inginer principal – pînă în

momentul producerii accidentului luna octombrie 2004.

Totodată, se observă că prin rezoluția procurorului din 20.12.2004, s-a dispus

neînceperea urmăririi penale pe faptul electrocutării minorilor Miron și Talpă din lipsa

elementelor infracțiunii în acțiunile a cărorva persoane (vol.1, f.d.106), ulterior la 24

mai 2006 procurorul ierarhic superior a casat această rezoluție (vol.1, f.d.108) și,

tocmai la 25 octombrie 2010 procurorul prin ordonanță sa a dispus pornirea urmăririi

penale în baza art.298 lit. b) Cod penal (vol.2, f.d.23).

Mai mult, instanța de apel, în mod evaziv nu s-a expus în privința declarațiilor

martorului Mîndrilă N., apreciate de procuror ca veridice (fiind scos de sub urmărirea

penală), în care martorul indică că, - „ … postul de transformare PT-564s tipul B-42

nu s-a aflat în gestiunea Filialei Rețele Electrice Strășeni și, că în prezent mai sunt

asemenea posturi de transformare fără stăpîn.”

Or, declarațiile martorului Mîndrilă N., coroborează cu declarațiile martorului

Staver S., care în calitate de primar al s. Scoreni a confirmat că în actele Primăriei

figurau două 2 posturi de transformatoare ca fiind fără stăpîn și, ulterior în anul 2010,

au fost adoptate două decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța

Primăriei. La fel, martorul Jereghi Ș. a confirmat că, conform actelor de gestionare

postul de transformare PT-564s nu se afla la balanța Filialei Rețelele Electrice

Strășeni.

Astfel, în raport cu aceste constatări, partea apărării, a invocat în recurs că, -

„… instanța de apel a distorsionat vădit declarațiile martorului Jereghi

Ștefan, care a mai declarat că, în anul 2004 a activat la Rețelele electrice Strășeni în

calitate de șef de brigadă și, că PT-ul 564 nu a fost la balanța rețelelor electrice,

deoarece a fost construit de gospodăria Scoreni și tot ce era înăuntru - firele și

23

utilajul electric aparținea gospodăriei s. Scoreni. Acest punct de transformare era

destinat lăptăriei din sat. Martorul Jereghi Șt. a mai declarat că inspectarea s-a

efectuat la liniile de curent electric, și nu a PT-ului, care nici nu era în balanța ÎCS

„Red Union Fenosa”SA.”

Însă, instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare, n-a dispus

audierea acestor martori în contradictoriu, în cazul în care declarațiile acestora au stat

la baza sentinței de achitare. Mai mult, din textul deciziei instanței de apel rezultă că,

instanța nici nu s-a referit la declarațiile martorilor Mîndrilă N. și Staver S., iar în

privința martorului Jereghi Ș. care după o sentință de achitare în mod expres urma să

fie audiat pe viu, instanța de apel, a concluzionat că declarațiile acestuia au un

caracter acuzatoriu împotriva inculpatei, însă de prima instanță nu au fost apreciate

corect.

6.5. Prin urmare, poziția procesuală a părții apărării, prin care se solicita

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare adoptată de prima

instanță, fără dispunerea rejudecării cauzei, corespunde și jurisprudenței Curții

Europene pentru Drepturile Omului, deoarece încălcările legislației procesual penale

comise de către autoritățile de stat la examinarea cauzei date, nu pot fi imputate

acuzatului și nu ar trebui să-l plaseze pe acesta într-o situație defavorabilă în propriul

recurs.

Or, conform jurisprudenței constante a CEDO, retrimiterea cauzelor la

rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor comise de instanțele

ierarhic inferioare, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia și aceluiași

proces dezvăluie o deficiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce afectează

dreptul persoanei la un proces echitabil într-un termen rezonabil, drept garantat de art.

6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale (a se vedea Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/02, §50, 15

ianuarie 2008, Wierciszewska v. Poland, nr.41431/98, §46, 25 noiembrie 2003, și

Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, §51, 6 septembrie 2005).

6.6. În final, Colegiul penal lărgit, menționează că verificarea și aprecierea

tuturor probelor administrate în cauză s-a efectuat de către prima instanță în condițiile

legii, constatîndu-se caracterul imprecis al acuzațiilor formulate inculpatei și în raport

cu care, a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel, a admis

derogări de la prevederi legale enunțate supra la pct. 6.1 - 6.5, adoptând o hotărâre

neîntemeiată și fără luarea în considerare a tuturor împrejurărilor cauzei. Astfel, în

cauză se constată temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.6), 8) CPP, și din

aceste considerente se impune ca decizia instanței de apel să fie casată cu menținerea

sentinței primei instanțe, fapt ce determină incontestabil necesitatea admiterii

recursurilor declarate de partea apărării.

În cazul în care, instanța de recurs admite recursurile ordinare declarate de

avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg

Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 și menține

sentința Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2012, prin care Corpacean Ludmila a fost

achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod

penal, din motivul că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată, - recursul ordinar declarat în

24

latura civilă de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, devine

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat în latura civilă de avocatul

Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Corpacean Ludmila.

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Eduard Digore în numele

inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente

responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 și menține sentința Judecătoriei Strășeni

din 03 iulie 2012, prin care Corpacean Ludmila a fost achitată de sub învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, din motivul că fapta nu a

fost săvîrșită de inculpată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată în ședință publică la 27.12.2013, ora 09:30.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Constantin Alerguș

Iurie Diaconu

Ion Druță

25