1ra-882/13 — 298 lit b CP

Instanța de fond din 01.04.2011 pînă la 03.07.2012;

Curtea de Apel Chișinău din 18.09.2012 pînă la 03.04.2013;

Curtea Supremă de Justiție din 01.08. - pînă la 03.12.2013. Procedura de citare a fost legal executată. Avocatul Eduard Digore în interesele inculpatei, inculpata Corpacean Ludmila și avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA au susținut recursurile înaintate, solicitînd admiterea acestora cu respingerea recursului declarat de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, ca nefondat. Procurorul, avocatul Nicolae Buza în interesele părții vătămate Marcel Miron și reprezentantul legal al părții vătămate Maria Miron s-au pronunțat pentru admiterea recursului declarat de avocatul N. Buza cu respingerea recursurilor declarate de avocatul E. Digore în numele inculpatei și de avocatul O. Tănase în numele părții civilmente responsabile, ca neîntemeiate. Colegiul penal lărgit asupra recursurilor. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2012, Corpacean Ludmila a fost achitată de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată. 1 Acțiunea civilă a lui Manoli Maria către ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, a fost respinsă. 2. De către organul de urmărire penală Corpacean Ludmila a fost învinuită pentru faptul că exercitând funcția de Șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni, conform Ordinului nr. 06-292 din 21.10.2003 întocmit de ÎCS „RED Centru” S.A. avea în funcțiile sale pct. 1), 5), 10) fiind „...observarea inspectării și verificării instalațiilor și semnarea buletinelor de inspectare; supravegherea lucrărilor de verificare ale Stațiilor de Transformatoare care nu sunt aeriene și corectarea anomaliilor; planificarea și supravegherea întreținerii preventive și corectoare în zona ce ține de competența sa”, fiind persoana care gestionează o organizație comercială, căreia i s-a acordat permanent prin numire anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor și acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin neverificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformatoare PT-564s, tipul B-42 situat în s. Scoreni, r-nul Strășeni, la care lipsea una din ușile de la intrare în interior și a semnelor de avertizare, iar instalația menționată fiind utilizata de către ÎCS „RED Centru” SA doar pentru tranzit, încălcând prevederile pct. 1.1.32 din „Regulile de amenajare a instalațiilor” care stipulează ca „la exploatarea posturilor de transformatoare este necesar de a utiliza semnele de avertizare prin diferite inscripții și placate, pct. 5.4.11 al Regulamentului exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice „intrările în posturile de transformatoare care n-au îngrădiri speciale este necesar să fie închise cu lacăt”, precum și pct. 5.3.26 că „inspectarea vizuală a transformatoarelor trebuie sa se efectueze: a) la instalațiile cu deservire permanentă o dată la săptămînă; b) pentru instalații fără deservire permanentă nu mai rar de o data la șase luni”, astfel în rezultatul încălcărilor admise de către inculpata Corpacean Ludmila, la data de 26.10.2004, în jurul orelor 16:00, minorii Miron Marcel, a.n. 1999 și Talpă Alexandru, a.n. 2000, ambii locuitori ai s. Scoreni, r-nul Strășeni, jucându-se au intrat în postul de transformatoare PT-564 în interiorul căruia ambii minori au fost electrocutați. Ca urmare a electrocutării, minorului Miron M. i-au fost cauzate trauma electrotermică urmată de arsuri a capului, gâtului, umerilor și genunchiului drept de gradul IIIAB- IV suprafața de circa 12% (procente), complicate cu boala arsurilor, care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Conform raportului de expertiză medico-legală întocmit la 08.08.2006 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, iar minorului Talpă A, i-au fost cauzate combustie termică de gradul II, degetul III și IV mâna stângă suprafața de circa 2% (procente), care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.159 din 11.08.2006 acestea se califică ca vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată. 3. Procurorul, a contestat cu apel sentința nominalizată, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Corpacean L. să fie condamnată în baza art. 298 lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată să-i fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani. 2 În susținerea apelului, procurorul a invocat, că sentința adoptată nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii, atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că ultima prin acțiunile inacțiunile sale manifestate prin neplanificarea efectuării controalelor și chiar neefectuarea controalelor propriu-zise a instalațiilor electrice pe teritoriul s. Scoreni, r-nul Strășeni, sector deservit de SA ”RED Centru” și redenumite ulterior ”Union Fenosa”, unde urma să stabilească că la postul de transformatoare PT-564s tipul B-42, este în stare nesatisfăcătoare și prezintă pericol social, circumstanțe care au și generat ulterior la 26.10.2004 un accident de electrocutare a minorilor Talpă A. și Miron M., ca urmare a cărui fapt ultimului i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Circumstanțele date fiind confirmate totalmente de către martorii pe cauza penală dată, nemijlocit și de către martorii – specialiști în domeniul energeticii Grosu P., Mînzat A. precum și Jereghi Șt. care este funcționar al RED ”Union Fenosa”, concluziile experților în diferite domenii, conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.10.2004, conținutul actului 3EC din 05.11.2004, care confirmă incontestabil că responsabil și vinovat pentru accidentul dat este RED ”Union Fenosa”, precum și alte probe care au fost acumulate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, procurorul a considerat că instanța de judecată nu a dat nici o apreciere declarațiilor inculpatei Corpacean L., care au contradicții majore și anume, argumentele ultimei ce ține de faptul că postul de transformatoare PT-564s tip B-42, nu se află la balanța ”Red Union Fenosa”, nu pot sta la baza sentinței de achitare din motiv că în ședința de judecată s-a constatat incontestabil că întreprinderea dată a folosit și gestionat acel post de transformatoare unde s-a produs accidentul, mai mult ca atît că, ulterior cazului dat însăși SA”Red Union Fenosa” a executat prescripția în ce privește efectuarea modificărilor tehnice și anume ocolirea postului de transformatoare din speță, prin readresarea cablurilor electrice de la un stîlp spre altul. La fel, instanța de judecată nu a dat o apreciere juridică argumentelor martorilor care au fost prezentați de acuzare, care au indicat direct că după accidentul de electrocutare a minorilor Miron M. și Talpă A., la casele locuitorilor din s. Scoreni, r- nul Strășeni s-a deconectat lumina, astfel, apreciind unilateral probele examinate și luînd în considerație numai declarațiile inculpatei Corpacean L., și a actelor prezentate de ultima, avocatul acesteia, precum și reprezentantul SA”Red Union Fenosa”, în baza cărora a și achitat-o pe inculpată. 3.1. Avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, la fel a contestat sentința nominalizată, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Corpacean L. să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 298 lit. b) Cod penal, cu admiterea acțiunilor civile. În motivarea apelului, avocatul a invocat că, sentința în cauză este una nefondată și ilegală deoarece nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii, astfel, instanța a indicat că ”nu există dovezi certe, din analiza cărora s-ar concluziona că punctul de transformatoare nr. 564 de tip construcție , din s. Scoreni, r-nul Strășeni este proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA”, și acest subiect de drept este responsabil de aceasta. 3 Instanța de fond, a neglijat totalmente prevederile Codului civil și anume principiul conform căruia posesorul (bunurilor mobile) este prezumat a fi proprietar pînă la proba contrară. În situația dată, furnizorul de energie electrică, în propriul interes, nu a adus probe contrare care ar indica un alt proprietar al acelor bunuri mobile (izvorul de pericol sporit) dezasamblare din interiorul PT-ului de către reprezentanții ÎCS ”Red Union Fenosa” SA. Astfel, invocînd că furnizorul era proprietar, prin ”ocupațiune”, al acelui izvor de pericol sporit la momentul electrocutării, instanța nu a dat nici o apreciere ”ocupațiunii” ca modalitate de dobîndire a dreptului de proprietate, prevăzută expres de normele Codului civil, prin urmare nu a aplicat prevederile acestei norme. La fel, avocatul apelant a considerat greșită concluzia instanței de fond referitor la lipsa proprietarului acelui PT-564s tipul B-42, deoarece vine în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece însăși inculpata a declarat că: ”întrucît nu este determinat proprietarul bunului, nu este efectuată reparația și întreținerea acestui post de transformare. Prin urmare, are obligația de serviciu să verifice toate liniile de distribuție electrice și Posturile de transformare care sunt în proprietatea furnizorului de energie electrică.” Potrivit copiei înscrisului din registrul de evidență al KTP- urilor, prezentat și confirmat de angajatul Inspectoratului Energetic de Stat, P. Grosu și al Actului de prescripție privind înlăturarea încălcărilor tehnice, înaintat la 02.07.2009 furnizorului de energie electrică, ultimul executîndu-l sau, reparînd și întreținînd în anul 2009 acel PT-564s tip B-42, asumîndu-și totodată niște cheltuieli financiare pentru asta, furnizorul a recunoscut dreptul de proprietate asupra acelui bun. Instanța de fond a făcut o apreciere contradictorie referitoare la nestabilirea acțiunilor sau inacțiunilor care au fost neglijate de către inculpată, deoarece în speță sunt expuse clar normele care au fost încălcate și obligațiunile de serviciu ale inculpatei, prevăzute expres în fișa obligațiunilor de serviciu ale acesteia. În ceea ce ține de materializarea laturii obiective prin acțiune sau inacțiune a infracțiunii în cauză, acuzarea a indicat legile care au fost încălcate și neîndeplinirea obligațiunilor de serviciu de către inculpată. Conform acestor legi, prin urmare rezultă în mod logic inacțiunea inculpatei și instanța nu era în drept să invoce abuziv acest motiv formal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, a fost admis apelul procurorului și a avocatului Nicolae Buza în numele părții vătămate Miron Marcel, casată sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Corpacean Ludmila a fost condamnată în baza art. 298 lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani. A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat de la Corpacean L. în beneficiul părții vătămate Miron Marcel prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Miron Marcel către ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, cu privire la încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 4 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt, că Corpacean Ludmila, exercitând funcția de Șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni, conform Ordinului nr. 06-292 din 21.10.2003 întocmit de ÎCS „RED Centru” S.A. avea în funcțiile sale pct. 1), 5), 10) fiind „...observarea inspectării și verificării instalațiilor și semnarea buletinelor de inspectare; supravegherea lucrărilor de verificare ale Stațiilor de Transformatoare care nu sunt aeriene și corectarea anomaliilor; planificarea și supravegherea întreținerii preventive și corectoare în zona ce ține de competența sa”, fiind persoana care gestionează o organizație comercială, căreia i s-a acordat permanent prin numire anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor și acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico- economice, prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin neverificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformatoare PT-564s, tipul B-42 situat în s. Scoreni, r-nul Strășeni, la care lipsea una din ușile de la intrare în interior și a semnelor de avertizare, iar instalația menționată fiind utilizata de către ÎCS „RED Centru” SA pentru tranzit, încălcând prevederile pct. 1.1.32 din „Regulile de amenajare a instalațiilor” care stipulează ca „la exploatarea posturilor de transformatoare este necesar de a utiliza semnele de avertizare prin diferite inscripții și placate, pct. 5.4.11 al Regulamentului exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice „intrările în posturile de transformatoare care n-au îngrădiri speciale este necesar să fie închise cu lacăt”, precum și pct. 5.3.26 că „inspectarea vizuală a transformatoarelor trebuie sa se efectueze: a) la instalațiile cu deservire permanentă o dată la săptămînă; b) pentru instalații fără deservire permanentă nu mai rar de o data la șase luni”, astfel în rezultatul încălcărilor admise de către inculpata Corpacean Ludmila, la data de 26.10.2004, în jurul orelor 16:00, minorii Miron Marcel, a.n. 1999 și Talpă Alexandru, a.n. 2000, ambii locuitori ai s. Scoreni, r-nul Strășeni, jucându-se au intrat în postul de transformatoare PT-564 în interiorul căruia ambii minori au fost electrocutați. Ca urmare a electrocutării, minorului Miron M. i-au fost cauzate trauma electrotermică urmată de arsuri a capului, gâtului, umerilor și genunchiului drept de gradul IIIAB- IV suprafața de circa 12% (procente), complicate cu boala arsurilor, care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Conform raportului de expertiză medico-legală întocmit la 08.08.2006 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, iar minorului Talpă A, i-au fost cauzate combustie termică de gradul II, degetul III și IV mâna stângă suprafața de circa 2% (procente), care au fost cauzate de acțiunea termică a curentului electric. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.159 din 11.08.2006 acestea se califică ca vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Astfel, prin acțiunile/inacțiunile sale Corpacean Ludmila a încălcat regulile de exploatare a obiectivelor energetice, adică încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice, care au provocat urmări grave, - infracțiunea prevăzută de art. 298 lit. b) Cod penal. 4.2. La adoptarea acestei soluții, instanța de apel, analizînd în ansamblu probele administrate în cauză prin prisma art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor, a ajuns la concluzia despre 5 existența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal. În acest context, instanța de apel indică că, deși inculpata Corpacean L. vina sa în comiterea infracțiunii imputate nu și-a recunoscut-o, vinovăția acesteia întru-totul se confirmă prin următoarele probe: - Declarațiile părții vătămate minore M. Miron, A. Talpă; - Declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate M. Miron, I. Talpă; - Declarațiile martorilor Mînzat A., Grosu P.,; - Declarațiile reprezentantului ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, O. Tanase; - Proces-verbal de cercetare la fața locului și planul schiță din 26.10.2004; - Conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 08.08.2006; - Actul nr. 3 EC din 05.11.2004; - Răspunsul inspectoratului Energetic de Stat și copia actului de prescripție; - Răspunsul Agenției Proprietății Publice; - Raportul de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19.09.2008; - Ordinul nr. 06-292 din 21.10.2003 emis de ÎCS ”Red Union Fenosa” SA; - Fișa cu atribuțiile de serviciu a inculpatei Corpacean L. 4.3. În acest sens, instanța de apel a mai conchis că, argumentele inculpatei, ce țin de faptul că postul de transformatoare PT-564s, tipul B-42 nu se afla la balanța SA ”Red Union Fenosa” ÎCS, nu pot sta la baza sentinței de achitare, din motiv că, în ședința de judecată s-a constatat că întreprinderea dată a folosit și a gestionat acel post de transformatoare unde s-a produs accidentul. Mai mult ca atît, ulterior cazului infracțional dat, însăși SA”Red Union Fenosa” ÎCS, a executat prescripția în ce privește efectuarea modificărilor tehnice și anume ocolirea postului de transformatoare PT-564s, tipul B-42, prin readresarea cablurilor electrice de la un stîlp spre altul. Argumentul instanței de fond, precum că SA ”Scoreni” ar fi responsabilă față de acel PT, nu și-a găsit confirmare, deoarece acea întreprindere a fost lichidată în anul 2000, iar electrocutarea a avut loc în anul 2004, cînd acel PT era gestionat de către ÎCS ”Red Union Fenosa” SA. Astfel, instanța de apel a considerat contradictorie concluzia instanței de fond, precum că atît timp cît PT (KTP)-urile nu sunt în proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, ultima nu putea să efectueze lucrări de reparație, deoarece urma să fie efectuat un deviz de cheltuieli și mai apoi să fie justificate din punct de vedere fiscal în contabilitatea furnizorului. Or, potrivit Actului-Prescripție al Inspectoratului Energetic de Stat din 02.07.2009 cu nr. 12478 înaintat furnizorului de energie electrică și răspunsul la acest act dat de furnizor, referitor la înlăturarea neajunsurilor tehnice prin alocarea anumitor cheltuieli pentru acel PT (KTP) 564, demonstrează, fără echivoc contrariul și anume că el era la evidență contabilă a furnizorului, prin urmare ultimul fiind în folosință. Eronat a fost interpretat de către instanța de fond și conținutul Actului nr. 3 EC din 05.11.2004, deoarece el stabilește clar posesorul (gestionarul) acelui PT-564s, tip B-42. Actul în cauză, nu putea fi semnat fără cunoștință de cauză, așa cum a concluzionat instanța, avînd în vedere faptul că accidentul a fost examinat, cercetat de 3 specialiști în energetică, dintre care 2 reprezentanți ai statului și un reprezentant al ”RED Centru” (Red Union Fenosa). 6 Dovada responsabilității față de acel izvor de pericol sporit se confirmă prin faptul că, actul menționat nu a fost contestat ulterior de către furnizor astfel, ultimul recunoscînd proprietatea asupra lui, sau cel puțin utilizarea (folosirea) acestuia. În acest context, instanța de fond a apreciat eronat declarațiile specialistului P. Grosu, precum că dînsul ar fi declarat că conform actului de delimitare, ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, poartă răspundere doar de liniile și instalațiile de pînă la intrare în Punctul de transformare nr. 564 de tip construcție, deoarece ultimul fiind audiat în instanța de apel a confirmat actul de delimitare prezentat lui ce se referă la KTP-ul de lîngă PT-ul 564s, tip construcție. La fel, instanța de apel a considerat eronată interpretarea instanței de fond a răspunsului Agenției Proprietății Publice, în privința Actului nr. 24/03, din 24.03.2004 privind modificările și completările la Adeverința de Privatizare m. 35/06 din 05.12.2001 prin care furnizorului i-au fost transmise în proprietate toate PT-urile cu nr. 564, instanța argumentînd că nu a fost indicată adresa și poziția geografică a acestor bunuri, deoarece, în astfel de situație Statul în persoana Inspectoratului Energetic de Stat nu avea să înainteze spre executare furnizorului de energie electrică Actul 3 EC din 05.11.2004, sau în caz contrar, ÎCS ”Red Union Fenosa” SA urma să conteste aceste acte, fapt care nu a avut loc. Totodată, nu a fost dată o apreciere obiectivă răspunsului Inspectoratului Fiscal Teritorial Strășeni, în care se indică clar cine era responsabil de plata impozitului pe acel bun imobiliar PT-564s, tip B-42 și la balanța cui urma să se afle acel bun. Astfel probele menționate, indică direct că, Punctul de transformare nr. 564 de tip construcție, din s. Scoreni, r-nul Strășeni, este proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA și aceasta sa folosit de acest punct la momentul accidentului.

Avocații Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) CPP , au contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări. În recursul declarat de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila s-a invocat:  Există o eroare de drept în sensul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) CPP, - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și, nu au fost întrunite elementele infracțiunii;  Instanța de apel a evitat să dea apreciere actelor normative desuete și invalide pe teritoriul R. Moldova și invocate de către acuzare în actul de învinuire ca fiind acele norme a căror încălcare le-ar fi admis Corpacean L. în exercitarea atribuțiilor sale inerente serviciului. Astfel, instanța de apel, analizînd latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Corpacean L. s-a limitat doar la descrierea declarativă de constatare a faptului că, - „… prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin ne verificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformare PT- 564s tipul B-42 utilizată pentru tranzit, a încălcat obligațiunile de serviciu”. Or, din moment ce infracțiunea prevăzută de art. 298 lit. b) Cod penal, incriminată de acuzare lui Corpacean L., este una de blanchetă, 7 instanța de apel, condamnînd-o pe Corpacean L. urma să indice concret care au fost acele reguli de exploatare a obiectivelor energetice or reguli de exploatare a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și prin ce reglementări legale valabile sunt prevăzute. Or, instanța de fond just a considerat că actul de învinuire este unul ipotetic, care are ca efect încălcarea principiului legalității incriminării. Astfel, actul de acuzare este unul bazat pe niște Regulamente cu atribuții generic enumerate /Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice și Regulile de amenajare a instalațiilor/, care nu sunt adoptate prin vreo normă legală. Mai mult, nu există nici un temei legal de aplicabilitate a acestor regulamente pe teritoriul R. Moldova. Legislația are prevederi clare cu privire la modalitatea de intrare în vigoare și aplicabilitatea a normelor legale, inclusiv art. l al Legii nr.173 din 06.07.1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale;  Instanța de apel a distorsionat declarațiile inculpatei Corpacean Ludmila, a martorilor - specialiști în domeniul energeticii Grosu P., Mînzat A., precum și Jereghi Ștefan, funcționar al ÎCS ”RED Union Fenosa„ SA. Astfel instanța de apel a distorsionat vădit declarațiile martorului Jereghi Ștefan, care nu a făcut astfel de confirmări, mai mult el chiar a declarat că PT 564, nu s-a aflat la balanța ÎCS „Red Union Fenosa” și că bunurile sustrase și plîngerea se referă cu totul la un alt PT de tip KTP, la care nu a avut loc nici un accident. În anul 2004 el a activat la Rețelele electrice Strășeni în calitate de șef de brigadă și, că PT-ul 564 nu a fost la balanța rețelelor electrice, deoarece a fost construit de gospodăria Scoreni și tot ce era înăuntru - firele și utilajul electric aparținea gospodăriei s. Scoreni. Acest punct de transformare era destinat lăptăriei din sat.  Instanța de apel face trimitere neîntemeiată și superficială la anumite „concluzii ale experților în domenii”, însă la care concluzii ale căror „experți în domenii” se referă instanța de apel în decizia sa nu este clar, deoarece nu îi nominalizează. În ședința de judecată au fost audiați și alți martori care de asemenea au atestat cert faptul că ÎCS „RED Union Fenosa” și angajata acesteia, Corpacean L., nu poartă răspundere pentru accidentul care a avut loc la PT-564, declarațiilor cărora însă instanța de apel nu le-a dat nici o apreciere, cum ar fi: Declarațiile martorului Mîndrilă Nicolae, angajat în calitate de șef de brigadă operativă din cadrul ÎCS „RED Union Fenosa” SA, care a afirmat că Actul nr.3 ЕС din 05.11.2004 a fost modificat după ce a fost semnat de către dânsul. Ambele PT-uri, atît cel la care s-a produs accidentul, cît și KTP, aveau același număr, dar răspunderea ÎCS „RED Union Fenosa” SA era până la punctul de delimitare constituit din izolatoarele de trecere a punctului de transformare, proprietar al PT-lui unde s-a produs accidentul era SA „Scoreni”, care a fost lichidată în anul 2000(vol.2, f.d.183)  Declarațiile martorului Solonari Maria, angajată în calitate de inginer cadastral în s. Scoreni, r-nul Strășeni, care a declarat că în anul 2000 a fost desființată SA „Scoreni” și bunurile acesteia au fost transmise la bilanțul Primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni. Printre aceste bunuri nu figura PT-564. 8 Declarațiile martorului Zavatin Gh., care a declarat că pînă în anul 1999 a activat la SA „Scoreni” în calitate de inginer electric și, că atribuțiile rețelelor electrice erau până la izolatoare, adică până la intrarea în clădire, iar ce se petrecea în interior ținea de atribuțiile gospodăriei s. Scoreni. Punctul de transformare nr.564 de tip construcție a fost construit de către SA „Scoreni”, fiind coordonat cu Rețelele electrice Strășeni;  Instanța de apel eronat a apreciat Actul пr. 3 ЕС din 05.11.2004 și a constatat greșit faptul că acest act ar confirma incontestabil că responsabil și vinovat pentru accidentul dat este „Red Union Fenosa”. Deși, conform Actului nr. 3 ЕС din 05.11.2004, comisia de inspecție a atribuit PT-564 în posesia SA „RED Centru”, a făcut-o fără cunoștință de cauză, întrucît scopul acestui act a fost nu de a determina proprietarul instalației, ci de a întreprinde măsuri de a exclude pe viitor a accidentelor similare. Chiar în mărturiile lor, inspectorii Mînzat A. și Grosu P., au recunoscut că, conform actului de delimitare de la f. d. 149, vol.1, ÎCS ”RED Union Fenosa” purta răspundere doar de liniile și instalațiile de până la intrarea în PT-564. Or, Codul civil prevede expres la art.320, modurile de dobândire a dreptului de proprietate care sunt: ocupațiunea, actul juridic, succesiunea, accesiunea, uzucapiunea, precum și prin hotărârea judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate, iar în cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ;  Instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale și anume ale Legii nr.137 din 07.09.1998. Instanța de apel a făcut trimitere la prevederea art. 3 al Legii nr.137 din 07.09.1998 privind noțiunea „punctului de delimitare” - loc în care instalațiile consumatorului se racordează la rețeaua electrică și în care imobilul consumatorului și imobilul unității electroenergetice sau al furnizorului se delimitează după dreptul de proprietate. Însă, instanța de apel a interpretat eronat aceste prevederi, făcînd presupuneri că din moment ce acel PT-564s nu putea să aparțină consumatorului la momentul electrocutării, deoarece ÎCS „RED Union Fenosa” ar fi folosit acel PT pentru tranzitul energiei electrice;  Argumentul instanței de apel, precum că ÎCS „RED Union Fenosa” ar fi responsabilă de accidentul produs în anul 2004, din moment ce acel PT era gestionat de către ÎCS „RED Union Fenosa” nu-și găsește justificare. Instanța de apel o condamnă pe Corpacean L. bazîndu-se pe niște termeni nedefiniți, fără a explica cert în ce constă și cum s-a manifestat gestionarea PT imputată ÎCS „RED Union Fenosa”, ce acțiuni a întreprins întreprinderea și respectiv Corpacean L. în așa-zisa gestionare a PT, care nu este probată. Or, instanța de fond a stabilit just că, PT-564s a fost construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni”, iar de la lichidarea ultimei a rămas un bun fără stăpîn pînă în anul 2010, de care ÎCS „RED Union Fenosa” nu poate să poarte responsabilitate, fapt confirmat prin următoarele probe: 9 - Declarațiile martorului Staver S., primar al s. Scoreni, r-nul Strășeni, care a declarat faptul că în actele primăriei figurau 2 posturi de transformare ca fiind fără stăpân și că ulterior, în 2010, au fost emise decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și predarea lor furnizorului de energie electrică ÎCS „RED Union Fenosa”SA; - Adeverința de Privatizare nr. 35/06 din 05.12.2001 în care au fost incluse imobilele ÎCS” Rețelele electrice de distribuție Centru” S.A. în care nu este inclus și postul de transformare nr.564 din s. Scoreni; - Răspunsul nr.02/1557 din 06.07.2010 al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova - care arată clar că postul de transformare nr.564 din s. Scoreni, r-1 Strășeni nu se află în proprietatea întreprinderii ÎCS „RED Union Fenosa”SA, iar Agenția nu dispune de informații privind proprietarul actual al instalației respective. Ori, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova este autoritatea centrală care dispune de informații cu privire la proprietarii sistemelor și rețelelor electrice; - Răspunsul „RE Chișinău” SA nr.02-05/4805 din 25.06.2007 - la care au fost anexate actul de delimitare și schemele electrice de conectare a instalației la care a fost înregistrat accidentul, și prin care aceștia informează CPR Strășeni că PT nr.564, la momentul producerii accidentului, conform actului de delimitare se afla în posesia SA „Scoreni", din care rezultă că răspunderea pentru verificarea și reparația acestui post de transformare îi revenea SA"Scoreni"; - Certificatele emise de ÎCS „RED Union Fenosa" - nr. 0306/41977- 20110506, care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s. Scoreni nu se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa”SA și nr.0306/41968-20110506 care indică activele fixe înregistrate cu nr.564 care se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa”SA și adresele la care acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc accidentul în cauză nu se află printre activele date; - Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și responsabilitatea operațională între RED Strășeni și „Scoreni"SA și anexa - schemă la acesta prezintă delimitarea de responsabilitate a RED Strășeni și „Scoreni"SA pentru diferite obiecte, printre care și PT-564s. Conform acestui act, RED Strășeni răspundea de rețelele electrice până la punctul de delimitare reprezentat de izolatoarele la intrare în clădirea PT- ului 564 /pct.2.6 din Act/, iar la pct. 4 lit. b) a acestui act se prevede că operațiunile cu privire la echipamentul electric al PT 564s se efectuează independent de către consumator, care, conform actului, este „Scoreni”SA. Astfel, acest act probează clar că responsabil pentru acest PT este consumatorul și nu furnizorul de energie electrică, care răspunde de echipament doar până la contactele de conexiune la izolatoarele de trecere în clădirea PT-ului; 10 - Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și responsabilitatea operațională între „Scoreni"SA și ÎI”Cristina- Pogoniuc” - din care reiese clar că postul de transformare nr.564 din s. Scoreni era proprietatea SA”Scoreni”, atâta timp cât a dispus de aceasta prin furnizare de energie electrică unei întreprinderi individuale; - Certificatul nr.60 din 20.10.2006 a primăriei s. Scoreni care confirmă lipsa proprietarului postului de transformare nr.PT-564; - Deciziile Consiliului sătesc Scoreni cu nr.02/25 și 02/26 din 16.07.2010 prin care au fost preluate în balanța primăriei a transformatorului electric nr.106, 564 și s-a decis transmiterea acestui transformator la balanța Furnizorului de energie electrică ÎCS”RED Union Fenosa”SA - care atestă incontestabil faptul că era bun fără stăpân, altfel Consiliul sătesc Scoreni nu avea nici un drept de a prelua acest post, dacă era în proprietatea unui terț. Deciziile au fost emise în conformitate cu art.77 al.(4) din Legea privind administrația publică locală care prevede că: „înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau recunoașterea de drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local sau raional, în temeiul expertizei", însă bunul nu a fost preluat nici până la moment de către ÎCS”RED Union Fenosa”SA. Or, aceste declarații și înscrisuri confirmă cu certitudine faptul că PT-564s pînă în anul 2010 nu s-a aflat la balanța ÎCS”RED Union Fenosa”SA și deci nu se afla în proprietatea acesteia. Eroare de fapt gravă admisă de instanța de apel asupra obiectului unde  a avut loc accidentul de electrocutare. Instanța de apel a confundat PT nr.564 de tip KTP cu PT nr.564s. Instanța de apel a ignorat totalmente constatările primei instanțe care a stabilit că informația oferită în aceste acte se referă la un PT nr.564 de tip KTP (cu același număr cu cel la care s-a produs accidentul de electrocutare), instalație în care nu s-a produs nici o electrocutare (pag.9 din sentință). Instanța de apel a constatat eronat faptul că din moment ce Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” ar „demonstra fără echivoc că PT era la evidența contabilă a furnizorului, prin urmare ultimul fiind în folosință”. Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” a fost, interpretat greșit de către instanța de apel, întrucât se consideră eronat că merge vorba despre postul de transformare nr.564 la care s-a produs accidentul, ci se face referință la un alt PT-564 de tip KTP care funcționează până în prezent și alimentează consumatorii casnici din vecinătate, care poartă același număr. La acest PT au fost depistate defecțiuni și scurgeri de ulei, și nu la PT unde s-a produs accidentul. Și conform Actului prescriere al IES nr.64 din 29.06.2009 au fost întreprinse careva masuri profilactice de către ÎCS „RED Union Fenosa” pentru a 11 asigura furnizarea continuă a energiei electrice către consumatori, deoarece de la acest PT se alimentează doar consumatori casnici. Deși ÎCS „RED Union Fenosa” a prezentat probe conform cărora postul de transformare nr.564 nu este în bilanțul său, acestea nu au fost luate în considerație. Un argument în plus că, în aceste acte nu merge vorba despre PT-564 la care a avut loc accidentul, sunt raportul de expertiză nr. 651/09 din 19.09.2008 care indică clar faptul că stația de transformare PT-564 era dezafectată deja, adică nu mai era nici un fel de echipament electric. Dovadă, fiind și mărturiile lui Țurcanu A., Pereu V., Trifan T., cât și Jereghi Ștefan, care confirmă faptul că, din primăvara anului 2006, în stația de transformare PT-564 nu mai era nici un fel de echipament electric, deoarece aceasta a fost dezafectată, ridicându-se tot echipamentul ce era în interior. Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” apar ca probe neconcludente și nefiind pertinente pentru această cauză;  Instanța de apel nu a argumentat constatarea sa referitor la faptul că ar fi eronată interpretarea primei instanțe a răspunsului Agenției Proprietăți Publice, Actului nr.24/03 din 24.03.2004 privind modificările și completările la Adeverința de privatizare nr.35/06 din 05.12.2001. Or, instanța de fond just a apreciat că Răspunsul parvenit de la Agenția Proprietăți Publice nu este relevant cazului, deoarece se menționează că la capitalul ÎCS „Union Fenosa” au fost incluse 4 mijloace fixe cu denumirea de punct transformare nr.564, adresa acestora nu a fost inclusă în actul de estimare al mijloacelor fixe incluse în capitalul social al SA „RED Centru”, astfel acest act trebuie să fie susținut de bilanțul ÎCS „RED Union Fenosa”, care să indice adresele punctelor de transformare cu nr.564 și individualizarea lor geografică. În susținerea acestui argument stau și certificatele emise de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA: nr. 0306/41977- 20110506 - care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s. Scoreni nu se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA și nr.0306/41968-20110506 care indică activele fixe înregistrate cu nr.564 care se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA și adresele la care acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc accidentul în cauză nu se află printre activele date. Iar cu referire la Actul de modificări și completări nr.24/03 din 24.03.2004 la Adeverința de Privatizare, în acesta nu se indică la nici un PT 564s situat în s. Scoreni, r-nul Strășeni, iar un astfel de PT anume specificat cu litera „s” ce specifică r-nul Strășeni la balanța activelor fixe a ÎCS ”RED Union Fenosa” lipsește;  Instanța de apel injust a indicat faptul că instanța de fond nu a dat apreciere pozelor anexate la dosar în calitate de probă, în care apar angajați la acel moment ai ÎCS „RED Union Fenosa” și care demontează bunurile componente ale acelui PT-564s tip B-42, în interesele ”RED Strășeni”. Martorii Trifan Tudor și Pereu Vasile au confirmat faptul că echipamentele electrice și alte bunuri au fost ridicate 12 de la postul de transformare la care a avut loc accidentul, cu permisiunea Primarului s. Scoreni, r-nul Strășeni, în scop personal și nu în interesul ÎCS „RED Union Fenosa” SA. Fapt confirmat și prin declarațiile martorului Staver S., primarul s. Scoreni. Instanța de fond, în sentință la pag. 11 a dat apreciere justă faptului demontării Postului de transformare nr.564 de către persoane îmbrăcate cu echipament de la Rețelele electrice Strășeni sau ÎCS „RED Union Fenosa”, care a indicat că aceasta nu dovedește faptul că aceste persoane au dezafectat acesta în interesul întreprinderii. Mai mult, ținem să evidențiem că nu se știe data la care au fost făcute aceste fotografii. Iar, dacă au fost făcute în 2006, moment la care martorul Trifan Tudor susține că a avut loc demontarea, asta a avut loc cu 2 ani mai târziu față de accident. Astfel, conform prevederilor art.94 alin. (1) pct. 4) și 6) CPP, pozele prezentate nu pot fi admise ca probă în instanță, deoarece parvin dintr-o sursă necunoscută și au fost obținute de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală;  Instanța de fond a apreciat obiectiv și corect răspunsul IFS Strășeni nr.86-2-91 din 12.01.2012. Astfel, Răspunsul IFS Strășeni nr.86-2-91 din 12.01.2012 - care indică că, conform verificărilor efectuate și a Actului 3 EC din 05.11.2004 privind accidentul la PT-564, ÎCS „RED Union Fenosa” SA era obligată să plătească impozitul pe bunul imobiliar. Ulterior, în cadrul mărturiei în ședința de judecată, Șeful IFS Strășeni N. Istrati, a declarat că a semnat răspunsul fără să i se prezinte datele esențiale ale interpelării instanței, astfel răspunsul este viciat din start și că D-lui nu este de acord ca acest răspuns să fie reținut ca probă concludentă și utilă pentru această cauză penală, deoarece cele invocate nu-și au temei juridic în sensul art.94 alin.(1) pct.4) CPP.  ÎCS”Red Union Fenosa”SA nu putea dobândi bunurile mobile din PT- 564s or Pt-564s prin ocupațiune. Instanța de fond a menționat că bunurile din interiorul PT-564s, care au fost demontate nu au ajuns în posesia ÎCS”Red Union Fenosa”SA, ci în posesia unor terți, care acționau în interes propriu, fapt confirmat și de mărturia acestora.  Instanța de apel și-a depășit limitele de judecare a acțiunii civile, expunîndu-se asupra unui fapt nepretins de către partea civilă, atunci cînd a admis acțiunea civilă și încasarea de la Corpacean L. în beneficiul părții vătămate Miron M. a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. Or, în cadrul procesului penal există acțiunea civilă depusă de către partea civilă de încasare a prejudiciului material și moral îndreptată doar împotriva lui ÎCS „Red Union Fenosa”, iar Corpacean L. nu este parte a acțiunii civile înaintate. Astfel, Corpacean L., nefiind parte în cadrul acțiunii civile a fost impusă ilegal de către instanța de apel la plata prejudiciului moral părții vătămate, care în privința inculpatei nu a inițiat nici o acțiune civilă.  Acțiunea civilă înaintată ÎCS „Red Union Fenosa” urmează a fi respinsă. Cu referire la admiterea în principiu a acțiunii civile față de ÎCS „Red Union Fenosa” (Gas Natural Fenosa), ținem să evidențiem că din moment ce în situațiile conturate mai sus, am dovedit faptul că stația de 13 transformare PT-564 nu era în proprietatea ÎCS”Red Union Fenosa”SA, ca urmare, nu există legătură cauzală între funcția inculpatei și accident. În situația dată nu mai sunt aplicabile prevederile art.1403 Cod Civil. În recursul declarat de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată deoarece:  Lipsesc elementele componenței de infracțiune, în special latura obiectivă și legătura cauzală dintre fapta penală și rezultatul acesteia, or, în sprijinul soluției adoptate instanța de apel, a reținut norme generale (acte normative aplicate erga omnes), precum și norme neaplicabile pe teritoriul R. Moldova;  Instanța de apel a administrat probe care nu a fost obiect de discuție judiciară. În decizia emisă, instanța de apel își motivează soluția invocînd „…depozițiile date de experții în domeniu”, fără să identifice persoanele audiate în calitate de expert, la care dată, și care concluzii/constatări au fost prezentate;  A fost dată o interpretare eronată a Legii nr.137 din 07.09.1998 cu privire la energia electrică, pe de o parte, iar pe de altă parte a dat o apreciere incorectă naturii PT 564. PT 564 este o construcție etajată, construită anterior de către alte entități decât cele implicate în această cauză penală (SA „Scoreni”), care a efectuat această construcție, a montat instalația electrică necesară, după care a solicitat furnizorului de energie electrică conectarea acesteia. În acest scop, dar și pentru delimitarea instalațiilor (de exemplu: acest lucru este necesar pentru faptul „că fiecare își repara propriile bunuri”) au fost întocmite actele necesare, inclusiv actele de delimitare - act care face separare între bunurile și răspunderea furnizorului de bunurile și răspunderea consumatorului (aceste acte au fost anexate la dosar). Din acest punct de vedere instanța de apel, nu era în drept să extindă în interpretare, să facă anumite presupuneri, prin care acest PT 564 ar fi în limita proprietății furnizorului, din moment în care există acte doveditoare de drept în acest sens;  Motivul instanței de apel, potrivit căruia ÎCS „Red Union Fenosa” ar fi responsabilă de accidentul produs este incorect. În acest aspect, instanța de apel pronunță o sentință de condamnare, utilizând termeni nedefiniți, fără a determina, cel puțin tangențial, în ce constă acțiunea de gestionare a PT-564s, dacă avea vreun drept de proprietate terțul asupra acestui PT, dacă terțul avea anumite obligații de supraveghere, etc. Mai mult, instanța de apel a pus la baza deciziei sale prin care a condamnat o persoană, niște presupuneri ale unor martori, fără a da vreo apreciere justă înscrisurilor, administrate ca probe în prezentul proces penal, care dovedesc incontestabil că PT-564s nu s-a aflat la data comiterii accidentului de electrocutare în proprietatea ÎCS „Red Union Fenosa”. În acest aspect, au fost prezentate probe, prin care se constată că PT-564s a fost construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni", iar de la lichidarea ultimei a rămas un bun fără stăpîn, însă responsabil de aceste este statul. Prin urmare ÎCS „Red Union 14 Fenosa” nu poate să poarte responsabilitate, pentru bunurile străine. În sprijinul acestei concluzii sunt: a) Declarațiile martorului Staver S., primar al s. Scoreni, r-nul Strășeni - care a menționat că în actele primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni figurau 2 posturi de transformare ca fiind fără stăpân și că ulterior, în anul 2010, au fost emise decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și predarea lor furnizorului de energie electrică ÎCS „Red Union Fenosa”SA; b) Răspunsul nr.02/1557 din 06.07.2010 al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a R. Moldova - prin care se pune în evidență că postul de transformare nr.564 din s. Scoreni, r-nu Strășeni nu se află în proprietatea întreprinderii ÎCS „Red Union Fenosa”SA, iar Agenția nu dispune de informații privind proprietarul actual al instalației respective. Or, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a R. Moldova este autoritatea centrală care supraveghează activitatea furnizorilor de energie, dispunînd de informații cu privire la proprietarii sistemelor și rețelelor electrice. c) Răspunsul „RE Chișinău” SA nr.02-05/4805 din 25.06.2007 - la care au fost anexate actul de delimitare și schemele electrice de conectare a instalației la care a fost înregistrat accidentul, și prin care aceștia informează CPR Strășeni că PT nr.564, la momentul producerii accidentului, conform actului de delimitare se afla în posesia SA „Scoreni”, din care rezultă că răspunderea pentru verificarea și reparația acestui post de transformare îi revenea SA”Scoreni”. d) Certificatele emise de ÎCS „Red Union Fenosa” - nr. 0306/41977-20110506 care confirmă faptul că utilajul PT-564 amplasată pe adresa s. Scoreni nu se află la balanța ÎCS „Red Union Fenosa”SA și nr.0306/41968-20110506 care indică activele fixe înregistrate cu nr.564 care se află la balanța ÎCS „Red Union Fenosa”SA și adresele la care acestea sunt amplasate, iar obiectul PT-564 la care a avut loc accidentul în cauză nu se află printre activele date. Mai mult, instanței de judecată au fost prezentate, adeverința de privatizare, dar în special actele de inventariere pe r-nul Strășeni, potrivit cărora în proprietatea (bilanțul întreprinderii), nu există astfel de bunuri PT 564 s. Scoreni r-nul Strășeni. e) Actul cu privire la delimitarea aflării la balanță a rețelelor electrice și responsabilitatea operațională între RED Strășeni și „Scoreni” SA și anexa - schemă la acesta prezintă delimitarea de responsabilitate a RED Strășeni și „Scoreni” SA pentru diferite obiecte, printre care și PT-564s. Conform acestui act, RED Strășeni răspundea de rețelele electrice până la punctul de delimitare reprezentat de izolatoarele la intrare în clădirea PT-ului 564 /pct.2.6 din Act/ , iar la pct. 4 lit. b) a acestui act se prevede că operațiunile cu privire la echipamentul electric al PT 564s se efectuează independent de către consumator, care, conform actului, este „Scoreni”SA. Astfel, acest act probează clar că responsabil pentru acest PT este consumatorul și nu furnizorul de energie electrică, care răspunde de echipament doar până la contactele de conexiune la izolatoarele de trecere în clădirea PT-ului. f) Certificatul nr.60 din 20.10.2006 a primăriei s. Scoreni care confirmă lipsa proprietarului postului de transformare nr.PT-564. g) Deciziile Consiliului sătesc Scoreni cu nr.02/25 și 02/26 din 16.07.2010 prin care au fost preluate în balanța primăriei a transformatorului electric nr.106, 564 și s-a 15 decis transmiterea acestui transformator la balanța Furnizorului de energie electrică ÎCS"Red Union Fenosa” SA - care atestă incontestabil faptul că era bun fără stăpân. Deciziile au fost emise în conformitate cu art.77 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală care prevede că: „înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau recunoașterea de drepturi și obligații se fac prin decizie a consiliului local sau raional, în temeiul expertizei”, însă bunul nu a fost preluat nici până la moment de către ÎCS”Red Union Fenosa”SA. Or, aceste declarații și înscrisuri confirmă cu certitudine faptul că PT-564s pînă în anul 2010 nu s-a aflat la bilanțul ÎCS”Red Union Fenosa”SA și, deci nu se afla în proprietatea acesteia.  Instanța de judecată a interpretat incorect - Prescripția al IES din 02.07.2009, făcând în acest sens concluzii neavenite. Instanța de apel a reținut că din moment ce Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 a fost eliberat ÎCS „Union Fenosa”SA, și prin răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” SA, aceasta „demonstrează fără echivoc că PT era la evidența contabilă a furnizorului, prin urmare ultimul fiind în folosință”. Pe de o parte reflectarea în „evidența contabilă a furnizorului” a tuturor mijloacelor fixe se efectuează în temeiul actelor justificative și doveditoare de drept. Or, informația expusă anterior, deciziile administrației publice locale, actele de inventariere fac dovada că acest PT 564 - nu se află la bilanțul furnizorului. Faptul că această prescripție a fost executată de către ÎCS „Union Fenosa”SA, nu poate fi considerat că PT este al furnizorului, or, dezasamblarea acestei instalații i-a fost încredințată unei societății specializate. De asemenea, motivele din decizia instanței de apel, potrivit cărora „energia electrică din firele (cablurile) amplasate în construcția dată este în exclusivitate proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa”SA (Gas Natural Fenosa), energie care a și cauzat electrocutarea și a conchis nefondat că această persoană juridică în calitate de furnizor se face vinovată de accidentul în cauză, prin intermediul încălcării regulilor de exploatare a obiectivelor electrice de către Corpocean Ludmila”, - sunt neîntemeiate. Or, din aceste motive se întocmesc Actele de delimitare a apartenenței de bilanț și delimitarea răspunderii, între consumator și furnizor, pentru ca orice incident, defecțiune tehnică sau orice altă situație imprevizibilă, răspunde persoana în limita cărei proprietăți s-a produs incidentul. Însă cauza electrocutării din anul 2004, nu a fost ieșirea de sub control a energiei electrice, ci intervenția în instalațiile electrice (utilaj) ale consumatorului, de care însă ÎCS ”Red Union Fenosa” SA nu are nici o responsabilitate. Reieșind din cele expuse mai sus, recurentul indică că, ÎCS ”Red Union Fenosa”SA nu numai că nu este posesor izvorului de pericol sporit, dar nici nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a fi atrasă la răspundere, deoarece se atrage la răspundere, doar posesorul care deține acest drept în temeiul unui act scris (forma prevăzută expres de lege în cazul bunurilor imobile. 16  Admiterea în principiu a acțiunii civile, s-a dispus în mod ilegal. Punctul de Transformare (PT) 564 de tip construcție (locul unde s- a produs electrocutarea) nu este în proprietatea furnizorului ÎCS ”Red Union Fenosa” SA. Dovada celor susține sunt actele contabile ale furnizorului ce reflectă instalațiile electrice aflate în proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA. Aceiași condiție este valabilă și pentru KTP 564, care a fost luat la bilanț prin actele administrative adoptate de către organul public local decizia nr.02/25 din 16.07.2010, această situație s-a datorat faptului că bunul ar fi fără stăpân. În acest sens, art.320 alin. 2-3 Cod civil, determină în mod expres că dobândirea dreptului de proprietate se face și prin efectul actului administrativ. Or, decizia organului public local, privită prin prisma art. 2 al Legii contenciosului administrativ, constituie act administrativ. Interpretând per a contrario, dacă ar fi fost în proprietatea furnizorului sau a oricărei persoane, atunci Primăria Scoreni r-nul Strășeni nu ar fi avut temeiuri pentru a-1 dobândi (a-1 recunoaște) în proprietate prin act administrativ emis. Astfel orice lucru al cărui titular este necunoscut sau a renunțat la dreptul de proprietate, sau 1-a abandonat se raportează la categoria bunurilor fără stăpân. Bunurile fără stăpân devin proprietate de stat. Această situație este valabilă pentru ambele utilaje electrice. Din moment în care ÎCS ”Red Union Fenosa” SA nu are calitatea de proprietar, pe cale de consecință nu este îndreptățită de a supraveghea, de a verifica starea bunului care nu-i aparține sau de a interveni asupra acestuia, întrucât nu are temei juridic pentru acest fapt. În conformitate cu art. 315 alin.(6) Cod civil, proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Pe motiv că Punctul de Transformare (PT) 564 de tip construcție și KTP 564 avea calitate de bun fără stăpân, fiind în exclusivitate proprietate de stat, în speță doar statul prin organele sale, inclusiv cele locale, i-ar revine obligația de a îngriji, de a supraveghea, de a verifica și a întreține corespunzător starea acestuia. 5.1. Avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, invocînd formal art. 427 CPP, la fel a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel în latura civilă, solicitînd casarea acesteia rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care în interesul părții vătămate M. Miron să fie încasat prejudiciul moral în sumă de 50.000 Euro. În susținerea cerințelor sale avocatul recurent a invocat dezacordul său cu decizia instanței de apel în latura civilă, astfel decizia instanței de apel fiind contrară prevederilor art. 616 alin. (2), 1422 Cod civil și art. 1423 Cod civil – care în special stipulează că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii. - în speță nu este o condiție), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Or, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luînd în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vîrsta e.t.c.), precum și statutul social al persoanei vătămate. 17 Mai mult, instanța de apel, la evaluarea prejudiciului moral nu a luat în considerație prevederile art.219 alin.(4) CPP, care stipulează că, - „… la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic ...”, sau în cazul părții civile M. Miron, prejudiciul estetic este evident, iar cel agrement se deduce.

Judecînd recursurile ordinare declarate de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, în baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron urmează a fi respins, iar recursurile declarate de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, - admise, din următoarele motive. 6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii - temeiuri care își găsesc reflectare în decizia contestată. Potrivit cerințelor art. 414 CPP, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 CPP. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. În acest aspect, Colegiul lărgit va statua și asupra respectărilor prevederilor art. (1) alin. (3) Cod procedură penală, care, referitor la scopul procesului penal, stipulează că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sînt obligate să activeze în așa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată. Curtea Europeană, în cauza „Prince Hans-Adam II de Liechttenstein c/Allemagne din 12.07.2001”, menționează că statele semnatare și-au asumat obligații de natură să asigure ca drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii, iar cele cuprinse în art.6 au tocmai acest scop: efectivitatea 18 dreptului la un proces echitabil, impunîndu-se statelor o obligație de rezultat: adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor necesare – realizării acestei obligații. Potrivit art. 424 alin.(2) CPP, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. 6.2. Statuînd pe principiul respectării normelor de drept menționate supra, Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel în cazul în care a admis apelul procurorului, a casat sentința de achitare și a dispus rejudecarea cauzei, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și, considerînd că se impune soluția adoptării unei noi hotărîri de condamnare a lui Corpocean L., - era obligată să indice temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În acest sens, decizia instanței de apel trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat prima instanță pronunțînd sentința de achitare, concluzia din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe. În partea descriptivă decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor art. 394 Cod de procedură penală. Însă, aceste prevederi legale, nu au fost respectate de către instanța de apel, or instanța în principiu a evitat să-și expună motivele legale care au servit temei pentru respingerea concluziilor primei instanțe pe care este fundamentată sentința de achitare. În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează că instanța de apel, analizînd latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Corpacean L. s-a limitat doar la descrierea declarativă de constatare a faptului că, - „… prin acțiunile/inacțiunile sale manifestate prin ne verificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformare PT-564s tipul B-42 utilizată pentru tranzit, a încălcat obligațiunile de serviciu și prevederile din Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice și a Regulilor de amenajare a instalațiilor”. Or, instanța de fond a considerat că actul de învinuire este unul ipotetic, care are ca efect încălcarea principiului legalității incriminării, fiind bazat pe niște Regulamente cu atribuții generic enumerate (Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice și Regulile de amenajare a instalațiilor), care nu se știe prin ce normă legală, cînd și de care autoritate au fost adoptate, în cazul în care există o modalitate de intrare în vigoare și aplicabilitate a normelor legale, inclusiv art. l al Legii nr.173 din 06.07.1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, în cazul în care dispoziția art. 298 Cod penal este o normă de blanchetă, - „ Încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice …”, partea acuzării urma să indice concret în rechizitoriu care au fost acele reguli de exploatare a obiectivelor energetice or reguli de exploatare a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice, adică denumirea oficială a actului normativ, organul de stat care la aprobat, data aprobării și intrării în vigoare, data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 19 Astfel, acest lucru trebuie întotdeauna să fie adus la cunoștința părților, mai ales pentru a da inculpatului dreptul de a-și pregăti apărarea, or în situația cînd infracțiunea este o normă de blanchetă, instanța de judecată urmează să ia în considerație prevederile art.113 Cod penal că, - „… pentru determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”, este necesar ca aceste stipulări să fie raportate la respectivele norme de blanchetă incriminate persoanei prin rechizitoriu. Procedîndu-se în asemenea mod, a avut loc o încălcare a art.6 paragraful 1 al Convenției Europene, - „... orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa”. În acest context, este aplicabilă și jurisprudența în materie penală a Curții Europene, astfel, în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărîrea din 12-04-2011, Curtea subliniază încă o data, “… rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul, ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci si cu privire la încadrarea juridica a faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura echitatea procedurilor.” 6.3. La fel, din textul deciziei instanței de apel, se observă că, pentru a determina vinovăția inculpatei „… manifestate prin ne verificarea instalațiilor electrice și anume a postului de transformare PT-564s tipul B-42 utilizată pentru tranzit…”, era important de a stabili corect „ punctul de delimitare”, astfel, în acest sens instanța de apel s-a referit la existența a mai multor probe contradictorii (vol.3, f.d.197-198) și a dat prioritate „concluziilor experților din diferite domenii”, totodată invocînd că noțiunea de „ punctul de delimitare”, este stabilită prin Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19.02.1998. Or, așa cum invocă partea apărării în recurs, instanța de apel, neîntemeiat s-a referit în mod abstract la anumite „concluzii ale experților în domenii”, însă la care concluzii și ale căror „experți în domenii” se referă în decizia sa nu este clar, deoarece nu îi nominalizează. Această întrebare importantă n-a fost soluționată în raportul de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19 septembrie 2008 (vol.1, f.d.192-197), efectuată peste 4 ani de la data electrocutării minorilor, deoarece n-a fost pusă în sarcina expertului. Colegiul penal lărgit, menționează că atît partea acuzării cît și instanța de apel, a trecut cu vederea faptul că regimul juridic al „punctului de delimitare”, este reglamentat în detalii de Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice nr. 48 din 05 martie 2002 (Monitorul Oficial, 14 marie 2002, nr.36-38), în vigoare la momentul accidentului, aprobat prin Hotărîrea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), - la punctele: „6.1. Punctul de delimitare se stabilește la un element fizic (cleme, borne, izolatoare de trecere, cutii terminale etc.) care permite realizarea efectiva a 20 separării instalațiilor proprietate a unității de distribuție (furnizorului) de instalația de utilizare a consumatorului. 6.2. Punctul de delimitare se consemnează într-un act, care se anexează la contractul de furnizare a energiei electrice. 6.3. Instalațiile electrice în amonte de punctul de delimitare aparțin unității de distribuție, iar cele din aval - consumătorului/proprietarului. Noțiunile de amonte si aval corespund sensului mișcării dinspre rețeaua electrică a unității de distribuție spre instalația de utilizare a consumatorului. 6.4. Responsabilitatea, privind starea tehnica a contactelor electrice în punctul de delimitare o poartă unitatea de distribuție.” În atare circumstanțe, se concluzionează că stabilirea „punctului de delimitare”, urma să fie efectuată de către experți în domeniu prin cercetarea nemijlocită la fața locului a postului de transformare PT-564s tipul B-42 în raport cu documentele anexate la dosar. Or, art. 142 alin.(1) CPP, stipulează expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sînt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. În acest context, se observă că instanța de apel, interpretînd termenul „punctul de delimitare” în sensul art.3 din Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19.02.1998, a conchis că acesta se delimitează după dreptul de proprietate (vol.3, f.d.197) și, ulterior, pentru a decide asupra vinovăției inculpatei, a constatat, în principiu pe presupuneri, că postul de transformare PT-564s tipul B-42 aparține cu drept de proprietate ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, astfel inculpata se face vinovată de exploatarea acestuia, a se vedea unele din aceste concluzii, - „Astfel probele menționate, indică direct că, Punctul de transformare nr. 564 de tip construcție, din s. Scoreni, r-nul Strășeni, este proprietatea ÎCS ”Red Union Fenosa” SA și aceasta sa folosit de acest punct la momentul accidentului”; „Dovada responsabilității față de acel izvor de pericol sporit se confirmă prin faptul că, actul menționat nu a fost contestat ulterior de către furnizor astfel, ultimul recunoscînd proprietatea asupra lui, sau cel puțin utilizarea (folosirea) acestuia.” Astfel spus, instanța de apel, contrar prevederilor art.325 CPP, a ieșit din limitele învinuirii formulate inculpatei, în care i se incrimina că, “… instalația menționată PT-564s tipul B-42, fiind utilizata de către ÎCS „RED Centru” SA doar pentru tranzit”, constatînd dreptul de proprietate a ÎCS „RED Centru” SA asupra acestei instalații și, urmare a acestei concluzii a dedus vinovăția inculpatei. Totodată, la constatarea dreptului de proprietate a ÎCS „RED Centru” SA asupra PT-564s tipul B-42, instanța de apel n-a luat în considerație unele probe, iar pe altele le-a denaturat, - probe prin care prima instanță întemeiat a constatat că PT-564s tipul B-42 a fost construit și aflat în proprietatea SA „Scoreni”, iar de la lichidarea ultimei în anul 2000, a rămas un bun fără stăpîn. Astfel, martorul Staver S., primar al s. Scoreni, r-nul Strășeni, a confirmat că în actele primăriei s. Scoreni, r-nul Strășeni figurau 2 posturi de transformare ca fiind fără stăpân și ulterior, în anul 2010 au fost emise decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța primăriei și predarea lor furnizorului de energie electrică ÎCS „Red Union Fenosa”SA. 21 În același context, așa cum invocă corect partea apărării, instanța de apel, a mai denaturat un șir de probe, a se vedea după text: „Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” a fost, interpretat greșit de către instanța de apel, întrucât se consideră eronat că merge vorba despre postul de transformare nr.564 la care s-a produs accidentul, ci se face referință la un alt PT- 564 de tip KTP care funcționează până în prezent și alimentează consumatorii casnici din vecinătate, care poartă același număr. La acest PT au fost depistate defecțiuni și scurgeri de ulei, și nu la PT unde s-a produs accidentul. Și conform Actului prescriere al IES nr.64 din 29.06.2009 au fost întreprinse careva masuri profilactice de către ÎCS „RED Union Fenosa” pentru a asigura furnizarea continuă a energiei electrice către consumatori, deoarece de la acest PT se alimentează doar consumatori casnici. Deși ÎCS „RED Union Fenosa” a prezentat probe conform cărora postul de transformare nr.564 nu este în bilanțul său, acestea nu au fost luate în considerație. Un argument în plus că, în aceste acte nu merge vorba despre PT-564 la care a avut loc accidentul, sunt raportul de expertiză nr. 651/09 din 19.09.2008 care indică clar faptul că stația de transformare PT-564 era dezafectată deja, adică nu mai era nici un fel de echipament electric. Dovadă, fiind și mărturiile lui Țurcanu A., Pereu V., Trifan T., cât și Jereghi Ștefan, care confirmă faptul că, din primăvara anului 2006, în stația de transformare PT-564 nu mai era nici un fel de echipament electric, deoarece aceasta a fost dezafectată, ridicându-se tot echipamentul ce era în interior. Astfel, Actul-Prescripție al IES din 02.07.2009 către ÎCS „Union Fenosa”, cât și răspunsul Șefului de brigadă a ÎCS „Union Fenosa” apar ca probe neconcludente și nefiind pertinente pentru această cauză” . Este de remarcat faptul, în acest aspect, că potrivit art.24 alin.(2), art.26 alin.(3) CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii. Conform art. 389 CPP sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. 6.4. Potrivit concluziilor de la pct. 2.3 a raportului de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19 septembrie 2008 (vol.1, f.d.192-197), se constată că conform pct. 5.3.26 și pct. 5.3.27 din Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice, termenii de inspectare a postului de transformatoare și termenii de reparații, în caz de necesitate, se stabilește de către inginerul principal al întreprinderii, la balanța căreia se află postul de transformatoare. Responsabil de exploatare în conformitate cu cerințele regulamentului de securitate a postului de transformatoare este persoana desemnată prin ordinul directorului întreprinderii, la balanța căruia se află postul de transformatoare. Or, din declarațiile lui Mîndrilă N., care a fost scos de sub urmărirea penală prin ordonanța procurorului din 25.03.2011 (vol.2, f.d.22, 63), rezultă că în luna octombrie 2004 cînd s-a produs electrocutarea minorilor la postul de transformare PT-564s tipul 22 B-42, inginerul-șef al Filialei Rețele Electrice Strășeni a fost concediat, iar în locul lui, prin dispoziție verbală, a fost numit el în calitate de inginer-șef, însă PT-ul unde s- a produs accidentul nu era în gestiunea FRE Strășeni, pînă în prezent mai sunt fără stăpîn asemenea PT-uri. Ulterior, Mîndrilă N. audiat în calitate de martor în prima instanță (vol.2, f.d.183), a mai confirmat că la 05.11.2004, în calitate de șef de brigadă operativă a Filialei Rețelele Electire Strășeni a semnat Actul nr.3 ЕС, concretezînd că ambele PT- uri, atît cel la care s-a produs accidentul, cît și KTP, aveau același număr, dar răspunderea ÎCS „RED Union Fenosa” SA era până la punctul de delimitare constituit din izolatoarele de trecere a punctului de transformare, astfel, proprietar al PT-lui unde s-a produs accidentul era SA „Scoreni”, care a fost lichidată în anul 2000. În acest context, se observă că instanța de apel, considerînd că, vinovăția inculpatei Corpocean L. se dovedește și prin Raportul de expertiză tehnică nr. 651/09 din 19.09.08 enunțat supra, a trecut cu vederea faptul că această probă în mod decisiv o dezvinovățește pe inculpată, or expertul cu referire la pct. 5.3.26 din Regulamentul exploatării tehnice a stațiilor și rețelelor electrice, conchide că responsabil de producerea accidentului se prezumă „…inginerul principal al întreprinderii la balanța căruia se află postul de transformatoare”. Însă, procurorul prin ordonanța sa din 25.03.2011 (vol.2, f.d. 63), s-a expus asupra nevinovăției lui Mîndrilă N. care a exercitat atribuțiile de inginer principal, prin dispoziție verbală a Șefului Filialei RE Strășeni din luna octombrie 2004, adică după producerea accidentului, evitînd să se pronunțe în privința persoanei care a exercitat atribuțiile de inginer principal – pînă în momentul producerii accidentului luna octombrie 2004. Totodată, se observă că prin rezoluția procurorului din 20.12.2004, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul electrocutării minorilor Miron și Talpă din lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile a cărorva persoane (vol.1, f.d.106), ulterior la 24 mai 2006 procurorul ierarhic superior a casat această rezoluție (vol.1, f.d.108) și, tocmai la 25 octombrie 2010 procurorul prin ordonanță sa a dispus pornirea urmăririi penale în baza art.298 lit. b) Cod penal (vol.2, f.d.23). Mai mult, instanța de apel, în mod evaziv nu s-a expus în privința declarațiilor martorului Mîndrilă N., apreciate de procuror ca veridice (fiind scos de sub urmărirea penală), în care martorul indică că, - „ … postul de transformare PT-564s tipul B-42 nu s-a aflat în gestiunea Filialei Rețele Electrice Strășeni și, că în prezent mai sunt asemenea posturi de transformare fără stăpîn.” Or, declarațiile martorului Mîndrilă N., coroborează cu declarațiile martorului Staver S., care în calitate de primar al s. Scoreni a confirmat că în actele Primăriei figurau două 2 posturi de transformatoare ca fiind fără stăpîn și, ulterior în anul 2010, au fost adoptate două decizii cu privire la preluarea acestor 2 posturi la balanța Primăriei. La fel, martorul Jereghi Ș. a confirmat că, conform actelor de gestionare postul de transformare PT-564s nu se afla la balanța Filialei Rețelele Electrice Strășeni. Astfel, în raport cu aceste constatări, partea apărării, a invocat în recurs că, - „… instanța de apel a distorsionat vădit declarațiile martorului Jereghi Ștefan, care a mai declarat că, în anul 2004 a activat la Rețelele electrice Strășeni în calitate de șef de brigadă și, că PT-ul 564 nu a fost la balanța rețelelor electrice, deoarece a fost construit de gospodăria Scoreni și tot ce era înăuntru - firele și 23 utilajul electric aparținea gospodăriei s. Scoreni. Acest punct de transformare era destinat lăptăriei din sat. Martorul Jereghi Șt. a mai declarat că inspectarea s-a efectuat la liniile de curent electric, și nu a PT-ului, care nici nu era în balanța ÎCS „Red Union Fenosa”SA.” Însă, instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare, n-a dispus audierea acestor martori în contradictoriu, în cazul în care declarațiile acestora au stat la baza sentinței de achitare. Mai mult, din textul deciziei instanței de apel rezultă că, instanța nici nu s-a referit la declarațiile martorilor Mîndrilă N. și Staver S., iar în privința martorului Jereghi Ș. care după o sentință de achitare în mod expres urma să fie audiat pe viu, instanța de apel, a concluzionat că declarațiile acestuia au un caracter acuzatoriu împotriva inculpatei, însă de prima instanță nu au fost apreciate corect. 6.5. Prin urmare, poziția procesuală a părții apărării, prin care se solicita casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare adoptată de prima instanță, fără dispunerea rejudecării cauzei, corespunde și jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, deoarece încălcările legislației procesual penale comise de către autoritățile de stat la examinarea cauzei date, nu pot fi imputate acuzatului și nu ar trebui să-l plaseze pe acesta într-o situație defavorabilă în propriul recurs. Or, conform jurisprudenței constante a CEDO, retrimiterea cauzelor la rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor comise de instanțele ierarhic inferioare, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia și aceluiași proces dezvăluie o deficiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce afectează dreptul persoanei la un proces echitabil într-un termen rezonabil, drept garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/02, §50, 15 ianuarie 2008, Wierciszewska v. Poland, nr.41431/98, §46, 25 noiembrie 2003, și Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, §51, 6 septembrie 2005). 6.6. În final, Colegiul penal lărgit, menționează că verificarea și aprecierea tuturor probelor administrate în cauză s-a efectuat de către prima instanță în condițiile legii, constatîndu-se caracterul imprecis al acuzațiilor formulate inculpatei și în raport cu care, a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel, a admis derogări de la prevederi legale enunțate supra la pct. 6.1 - 6.5, adoptând o hotărâre neîntemeiată și fără luarea în considerare a tuturor împrejurărilor cauzei. Astfel, în cauză se constată temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.6), 8) CPP, și din aceste considerente se impune ca decizia instanței de apel să fie casată cu menținerea sentinței primei instanțe, fapt ce determină incontestabil necesitatea admiterii recursurilor declarate de partea apărării. În cazul în care, instanța de recurs admite recursurile ordinare declarate de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 și menține sentința Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2012, prin care Corpacean Ludmila a fost achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată, - recursul ordinar declarat în 24 latura civilă de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, devine inadmisibil.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat în latura civilă de avocatul Nicolae Buza în numele părții vătămate Marcel Miron, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui Corpacean Ludmila. Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Eduard Digore în numele inculpatei Corpacean Ludmila și de avocatul Oleg Tănase în numele părții civilmente responsabile ÎCS ”Red Union Fenosa” SA, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 și menține sentința Judecătoriei Strășeni din 03 iulie 2012, prin care Corpacean Ludmila a fost achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată în ședință publică la 27.12.2013, ora 09:30. Președinte Constantin Gurschi Judecători Ion Arhiliuc Constantin Alerguș Iurie Diaconu Ion Druță 25