1r-arest-13/2013 — încheiere- măsură de arest
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încheiere- măsură de arest
- Temei legal
- CP
1r-arest-13/2013 — încheiere- măsură de arest (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1r-arest-13/2013
Republica Moldova
D E C I Z I E
09 octombrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
președinte – Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,
cu participarea:
procurorului – Suvac Nicolae,
avocatului – Ghițu Alexandru,
a examinat în ședință publică recursul declarat de inculpatul Barbăneagră
Andrei Grigore împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2013
privind prelungirea menținerii în stare de arest în privința lui Barbăneagră Andrei,
în cauza penală a acestuia în baza art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) și art. 188 alin.
(3) lit. c), d) Cod penal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Avocatul Ghițu Alexandru a susținut recursul în sensul declarat, iar
procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursului.
Colegiul penal asupra recursului de față,
C O N S T A T Ă :
Inculpații Barbăneagră Andrei și Foșnea Anatolie au fost învinuiți în
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), i), j), k) și art. 188 alin.
(3) lit. c), d) Cod penal.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12
septembrie 2013 a fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpatului Barbăneagră
Andrei privind înlocuirea măsurii preventive de arest cu o măsură preventivă mai
blîndă și totodată, a fost admis demersul procurorului și prelungit termenul de
menținere a inculpaților Barbăneagră Andrei și Foșnea Anatolie în stare de arest pe
un termen de 90 zile, calculînd termenul de la 16 septembrie 2013.
Instanța și-a argumentat soluția prin aceea, că există probe sau indici
temeinici cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea
penală; pentru infracțiunile pentru care sunt puși Barbăneagră Andrei și Foșnea
Anatolie sub învinuire, legea a prevăzut pedeapsa închisorii considerabil mai mare
de 2 ani, la materialele cauzei există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate
prezintă pericol pentru derularea normală a procesului și raportat la valoarea
prejudiciului, nerecuperat până în prezent, la modul și împrejurările în care s-a
1
desfășurat activitatea infracțională, la multitudinea actelor materiale reținute la
trimiterea în judecată, precum și personalitatea inculpatului care anterior a comis
mai multe infracțiuni cu intenție, analogice, pentru care a fost condamnat.
De asemenea instanța a invocat, că argumentul inculpatului Barbăneagră A.,
precum că starea sănătății s-a agravat, părinții sunt bolnavi și au nevoie de
îngrijire, își asumă responsabilitatea de a se prezenta fără întîrziere la orice
chemare a instanței, este neîntemeiat, deoarece pentru admiterea demersului de
schimbare a măsurii preventive, or în condiții de detenție se acordă obligatoriu
asistența medicală calificată, iar careva probe ce ar indica la faptul, că lui
Barbăneagră A. nu i s-a asigurat la nivelul cuvenit asistența medicală nu au fost
prezentate.
Nefiind de acord cu încheierea nominalizată inculpatul Barbăneagră
Andrei la 17 septembrie 2013, 18 septembrie 2013, 25 septembrie 2013 a declarat
recursuri prin care solicită casarea acesteia, cu revocarea măsurii preventive în
formă de arest preventiv prin aplicarea unei măsuri preventive mai blînde, invocînd
că:
- nu a comis infracțiunea incriminată, astfel solicită pronunțarea unei hotărîri
de achitare;
- fiind la libertate s-a prezentat la toate ședințele de judecată, motiv de a se
eschiva sau tergiversa examinarea cauzei penale în privința sa nu are;
- se caracterizează pozitiv la locul de trai, fiind în detenție nu a comis nici o
încălcare;
Verificînd argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal consideră necesar de respins recursul din următoarele motive.
Conform art.176 alin. (l) Cod de procedură penală, măsurile preventive pot fi
aplicate la propunerea organului de urmărire penală, sau, după caz, de către instanța
de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a
presupune că bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de
urmărire penală sau de instanță, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal,
ori să săvîrșească alte infracțiuni. Alineatul (2) al aceluiași articol în redacția Legii
nr. 66 din 05.04.2012 prevede, că arestarea preventivă și măsurile alternative
arestării se aplică numai persoanei care este bănuită, învinuită de săvîrșirea unei
infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, iar în cazul existenței
unei bănuieli rezonabile privind săvîrșirea altor infracțiuni, ele se aplică
învinuitului, inculpatului care a comis cel puțin una din acțiunile menționate la
alin.(1).
Astfel, Colegiul penal consideră că, în cazul examinat sunt prezente temeiurile
indicate mai sus, fiind probat faptul necesității prelungirii detenției preventive a
inculpatului Barbăneagră Andrei.
2
Potrivit art. 25 alin. (4) din Constituția RM, termenul arestării poate fi
prelungit de către instanța judecătorească, în condițiile legii, cel mult pînă la 12
luni.
Colegiul penal consideră, că sunt prezente condițiile cazului excepțional,
care indică la necesitatea prelungirii detenției preventive a inculpatului Barbăneagră
Andrei, reieșind din complexitatea cauzei penale, gravitatea infracțiunilor
incriminate, păstrarea pericolului de dispariție a inculpatului Barbăneagră Andrei și
de comitere de către el a unor noi infracțiuni, precum și de influențare a părților
vătămate și martorilor pe cauză și nimicire de probe.
Aceste bănuieli rezonabile rezultă din caracterul faptei imputate, de care se
învinuiește Barbăneagră Andrei, care este învinuit de comiterea unei infracțiuni
grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 7 la 12 ani
(art. 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal) și a unei infracțiuni excepțional de grave,
pentru care legea penală prevede pedeapsa – detențiune pe viață (art. 145 alin. (2)
lit. b), i), j), k) Cod penal), iar fiind la libertate, ar putea să împiedice stabilirea
adevărului în procesul penal, ori să săvîrșească alte infracțiuni.
Mai mult ca atît, cauza penală în privința inculpaților Barbăneagră A. și
Foșnea A, fiind examinată în ordine de apel, s-a stabilit că nu au fost îndeplinite
toate cerințele legale de examinare ale cauzei, urmînd a fi cercetate din nou toate
probele prezentate de către părți, împrejurări care prezintă temeiuri rezonabile de a
presupune, că aflîndu-se la libertate, inculpații ar putea împiedica la stabilirea
adevărului în procesul penal, sau s-ar putea eschiva de la instanța de judecată.
În circumstanțele descrise, Colegiul penal consideră, că procurorul a prezentat
probe verosimile, suficiente și justificate care permit a presupune despre existența,
la etapa actuală, a riscului real de ingerință a inculpatului în cursul normal al
justiției, prin intervenirea în procesul de acumulare a probelor, precum și prin riscul
real de a întreprinde alte măsuri și acțiuni în vederea eschivării de la răspundere și
pedeapsă penală, sau obținerea unui rezultat mai favorabil sie.
Astfel, toate circumstanțele indicate, luate în cumul, legitimează detenția
provizorie a învinuitului în necesitatea apărării ordinii publice. La momentul actual,
Colegiul penal consideră imposibilă aplicarea față de Barbăneagră Andrei a unei
măsuri preventive mai blînde, fără a fi prejudiciat cursul normal al procesului penal,
constatînd prezența circumstanțelor excepționale, care determină necesitatea
aplicării celei mai aspre măsuri preventive cu privarea de libertate a inculpatului.
Deci, în baza celor relatate, Colegiul penal găsește necesar a menține
încheierea, prin care a fost prelungită măsura preventivă – arestul preventiv pe un
termen de 90 de zile, urmînd să fie respectate prevederile art. 20 alin. (3) Cod de
procedură penală, potrivit căruia urmărirea penală și judecarea cauzelor penale, în
care sunt învinuiți, inculpați arestați preventiv, se examinează de urgență și
preferențial.
3
În cele din urmă, Colegiul penal constată că, privarea provizorie de libertate a
inculpatului Barbăneagră Andrei, la momentul și în cazul concret, deși este o
ingerință în drepturile garantate de art. 5 CEDO, totuși, în circumstanțele descrise,
urmărește un scop legal și, respectiv, este una legală, necesară și proporțională
pericolului social al faptei ce i se încriminează și urmărește drept scop desfășurarea
normală a cercetării judecătorești, protejarea persoanelor participanți la proces,
acordarea posibilității procurorului de a acumula nestingherit probe și păstrarea
intactă a acestora, garantarea desfășurării unui proces obiectiv și echitabil, cu
adoptarea unei hotărîri întemeiate și legale, precum și garantarea atragerii la
răspundere și pedeapsă penală a persoanei vinovate, în cazul unei eventuale
condamnări.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal consideră, că motivele invocate de
către recurent, sunt combătute prin cele invocate mai sus, din care considerent
găsește necesar de a respinge recursul, urmînd a fi menținută fără modificări
încheierea instanței de judecată.
Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 312 alin. (5) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de inculpatul Barbăneagră Andrei împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2013 privind prelungirea
menținerii în stare de arest a lui Barbăneagră Andrei.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Președinte semnătura Ursache Petru
Judecători semnătura Timofti Vladimir
semnătura Nicolaev Ghenadie
Copia corespunde originalului Timofti Vladimir
4