1ra-1130-2013 — Art.187 alin.2 lit.b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 20 februarie 2013, au fost condamnați: - Bulgac Nicolae în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 4 ani închisoare, fără amendă, iar în temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani; - Sili Mihail în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 3 ani închisoare, fără amendă, iar în temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an. Acțiunile civile au fost admise, dispunîndu-se încasarea de la Bulgac Nicolae și Sili Mihail, în mod solidar, a prejudiciului material și moral în beneficiul părților vătămate Pînzari Inga în sumă de 1750 lei și, respectiv, 1000 lei, și Gîrlea Dumitrița în sumă de 320 lei și, respectiv, 1000 lei.

Pentru pronunțarea sentinței instanța a constatat că Bulgac Nicolae, la 26 aprilie 2012, aproximativ pe la ora 16.30, aflîndu-se pe str.Trandafirilor 31/1, mun.Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, deschis a sustras de la cet.Dimitrova Olga geanta acesteia, în care se aflau bani și bunuri materiale în sumă totală de 6360 lei, după care cu bunurile sustrase a fugit de la locul faptei, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.1. Tot el, Bulgac Nicolae, la 26 mai 2012, aproximativ la ora 17.00, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Sili Mihail, aflîndu-se în parcul public „Valea Trandafirilor" din mun.Chișinău, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, le-au amenințat verbal pe Pînzari Inga și Gîrlea Dumitrița și, în mod deschis, le-au sustras geanta și bunurile materiale ce le aparțineau, cauzîndu-le acestora daune materiale considerabile, și anume lui Pînzari Inga în sumă de 1750 lei și lui Gîrlea Dumitrița în sumă de 320 lei. 1

Împotriva sentinței au declarat apel acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați: Sili Mihail în baza art.188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 6 ani închisoare, iar Bulgac Nicolae în baza art.188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 6 ani închisoare și în baza art.187 alin.(2) lit.f) Cod penal la 3 ani închisoare, fără amendă, iar în temeiul art.84 Cod penal, definitiv la 7 ani închisoare, invocînd că prima instanță neîntemeiat pe episodul din 26.05.2012 a exclus semnul calificativ „cu aplicarea armei” și a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art.188 alin.(2) în cele ale art.187 alin.(2) Cod penal, pe cînd prin probele administrate, și anume declarațiile părților vătămate I.Pînzari, D.Gîrlea, a martorilor O.Briedes, T.Rusu și actele cauzei, se confirmă săvîrșirea de către ei a atacului tîlhăresc.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului. În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, audiind suplimentar în ședință inculpații N.Bulgac și M.Sili, cercetînd declarațiile părților vătămate I.Pînzari, D.Gîrlea și actele cauzei, a constatat că prima instanță corect a exclus semnul calificativ „cu aplicarea armei” și a reîncadrat acțiunile inculpaților în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, deoarece părțile vătămate imediat după producerea infracțiunii nu au declarat despre faptul că inculpații le-au amenințat cu pistolul, aceste afirmații au fost făcute abia peste 7 zile de la data comiterii infracțiunii, cînd au fost audiate suplimentar, ceea ce impune necredibilitatea acestor afirmații, de rînd ce alte probe, prin care s-ar fi confirmat faptul că inculpații au amenințat părțile vătămate cu pistolul, care nici nu a fost depistat, nu au fost prezentate. La fel, instanța a considerat că declarațiile părților vătămate, precum că au uitat să menționeze în declarațiile primare despre amenințarea lor cu arma, urmează a fi apreciate critic, deoarece amenințarea cu arma constituie o circumstanță extraordinară, care se memorizează profund de persoanele care sînt amenințate și care nu poate fi uitată ori omisă. Astfel, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpaților din prevederile art.188 alin.(2) lit.b), e), f) în cele ale art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal este una corectă, reieșind din faptul că partea acuzării, în susținerea învinuirii pe acest capăt de acuzare, nu a prezentat probe certe, inclusiv pistolul, ca corp delict, ce ar dovedi faptul că în timpul sustragerii bunurilor părților vătămate, inculpații l-ar fi folosit. De asemenea, instanța de apel a indicat că prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpaților, a acordat deplină efeciență prevederilor art.7, 61, 75, 90 Cod penal și a ținut cont de faptul că aceștia sînt tineri, studenți, se caracterizează pozitiv, pentru prima dată au comis o infracțiune, recunoscînd vina și căindu-se sincer de cele comise, stabilindu-le o pedeapsă în limitele legii, dînșii întrunind și condițiile aplicării prevederilor art.90 Cod penal.

În recursul declarat de procuror, invocîndu-se temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10) și 12) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei nominalizate, cu dispunrea rejudecării cauzei, pe motiv că concluzia instanței de apel, care a menținut soluția primei instanțe, precum că acțiunile inculpaților N.Bulgac și M.Sili nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, este una eronată, deoarece inculpații în scopul sustragerii bunurilor au amenințat părțile vătămate cu pistolul. În opinia recurentului, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de tîlhărie se confirmă prin declarațiile părților vătămate I.Pînzari și D.Gîrlea, iar instanțele de fond și-au bazat concluziile doar pe afirmațiile inculpaților, totodată, invocînd repetat aceleași motive ca și în apel descrise la pct.3 al prezentei decizii. 2

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6), 10 și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s- au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal constată că temeiurile la care se referă autorul recursului, nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. După cum rezultă din conținutul recursului, autorul consideră că atît prima instanță, cît și instanța de apel greșit au concluzionat că acțiunile inculpaților N.Bulgac și M.Sili urmează a fi reîncadrate din prevederile art.188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal în cele ale art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, prin faptul că nu au dat o apreciere corectă probelor administrate, inclusiv declarațiilor părților vătămate I.Pînzari și D.Gîrlea. La acest capitol, Colegiul menționează că potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă prezentată de părți, nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Colegiul penal consideră că atît prima instanță, cît și instanța de apel just au stabilit starea de fapt și de drept, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei și toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, adoptînd în așa mod hotărîri legale și întemeiate, ținînd seama de prevederile art.101 Cod de procedură penală, just ajungînd la concluzia, privind excluderea semnului calificativ „cu aplicarea armei”. Astfel, instanța de apel, corect a reținut că prima instanță, reîncadrînd acțiunile lui N.Bulgac și M.Sili din prevederile art.188 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal în cele ale art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, just a arătat că acuzarea nu a administrat și nu a prezentat probe concludente și pertinente, care ar fi demonstrat vinovăția acestora în săvîrșirea infracțiunii de tîlhărie, în cauză lipsind careva probe că aceștia le-ar fi amenințat pe părțile vătămate cu pistolul, prin urmare lipsește și temeiul juridic și de fapt, pentru atragerea la răspundere a inculpaților în baza acestei norme penale. În opinia Colegiului, instanțele corect au apreciat, în sensul dat, declarațiile părților vătămate I.Pînzari și D.Gîrlea date la urmărirea penală, care au declarat că N.Bulgac i-a smuls geanta lui I.Pînzari din mînă, fără a aplica careva acte de violență, iar numai din frica neaplicării violenței de către M.Sili, care stătea în fața lor și privea amenințător, solicitîndu-le să stea pe loc și să nu strige, ele nu au chemat în ajutor. Astfel, just a fost constatat că acțiunile inculpaților sînt cuprinse în prevederile art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, deoarece nu s-a dovedit faptul că inculpații la sustragerea bunurile părților vătămate le-ar fi amenințat cu arma. Prin urmare, învinuirea adusă inculpaților, precum că aceștia au atacat părțile vătămate cu scopul sustragerii bunurilor, cu aplicarea armei, nu a fost dovedită, deoarece nici una din acestea nu au comunicat în declarațiile primare că inculpații le-ar fi amenințat cu un pistol, depunînd astfel de declarații abia peste 7 zile de la momentul infracțiunii, fapt ce corect a fost apreciat critic de instanțele de fond. 3 Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpaților, Colegiul conchide că și în această latură hotărîrile judecătorești sînt legale și întemeiate. Instanțele și-au motivat concluziile în această parte făcînd trimitere la circumstanțele atenuante prezente în cauză și expuse în hotărîri, inclusiv argumentîndu-și concluziile că inculpații pot fi corijați și reeducați fără izolarea lor de societate, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. Pedeapsa fiind stabilită inculpaților cu respectarea prevederilor art.61, 75 Cod penal, în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia N.Bulgac și M.Sili au fost condamnați. Mai mult, instanța de recurs menționează că recursul repetă textul apelului declarat de același autor și argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel pe deplin le-a examinat, și, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, relevînd temeiurile care au dus la respingerea apelului, soluție expusă în pct.4 al prezentei decizii. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului declarat de procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.432 alin. (1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Botnaru Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2013 în cauza penală privindu-i pe Bulgac Nicolae și Sili Mihail, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 24 decembrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă 4