1ra-971/13 — art.152 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-971/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători –Timofti Vladimir, Covalenco Elena, Nicolaev Ghenadie și Gordilă

Nicolae,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de către partea vătămată,

Petruleac Andrei împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 04

februarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie

2013 în cauza penală privindu-l pe

Bradu Valeriu Serghei, născut la 10 martie 1994,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. N. Dimo 15/1,

ap. 16;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 03.08.2012 pînă la 04.02.2013;

- în instanța de apel din 28.02.2013 pînă la 25.04.2013;

- în instanța de recurs din 03.09.2013 pînă la

03.12.2013.

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Partea vătămată, Petruleac Andrei, care a solicitat admiterea recursului în

sensul declarat.

Procurorul Crijanovschi Sergiu, care de asemenea, s-a pronunțat pentru

admiterea recursului în sensul declarat.

Avocata Barbă Stela și inculpatul Bradu Valeriu s-au pronunțat pentru

respingerea recursului declarat de partea vătămată, Petruleac Andrei.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Bradu Valeriu a fost condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 140 ore muncă

neremunerată în folosul comunității.

S-a dispus încasarea de la Bradu Valeriu în beneficiul lui Petruleac Andrei

prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

aproximativ pe la orele 1500, aflîndu-se în incinta Școlii Profesionale nr. 10, situată pe

str. Otovsca 27, mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict provocat de partea

vătămată, Petruleac Andrei, intenționat i-a aplicat acestuia o lovitură cu capul în

regiunea feței, cauzîndu-i vătămare corporală medie, manifestată prin dereglarea

sănătății de lungă durată.

1

În drept, aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal –

vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost

urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

lui Bradu Valeriu să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră și de admis integral acțiunea

civilă în mărime de 50000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, invocînd că instanța de

fond la adoptarea sentinței nu a luat în considerație faptul că pe tot parcursul vieții va

purta o placă metalică în regiunea ochiului, care îi provoacă dificultăți și i-au fost

produse atît suferințe fizice, cît și suferințe psihice.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de către partea vătămată, Petruleac Andrei,

cu menținerea sentinței primei instanțe fără modificări.

În motivarea soluției s-a invocat, că apelul părții vătămate conține doar

argumente generale, care nu au puterea de a influența aplicarea unei pedepse mai

aspre. De asemenea nu au fost prezentate probe convingătoare privind încasarea de la

inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei,

deoarece prima instanță a luat în considerație că inculpatul a chemat ambulanța, s-a

prezentat la instituția medicală unde era internată partea vătămată pentru a ajuta, i-a

propus ajutor, considerînd echitabilă încasarea de la inculpat în beneficiul părții

vătămate a sumei de 5000 lei în calitate de prejudiciu moral.

Andrei a declarat recurs ordinar în care solicită casarea acestora, cu aplicarea față de

Bradu Valeriu a unei pedepse mai aspre și de a admite integral acțiunea civilă în

mărime de 50000 lei – prejudiciul moral, invocînd că:

- instanța de judecată i-a aplicat lui Bradu Valeriu o pedeapsă prea blîndă, pe

cînd urma să-i aplice o pedeapsă mai aspră privativă de libertate;

- instanțele de judecată constatînd prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, ca

fiind unul echitabil, nu au luat în considerație că pe tot parcursul vieții va purta acea

placă metalică în regiunea ochiului, care îi provoacă dificultăți și suferințe atît fizice,

cît și psihice;

- suferințe fizice a suferit imediat la primirea acestei traume și ulterior cînd a

suportat intervenția chirurgicală și care sunt confirmate prin documentele medicale;

- suferințe psihice s-au manifestat prin pierderea încrederii în oameni; primirea

acestor leziuni corporale, care s-au desfășurat în incinta instituției de învățămînt au

dus la afectarea încrederii în sine; faptul că a pierdut vederea la ochiul stîng l-a făcut

să nu mai știe cum își va continua viața, gîndul că în regiunea craniului este fixată o

placă de titan și șuruburi a osului frontal, face să apară o stare de disconfort și

pierderea bunei dispoziții; precum și atentarea suferințelor psihice la egalitatea,

onoare și demnitatea sa.

penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele motive.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel inclusiv în cazul cînd: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

2

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012),

instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii,

din sensul cărora rezultă, că nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, ignorînd

stipulările normelor menționate, a comis erori de drept.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor

persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din

numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai

în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Pentru respingerea apelului părții vătămate în partea stabilirii pedepsei, instanța

de apel în decizie a invocat: „prima instanță corect și întemeiat la determinarea

tipului și măsurii de pedeapsă a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal și

anume: de caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se califică ca fiind una

mai puțin gravă, de personalitatea inculpatului, care a recunoscut vina, căindu-se

sincer de faptele comise, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost

judecat, prejudiciul material a fost recuperat, de lipsa circumstanțelor agravante”.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că la aplicarea pedepsei lui

Bradu Valeriu pentru infracțiunea comisă, instanțele de fond și de apel nu au acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și nu au argumentat convingător

care sunt motivele aplicării față de inculpat a unei pedepse minimale sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzute de sancțiunea art. 152 alin. (1)

Cod penal, în situația cînd partea vătămată nu l-a iertat și cere o pedeapsă mai aspră.

Din conținutul apelului părții vătămate Petruleac Andrei, rezultă că acesta a

solicitat admiterea acțiunii civile în sumă de 50000 lei – cu titlu de prejudiciul moral

și încasarea acesteia de la inculpatul Bradu Valeriu în beneficiul său.

Instanța de apel, examinînd aceste motive, a menținut soluția primei instanțe

prin care s-a încasat de la inculpatul Bradu Valeriu în beneficiul părții vătămate

3

Petruleac Andrei ca prejudiciu moral – 5000 lei, considerînd aceasta ca o satisfacție

echitabilă.

Pentru a-și motiva soluția privitor la dauna morală, instanța de apel a motivat:

„nu au fost prezentate probe convingătoare privind încasarea de la inculpat în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei, deoarece la

stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond a luat în considerație că

inculpatul a chemat ambulanța, s-a prezentat la instituția medicală unde era internată

partea vătămată pentru a ajuta, i-a propus ajutor, considerînd echitabilă încasarea

de la inculpat în beneficiul părții vătămate a sumei de 5000 lei în calitate de

prejudiciu moral”.

Astfel din conținutul deciziei atacate de partea vătămată Petruleac Andrei,

rezultă că la acordarea compensației morale părții vătămate Petruleac Andrei, instanța

de apel nu a ținut cont de motivele apelului „că pe tot parcursul vieții va purta acea

placă metalică în regiunea ochiului, care îi provoacă dificultăți și-i produce atît

suferințe fizice cît și suferințe psihice. Prejudiciul moral exprimat prin suferințe fizice,

în urma leziunilor corporale primite, am suferit chiar imediat la primirea acestei

traume și ulterior chiar cînd am suportat intervenția chirurgicală. Aceste dureri fizice

sunt confirmate prin documentele medicale prin care le descrie amănunțit.

La 10.04.2012 orele 1558 am fost internat în spital cu diagnoza clinică

„Contuzie cerebrală grad I HSA. Fractură liniară os frontal pe stînga. Internare

acuză cefalee, amețeli, diplopie”.

La 18.04.2012 fiind externat cu starea generală satisfăcătoare.

La 19.04.2012 m-am adresat la medic. S-a stabilit acuză cefalee, dureri în

regiunea precordială, în ochiul drept, dureri în nas. Ex. Obiectiv: în regiune ocular

drept inflamație, infiltrație, dureri la palpație, atenuate. Acuză cefalee, dureri în

ochiul stîng, diplopie pe stînga.

La 17.05.2012 acuză la dureri în ochi, dureri în regiunea traumei. Palpația în

regiunea nasului este dureroasă, în plămîni murmur aspru fără raluri.

La 25.05.2012 fractura osului frontal la nivelul supraorbitale pe stînga cu

înfundare și antrenarea sinusului frontal fără peretele superior al orbitei.

La 28.05.2012 fractura de os frontal nu interesează cavitatea craniului și nu este

implicat peretele superior al orbitei stîngi, lamela internă a osului frontal nu este

implicată în proces.

La 30.05.2012 diagnosticul fractura rebordului suborbital stîng cu înfundare. La

internare acuză dureri în regiunea frontală pe stînga, asimetrie facială în regiunea

suborbital pe stînga.

La 01.06.2012 a fost efectuată operația osteosinteza rebordului orbital superior.

S-a efectuat redresarea eschilului cu o daltă și ciocan. Repoziția în poziție anatomică.

Corecția și fixarea cu placă de titan și șuruburi.

La 03.06.2012 acuză dureri moderate în regiunea postoperatorie.

La 06.06.2012 acuză dureri moderate în regiunea postoperatorie, fiind externat.

Cu toate că a fost externat, însă aceste dureri fizice au continuat, cu toate că nu

sunt descrise.

Prejudiciu moral exprimat prin suferințe psihice, în urma leziunilor corporale

primite sau manifestat prin:

- pierderea încrederii în oameni, ceea ce are drept consecință dificultatea în

stabilirea relațiilor de încredere cu persoanele din jur și mai ales cu colegii de clasă;

4

- suferință psihică prin primirea acestor leziuni corporale care s-au desfășurat

în incinta instituției de învățămînt și au dus la afectarea încrederii în sine, la faptul că

colegii de clasă îl cred o persoană slabă, care are posibilitate să se apere;

- faptul că a pierdut din vedere la ochiul stîng și cum v-a avea posibilitate în

continuare să-și continuie viața;

- fixarea cu placă de titan și șuruburi a osului frontal pentru obținerea poziției

anatomică. Doar gîndul că în regiunea craniului este fixat această placă cu șuruburi,

îmi apare o stare de disconfort și o pierdere a bunei dispoziții.

Prejudiciul moral cauzat prin suferințe psihice, care mi-au fost cauzate din

acțiuni întreprinse de inculpat care au atentat la valori nepatrimoniale ale persoanei

și anume: egalitatea, onoarea și demnitatea acestuia”.

Reieșind din aceste motive, Colegiul lărgit consideră că s-a încasat evident

insuficient ca compensație morală părții vătămate Petruleac Andrei, ce nu poate fi

acceptat și la o nouă rejudecare urmează a fi corectat.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în apel și ținînd

cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E:

Admite recursul declarat de către partea vătămată, Petruleac Andrei, casează în

partea stabilirii pedepsei și în partea laturii civile decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 aprilie 2013 în privința lui Bradu Valeriu Serghei, cu

dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Se mențin dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – obligația de

nepărăsire a localității, aplicată inculpatului Bradu Valeriu Serghei.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată în ședință publică la 24 decembrie 2013, ora 0950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Covalenco Elena

Nicolaev Ghenadie

Gordilă Nicolae

5