1ra 562/13 — 42 45 312 361 352-1 CP

1ra 562/13 — 42 45 312 361 352-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-562/13

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 iulie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Andrei Harghel,

Judecători – Ion Arhiliuc, Constantin Alerguș, Iurie Diaconu, Ion Vîlcov, cu

participarea procurorului Dumitru Graur, avocaților Dragoș Bogatu, Denis Lesnic și a

inculpatului Dudulica Liubomir, a judecat în ședință publică recursurile ordinare

declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin

Miron și de inculpatul Dudulica Liubomir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2013, în cauza penală în privința lui

Culeac Mihail Ivan, născut la 04 ianuarie 1981, domiciliat

în mun. Chișinău, or. Durlești, str-la Izvoarelor 11, cetățean al

Republicii Moldova și

Dudulica Liubomir Anatolie, născut la 30 ianuarie 1979,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Podul Înalt 20/4, ap. 20

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță de la 03.06.2011- pînă la 05.03.2012;

- Curtea de Apel Chișinău de la 15.05.2012 - pînă la 18.01.2013;

- Curtea Supremă de Justiție de la 16.04.2013 - pînă la 02 iulie

2013.

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul, și-a susținut recursul, solicitînd admiterea lui în sensul declarat, iar

recursul inculpatului Dudulica L. să fie respins ca neîntemeiat.

Avocații Dragoș Bogatu în interesele inculpatului Culeac M., Denis Lesnic în

interesele inculpatului Dudulica Liubomir și inculpatul Dudulica Liubomir sau pronunțat

pentru respingerea recursului declarat de procuror, ca fiind neîntemeiat cu admiterea

recursului declarat de inculpatul Dudulica Liubomir.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

condamnați:

Culeac Mihail

- În baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 45 – 310 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime

de 150 unități convenționale;

- În baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 45 – 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în

mărime de 200 unități convenționale;

- În baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 45 – 352/1 Cod penal, la amendă în mărime de

500 unități convenționale;

1

- În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă

în mărime de 700 unități convenționale, în sumă de 14.000 lei.

Dudulica Liubomir

- În baza art. 42 alin. (2), (3), 45 – 310 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de

500 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a exercita profesia de avocat;

- În baza art. 42 alin. (2), (3) – 352/1 Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități

convenționale;

- În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă

în mărime de 500 unități convenționale, în sumă de 10.000 lei, fără privarea de

dreptul de a exercita profesia de avocat.

La fel, inculpatul Dudulica L., a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 45, 312 alin. (1); 42, alin. (2), (3), 45,

361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat.

1.1. Prin aceiași sentință au fost condamnați și Capațîna Gheorghe cu Gîrleanu

Petru, însă hotărîrile în privința lor nu se contestă.

Liubomir, în coparticipație cu Capațîna Gheorghe cu Gîrleanu Petru, în perioada iulie -

octombrie 2010, acționînd în comun acord și în participație complexă, urmărind scopul

obținerii unor foloase materiale urmare a realizării acțiunilor criminale, avînd rolul de

organizator și instigator, a elaborat și realizat un plan criminal de înstrăinare a

apartamentului nr.96 din str. Calea Ieșilor 15 mun. Chișinău prin uz de fals, în

următoarele circumstanțe: astfel, în luna iulie 2010 Mihail Culeac, acționînd la

rugămintea unui cunoscut de al său Petru Gîrleanu de a găsi un cetățean de încredere

care deținea pașaport de tip sovietic, l-a recomandat acestuia pe un alt cunoscut de al său

Gh. Capațina.

Ulterior M. Culeac a aflat de la Gh. Capațina că, Petru Gîrleanu i-a perfectat

buletin de identitate cu seria și nr. A 89120847, fișa de însoțire cu seria și nr.

RAA10027504, în care era înscrisă informația despre evidența de domiciliu pe adresa

mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96 din 07.06. 1996, adresă la care acesta nu avuse

nici o atribuție legală, deoarece toată viața sa a locuit în s. Pojăreni r. Ialoveni, unde a

creat și a dus gospodărie comună cu soția sa Oțel Ecaterina, adică a aflat cu certitudine

că pe numele lui Gh. Capațîna, a fost perfectat un document oficial, în care au fost

introduse date eronate despre înregistrarea de domiciliu a deținătorului.

Tot Gh. Capațîna l-a informat că la 22.07.2010 în Biroul Notarului Rudco Valeriu,

folosind, buletin de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu seria și nr.

RAA1006453 care este un documentul oficial cu conținut fals despre înregistrarea sa de

domiciliu, l-a împuternicit prin procură pe Petru Gîrleanu, la propunerea ultimului, de a-i

reprezenta interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea Ieșilor 15 ap. 96,

neavînd de fapt careva drepturi reale sau presupuse asupra imobilului în cauză.

În circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, M. Culeac a obținut

informația că proprietarul apartamentului nominalizat Vera Andreeva, în iulie 2010 a

2

decedat și că careva moștenitori legali sau succesori de drept nu avea.

În împrejurările ce i-au devenit cunoscute, M. Culeac, profitînd de rezultatul

acțiunilor criminale comise de Petru Gîrleanu, asumîndu-și inițial rolul de organizator și

instigator la săvîrșirea infracțiunii, s-a organizat în prealabil cu L. Dudulica, cu care se

cunoștea de mai mult timp, instigîndu-l în activitatea criminală și pe Gh. Capațina,

pentru a înstrăina ilegal apartamentul nr.96 din str. Calea Ieșilor 15 mun. Chișinău.

Ulterior M. Culeac și L. Dudulica, după ce l-au informat pe Gh. Capațina că,

proprietarul apartamentului nominalizat Vera Andreeva, în iulie 2010 a decedat și că

careva moștenitori legali sau succesori de drept nu avea, obținînd acordul lui Gh.

Capațina, în trei au început acțiuni în scopul înstrăinării acestui apartament prin uz de

fals.

Conform planului criminal elaborat de către M. Culeac și L. Dudulica, la

07.08.2010 Gh. Capațina, în scopul înlăturării de obstacole și anume excluderea

posibilității lui Petru Gîrleanu de a folosi documentul oficial cu conținut fals, a declarat

pierdut buletinul de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu seria și nr.

RAA1006453, în care Petru Gîrleanu anterior a organizat introducerea unor date vădit

denaturate, în care era înscrisă aceiași informație denaturată despre evidența de domiciliu

pe adresa mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96, iar la 06.09.2010, a solicitat

anularea procurii prin care anterior l-a împuternicit pe P. Gîrleanu de a-i reprezenta

interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea Ieșilor 15 ap. 96, perfectînd

la 13.08.2010 o procură similară la notarul public N. Izdebschi pe numele lui L.

Dudulica, în împrejurări în care conștientiza cu certitudine că nu dispune de careva

drepturi reale sau presupuse asupra imobilului în cauză.

Astfel, după delimitarea rolului fiecărui participant la săvîrșirea infracțiunii în

scopul obținerii prin uz de fals a dreptului de proprietate asupra apartamentului

nominalizat, prin aportul nemijlocit a lui Mihail Culeac și a lui Liubomir Dudulica, care

acționînd conform planului elaborat, în calitate de organizator și autor, la 18.08.2010,

folosind documentele falsificate anterior de P. Gîrleanu (fișa de însoțire la buletinul de

identitate A 89120847) și cunoscînd cu certitudine despre proveniența lor ilicită, le-au

folosit la ]ntocmirea cererii de chemare în judecată, semnată de către Gh. Capațina,

privind recunoașterea faptului juridic (a calității de rudă și anume soț a lui Vera

Andreeva și recunoașterea dreptului la moștenire legală după decesul ei).

Adică pentru producerea consecințelor juridice scontate, în cerere au fost făcute

declarații necorespunzătoare adevărului cum că Gh. Capațina a concubinat cu V.

Andreeva începînd cu 1995 au dus gospodărie comună, iar după decesul acesteia a

continuat să locuiască în imobilul disputat, după care cererea cu actele falsificate

anexate, în calitate de probe, au fost prezentate în judecătoria Buiucani.

În scopul voalării conținutului fals al cererii de chemare în judecată și a probelor

false anexate la ea, cît și întru fortificarea credibilității declarațiilor cu conținut denaturat,

invocate în cererea de chemare în judecată, la solicitarea lui L. Dudulica, care prin

procură îl reprezenta în proces pe Gh. Capațina, de către M. Culeac au fost racolate două

persoane, Evghenia Culeac (mama lui M. Culeac) și Ion Munteanu, care au fost instigate

de către acesta, să prezinte declarații mincinoase în cadrul judecării cauzei civile precum

3

că, îi cunoaște pe Vera Andreeva și Gheorghe Capațina, erau prieteni de familie și că

aceștia locuiau în apartamentul nr. 96 din str. Calea Ieșilor 96 mun. Chișinău erau soț și

soție, după moartea Verei Andreeva acesta a continuat să locuiască în apartament.

Urmare a acțiunilor intenționate ale lui Mihail Culeac comise în participație

complexă cu L. Dudulica și Gh. Capațina, manifestate prin uz de fals, la 29.10.2010, în

cadrul cauzei civile 2-3640/10 prin hotărîrea instanței de judecată s-a decis recunoașterea

lui Gh. Capațina ca persoană ce s-a aflat în relații de căsătorie cu Vera Andreeva și

acceptarea de către acesta a masei succesorale rămase după decesul Verei Andreeva,

inclusiv și a apartamentului nr. 96 din str. Calea Ieșilor 15. De fapt însă Gh. Capațina

niciodată nu a concubinat cu Vera Andreeva și nici măcar nu s-au cunoscut reciproc..

Tot el, Mihail Culeac, acționînd la rugămintea unui cunoscut de al său Petru

Gîrleanu de a găsi un cetățean de încredere care deținea pașaport de tip sovietic, l-a

recomandat acestuia pe un alt cunoscut de al său Gh. Capațina.

Ulterior M. Culeac a aflat de la Gh. Capațina că, Petru Gîrleanu i-a perfectat

buletin de identitate cu seria și nr. A 89120847, fișa de însoțire cu seria și nr.

RAA10027504, în care era înscrisă informația despre evidența de domiciliu pe adresa

mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96 din 07.06. 1996, adresă la care acesta nu avuse

nici o atribuție legală, deoarece toată viața sa a locuit în s. Pojăreni r. Ialoveni, unde a

creat și a dus gospodărie comună cu soția sa Oțel Ecaterina, adică a aflat cu certitudine

că pe numele lui Gh. Capațina, a fost perfectat un document oficial, în care au fost

introduse date eronate despre înregistrarea de domiciliu a deținătorului.

Tot Gh. Capațina l-a informat că la 22.07.2010 în Biroul Notarului Rudco

Valeriu, folosind, buletin de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA1006453 care este un documentul oficial cu conținut fals despre

înregistrarea sa de domiciliu, l-a împuternicit prin procură pe P. Gîrleanu, la propunerea

ultimului, de a-i reprezenta interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea

Ieșilor 15 ap. 96, neavînd de fapt careva drepturi reale sau presupuse asupra imobilului

în cauză.

În împrejurările ce i-au devenit cunoscute, M. Culeac, profitînd de rezultatul

acțiunilor criminale comise de Petru Gîrleanu, asumîndu-și inițial rolul de organizator și

instigator la săvîrșirea infracțiunii, s-a organizat în prealabil cu L. Dudulica, cu care se

cunoștea de mai mult timp, instigîndu-l în activitatea criminală și pe Gh. Capațina,

pentru a înstrăina ilegal apartamentul nr.96 din str. Calea Ieșilor 15 mun. Chișinău.

Ulterior M. Culeac și L. Dudulica, după ce l-au informat pe Gh. Capațina că,

proprietarul apartamentului nominalizat Vera Andreeva, în iulie 2010 a decedat și că

careva moștenitori legali sau succesori de drept nu avea, obținînd acordul lui Gh.

Capațîna, în trei, în scopul înstrăinării acestui apartament prin uz de fals, M. Culeac

asumîndu-și rolul de organizator și instigator, adică persoană care a organizat săvîrșirea

unor infracțiuni, urma să dirijeze realizarea lor, precum și să determine prin diferite

metode alte persoane să comită infracțiuni.

Conform planului criminal elaborat de către M. Culeac și L. Dudulica, la

07.08.2010 Gh. Capațina, în scopul înlăturării de obstacole și anume excluderea

posibilității lui P. Gîrleanu de a folosi documentul oficial cu conținut fals și acordare de

4

mijloace pentru comiterea infracțiunii grupului criminal organizat din care face parte, a

declarat pierdut buletinul de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA1006453, în care P. Gîrleanu anterior a organizat introducerea unor date

vădit denaturate, privind informația despre înregistrarea de domiciliu a deținătorului,

primind ulterior un alt buletin de identitate cu seria și nr. A 89120847, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA10027504, în care era înscrisă aceiași informație denaturată despre

evidența de domiciliu pe adresa mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96, iar la

06.09.2010 a solicitat anularea procurii prin care anterior l-a împuternicit pe P. Gîrleanu

de a-i reprezenta interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea Ieșilor 15

ap. 96, perfectînd la 13.08.2010 o procură similară la notarul public Natalia Izdebschi pe

numele lui L. Dudulica, în împrejurări în care conștientiza cu certitudine că nu dispune

de careva drepturi reale sau presupuse asupra imobilului în cauză.

După planificarea amănunțită a acțiunilor criminale ce urmau a fi întreprinse,

obținînd acordul lui Gh. Capațina de a-l împuternici pe L. Dudulica prin procură

notarială de a-i prezenta în instanțe pseudo interesele legate de apartamentul nominalizat,

au decis în continuare să-și asume rolurile criminale de organizatori, coautori, instigatori

în dependență de necesitățile infracționale apărute, limitîndnd rolul lui Gh. Capațina la

cel de complice.

Astfel, după delimitarea rolului fiecărui participant la săvîrșirea infracțiunii în

scopul obținerii prin uz de fals a dreptului de proprietate asupra apartamentului

nominalizat, prin aportul nemijlocit a lui Mihai Culeac și a lui Liubomir Dudulica, care

acționînd conform planului elaborat, în calitate de organizator și autor, la 18.08.2010,

folosind documentele falsificate anterior de P. Gîrleanu (fișa de însoțire la buletinul de

identitate A 89120847) și cunoscînd cu certitudine despre proveniența lor ilicită, le-au

folosit la oformarea cererii de chemare în judecată, semnată de către Gh. Capațina,

privind recunoașterea faptului juridic (a calității de rudă și anume soț a lui Vera

Andreeva și recunoașterea dreptului la moștenire legală după decesul ei).

Adică pentru producerea consecințelor juridice scontate, în cerere au fost făcute

declarații necorespunzătoare adevărului cum că Gh. Capațina a concubinat cu V.

Andreeva începînd cu 1995 au dus gospodărie comună, iar după decesul acesteia a

continuat să locuiască în imobilul disputat, după care cererea cu actele falsificate

anexate, în calitate de probe, au fost prezentate în judecătoria Buiucani.

În scopul voalării conținutului fals al cererii de chemare în judecată și a

probelor false anexate la ea, cît și întru fortificarea credibilității declarațiilor cu conținut

denaturat, invocate în cererea de chemare în judecată, de către M. Culeac au fost racolate

două persoane, Evghenia Culeac (mama lui M. Culeac) și Ion Munteanu, care au fost

instigate de către acesta, să prezinte declarații mincinoase în cadrul judecării cauzei

civile precum că, îi cunoaște pe V. Andreeva și Gh. Capațina, erau prieteni de familie și

că aceștia locuiau în apartamentul nr. 96 din str. Calea Ieșilor 96 mun. Chișinău erau soț

și soție, după moartea Verei Andreeva acesta a continuat să locuiască în apartament.

Urmare a acțiunilor intenționate în cadrul cauzei civile 2-3640/10 prin hotărîrea

instanței de judecată s-a decis recunoașterea lui Gh. Capațina ca persoană ce s-a aflat în

relații de căsătorie cu V. Andreeva și acceptarea de către acesta a masei succesorale

5

rămase după decesul Verei Andreeva, inclusiv și a apartamentului nr. 96 din str. Calea

Ieșilor 15. De fapt însă Gh. Capațina niciodată nu a concubinat cu V. Andreeva și nici

măcar nu s-au cunoscut reciproc.

Tot el, Mihail Culeac urmare a acțiunilor intenționate comise în participație

complexă cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunilor, manifestate prin uz de fals,

la 29.10.2010, în cadrul cauzei civile 2-3640/10 prin hotărîrea instanței de judecată s-a

decis recunoașterea lui Gh. Capațina ca persoană ce s-a aflat în relații de căsătorie cu V.

Andreeva și acceptarea de către acesta a masei succesorale rămase după decesul Verei

Andreeva, inclusiv și a apartamentului nr. 96 din str. Calea Ieșilor 15. De fapt însă Gh.

Capațina niciodată nu a concubinat cu V. Andreeva și nici măcar nu s-au cunoscut

reciproc.

La fel, Dudulica Liubomir a fost pus sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 45, 312 alin. (1); 42, alin. (2), (3), 45, 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal, în următoarele circumstanțe:

În perioada iulie - octombrie 2010, acționînd în comun acord și în participație

complexă cu Mihai Culeac și Gheorghe Capațina, urmărind scopul obținerii unor foloase

materiale urmare a realizării acțiunilor criminale, avînd rolul de organizator și autor, a

elaborat și realizat un plan criminal de înstrăinare a apartamentului nr.96 din str. Calea

Ieșilor 15 mun. Chișinău, în următoarele circumstanțe:

Astfel, în luna iulie 2010 Mihai Culeac, acționînd la rugămintea unui cunoscut

de al său Petru Gîrleanu de a găsi un cetățean de încredere care deținea pașaport de tip

sovietic, l-a recomandat acestuia pe un alt cunoscut de al său Gh. Capațîna.

Ulterior M. Culeac a aflat de la Gh. Capațina că, Petru Gîrleanu i-a perfectat

buletin de identitate cu seria și nr. A 89120847, fișa de însoțire cu seria și nr.

RAA10027504, în care era înscrisă informația despre evidența de domiciliu pe adresa

mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96 din 07.06. 1996, adresă la care acesta nu avuse

nici o atribuție legală, deoarece toată viața sa a locuit în s. Pojăreni r. Ialoveni, unde a

creat și a dus gospodărie comună cu soția sa legală Oțel Ecaterina, adică a aflat cu

certitudine că pe numele lui Gh. Capațina, a fost perfectat un document oficial, în care au

fost introduse date eronate despre înregistrarea de domiciliu a deținătorului.

Tot Gh. Capațina l-a informat că la 22.07.2010 în Biroul Notarului Rudco

Valeriu, folosind, buletin de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA1006453 care este un documentul oficial cu conținut fals despre

înregistrarea sa de domiciliu, l-a împuternicit prin procură pe P. Gîrleanu, la propunerea

ultimului, de a-i reprezenta interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea

Ieșilor 15 ap. 96, neavînd de fapt careva drepturi reale sau presupuse asupra imobilului

în cauză.

În circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, M. Culeac a obținut

informația că proprietarul apartamentului nominalizat Vera Andreeva, în iulie 2010 a

decedat și că careva moștenitori legali sau succesori de drept nu avea.

În împrejurările ce i-au devenit cunoscute, M. Culeac, profitînd de rezultatul

acțiunilor criminale comise de Petru Gîrleanu, asumîndu-și inițial rolul de organizator și

instigator la săvîrșirea infracțiunii, s-a organizat în prealabil cu L. Dudulica, cu care se

6

cunoștea de mai mult timp, instigîndu-l în activitatea criminală și pe Gh. Capațina,

pentru a înstrăina ilegal apartamentul nr.96 din str. Calea Ieșilor 15 mun. Chișinău.

Ulterior M. Culeac și L. Dudulica, după ce l-au informat pe Gh. Capațina că,

proprietarul apartamentului nominalizat Vera Andreeva, în iulie 2010 a decedat și că

careva moștenitori legali sau succesori de drept nu avea, obținînd acordul lui Gh.

Capațina, în trei, s-au reunit într-o grupare criminală, în scopul înstrăinării acestui

apartament prin uz de fals, M. Culeac asumîndu-și rolul de organizator și instigator,

adică persoană care a organizat săvîrșirea unor infracțiuni, urma să dirijeze realizarea lor,

a creat un grup criminal organizat, urma să dirijeze activitatea lui, precum și să

determine prin diferite metode alte persoane să comită infracțiuni.

Conform planului criminal elaborat de către M. Culeac și L. Dudulica, la

07.08.2010 Gh. Capațîna, în scopul înlăturării de obstacole și anume excluderea

posibilității lui P. Gîrleanu de a folosi documentul oficial cu conținut fals și acordare de

mijloace pentru comiterea infracțiunii grupului criminal organizat din care face parte, a

declarat pierdut buletinul de identitate cu seria și nr. A 42213280, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA1006453, în care P. Gîrleanu anterior a organizat introducerea unor date

vădit denaturate, privind informația despre înregistrarea de domiciliu a deținătorului,

primind ulterior un alt buletin de identitate cu seria și nr. A 89120847, fișa de însoțire cu

seria și nr. RAA10027504, în care era înscrisă aceiași informație denaturată despre

evidența de domiciliu pe adresa mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. 96, iar la

06.09.2010 a solicitat anularea procurii prin care anterior l-a împuternicit pe P. Gîrleanu

de a-i reprezenta interesele pe întrebările ce țin de imobilul situat în str. Calea Ieșilor 15

ap. 96, perfectînd la 13.08.2010 o procură similară la notarul public Natalia Izdebschi pe

numele lui L. Dudulica, în împrejurări în care conștientiza cu certitudine că nu dispune

de careva drepturi reale sau presupuse asupra imobilului în cauză.

După planificarea amănunțită a acțiunilor criminale ce urmau a fi întreprinse,

obținînd acordul lui Gh. Capațina de a-l împuternici pe L. Dudulica prin procură

notarială de a-i prezenta în instanțe pseudo interesele legate de apartamentul nominalizat,

în scopul sporirii eficacității activității grupului criminal organizat, cît și a unui nivel mai

sigur de conspirație, M. Culeac și cu L. Dudulica, au decis în continuare să-și asume

rolurile criminale de organizatori, autori, instigatori în dependență de necesitățile

infracționale apărute, limitîndnd rolul lui Gh. Capațina la cel de complice.

Astfel, după delimitarea rolului fiecărui participant la săvîrșirea infracțiunii în

scopul obținerii prin uz de fals a dreptului de proprietate asupra apartamentului

nominalizat, prin aportul nemijlocit a lui Mihai Culeac și a lui Liubomir Dudulica, care

acționînd conform planului elaborat, în calitate de organizator și autor, la 18.08.2010,

folosind documentele falsificate anterior de P. Gîrleanu (fișa de însoțire la buletinul de

identitate A 89120847) și cunoscînd cu certitudine despre proveniența lor ilicită, le-au

folosit la oformarea cererii de chemare în judecată, semnată de către Gh. Capațîna,

privind recunoașterea faptului juridic (a calității de rudă și anume soț a lui Vera

Andreeva și recunoașterea dreptului la moștenire legală după decesul ei). Adică pentru

producerea consecințelor juridice scontate, în cerere au fost făcute declarații

necorespunzătoare adevărului cum că Gh. Capațina a concubinat cu V. Andreeva

7

începînd cu 1995 au dus gospodărie comună, iar după decesul acesteia a continuat să

locuiască în imobilul disputat, după care cererea cu actele falsificate anexate, în calitate

de probe, au fost prezentate în judecătoria Buiucani.

În scopul voalării conținutului fals al cererii de chemare în judecată și a probelor

false anexate la ea, cît și întru fortificarea credibilității declarațiilor cu conținut denaturat,

invocate în cererea de chemare în judecată, la cererea lui L. Dudulica, care prin procură

îl reprezenta în proces pe Gh. Capațina, de către M. Culeac au fost racolate două

persoane, Evghenia Culeac (mama lui M. Culeac) și Ion Munteanu, care au fost instigate

de către acesta, să prezinte declarație mincinoasă în cadrul judecării cauzei civile precum

că, îi cunoaște pe V. Andreeva și Gh. Capațina, erau prieteni de familie și că aceștia

locuiau în apartamentul nr. 96 din str. Calea Ieșilor 96 mun. Chișinău erau soț și soție,

după moartea Verei Andreeva acesta a continuat să locuiască în apartament.

Urmare a acțiunilor intenționate ale lui M. Culeac comise în participație

complexă cu ceilalți membri ai grupări criminale L. Dudulica și Gh. Capațina,

manifestate prin uz de fals, la 29.10.2010, în cadrul cauzei civile 2-3640/10 prin

hotărîrea instanței de judecată s-a decis recunoașterea lui Gh. Capațîna ca persoană ce s-

a aflat în relații de căsătorie cu V. Andreeva și acceptarea de către acesta a masei

succesorale rămase după decesul Verei Andreeva, inclusiv și a apartamentului nr. 96 din

str. Calea Ieșilor 15. De fapt însă Gh. Capațina niciodată nu a concubinat cu V.

Andreeva și nici măcar nu s-au cunoscut reciproc.

acesteia în privința inculpaților Mihail Culeac și Liubomir Dudulica, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță după cum

urmează:

- A-l recunoaște vinovat pe Mihail Culeac, de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 42 alin. (2), (3) și (4), 45, 361 alin. (2) lit. b), 310 alin. (1), 312 alin. (1), 3521 Cod

penal și a-l condamna:

- în baza art. 310 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități

convenționale;

- în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități

convenționale;

- în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare;

- în baza art. 3521 Cod penal, la 8 luni închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, ținînd cont de faptul că inculpatul Mihai

Culeac a comis trei infracțiuni ușoare și una mai puțin gravă, prin absorbirea pedepselor

mai ușoare (amenda) de pedeapsa mai aspră, ai stabili o pedeapsă definitivă de 4 ani și 8

luni închisoare.

- A-l recunoaște vinovat pe Liubomir Dudulica, de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.art. 42 alin. (2), (3) și (4), 45, 361 alin. (2) lit. b), 310 alin. (1), 312 alin.

(1), 3521 Cod penal și a-l condamna:

- în baza art. 310 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 800 unități

convenționale;

- în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități

8

convenționale;

- în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități

convenționale;

- în baza art. 3521 Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale,

fără cumulare cu executare de sine stătător;

- în baza art. 65 alin. (2), (3) Cod penal, să-i fie aplicată ca pedeapsă

complimentară în privința lui L. Dudulica privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate și anume cea de jurist și avocat pe un termen de 5

ani.

În latura pedepsei, procurorul a invocat că, în privința inculpatului M. Culeac

pedeapsa nu este direct proporțională cu gravitatea infracțiunilor săvîrșite, cu

comportamentul social periculos al acestuia în momentul comiterii infracțiunii și

atitudinea lui față de consecințele faptei sale, astfel sentința adoptată în privința lui M.

Culeac nu va asigura realizarea prevederilor art. 61 Cod penal.

La fel, procurorul a indicat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, în cadrul

urmăririi penale s-a stabilit cu certitudine că L. Dudulica știa că Gh. Capațina nu a

concubinat niciodată cu V. Andreeva, iar viza de reședință a fost falsificată de către P.

Gîrleanu, care a fost exclus din activitatea grupului criminal anume de către M. Culeac

după consultarea cu L. Dudulica. Astfel, lui L. Dudulica i s-a incriminat faptul că el a

folosit documentul fals, dar nicidecum că l-ar fi falsificat.

Incorect instanța de fond a procedat și în cazul achitării lui L. Dudulica pe capătul

de învinuire incriminat în baza art. art. 42 al.(2), (3), art.45, art.312 al. (1) Cod penal, or

acuzatorul de stat a adus probe pertinente că, L. Dudulica este organizatorul planului

criminal de înstrăinare a bunului imobil nominalizat în învinuire, că anume el a planificat

cu amănunte orișice acțiune care urma a fi întreprinsă și anume el a distribuit rolurile și

sarcinile infracționale, respectiv a repartizat lui M. Culeac sarcina de a racola două

persoane care să depună declarații false în instanță, participînd în calitate de instigator la

infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Absolut neîntemeiat instanța și-a expus poziția referitor la neaplicarea măsurii

complimentare, privarea de dreptul de a exercita profesia de avocat de către inculpatul

L. Dudulica, invocînd în favoarea acestuia principiul retroactivității legii penale.

Acuzatorul de stat a solicitat aplicarea acestei pedepse în baza art. 65 alin. (2), (3) Cod

penal, iar în acest caz retroactivitatea legii nu poate fi invocată, instanța însă nu s-a

expus asupra acestui fapt.

3.1. Inculpatul Dudulica Liubomir, la fel a contestat sentința instanței de fond,

solicitînd casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modul stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat pentru capetele de

acuzare prevăzute de art. 310, 352/1 și 361 Cod penal din lipsa în acțiunile lui a

elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate, pe capătul de acuzare prevăzut de

art. 312 Cod penal - pentru că fapta nu a fost comisă de către el și nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 310, 352/1 și 361 Cod penal.

În susținerea cerințelor sale, inculpatul apelant a susținut că, din declarațiile

martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, al inculpaților și actelor procesuale

9

cercetate nu se dovedesc faptele incriminate.

În ce privește calificarea acțiunilor inculpatului Dudulica L. în prevederilor art.

310 Cod penal, acuzatorul de stat în rechizitoriu a indicat doar faptul folosirii

documentelor falsificate anterior de P. Gîrleanu (fișa de însoțire a buletinului de

identitate A89120847), constatând cu certitudine că la falsificarea documentului dat

Dudulica L. nu are nici o atribuție. Despre alte probe false în rechizitoriu nu este indicat.

La fel, acuzarea nu a prezentat careva probe, în sensul implicării martorilor la darea

declarațiilor mincinoase. Astfel, martorul Munteanu I. a declarat că, Culeac M. l-a rugat

să dea declarații în instanța de judecată, iar pe Dudulica L. nu l-a văzut decât probabil în

instanța de judecată și cu el nu a discutat niciodată, nici până la ședința de judecată, nici

după. Faptul că el a recomandat clientului să prezinte martori în proces nu demonstrează

tangența sa la rea-credința clientului.

Este incorectă poziția acuzării în partea ce ține de incriminarea art. 352/1 Cod

penal, or cererea de chemare în judecată nu este declarație și nu poate fi considerată ca

declarație. O cerere de chemare în judecată conține cerințele înaintate instanței și

argumentele invocate în susținerea pretențiilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.

56, 117, 131, 213 CPC, părțile în proces dau explicații, dar nu declarații. Conform

prevederilor art. 117 CPC, la noțiunea de probe legislatorul face diferență în explicațiile

părților și depozițiile martorilor. Iar reclamantul nu poate fi atras la răspundere penală

pentru depunerea cererii de chemare în judecată, deoarece acest fapt limitează dreptul

persoanei la accesul liber la justiție. De fapt, acceptarea unei asemenea poziții a acuzării

ar duce la crearea unui precedent prin care va fi posibilă atragerea la răspundere penală a

fiecărui reclamant a cărui cerere de chemare în judecată va fi respinsă.

Ilegală a fost reținerea lui din 31.01.2011 cu întocmirea procesului verbal, act

procedural prin care i-a fost determinată calitatea de bănuit, invocându-se drept temei că

v-a împiedica aflarea adevărului sau v-a săvârși alte infracțiuni. Temeiul respectiv a fost

unul pur formal și declarativ, deoarece investigarea cazului a început încă în luna

decembrie 2010, cauza penală a fost pornită la 05 ianuarie 2011. În conformitate cu

prevederile art. 166 alin. (3) CPP (temeiul reținerii indicat în procesul verbal) persoana

poate fi reținută dacă există temeiuri rezonabile de a presupune că aceasta va împiedica

aflarea adevărului sau va săvîrșite alte infracțiuni.

De asemenea menționează și faptul că la aplicarea măsurii preventive și la

executarea arestului preventiv de către el, s-au efectuat presiuni abuzive de către

procuror ca să recunoască vina. Astfel, fiind în stare de arest, la 12.02.2011 a fost

internat la spitalul de urgență. Procurorul, din motive necunoscute, solicită directorului

instituției medicale să fie tratat calitativ și mai rapid pentru că este necesar să petreacă

acțiuni de urmărire penală cu participarea acestuia, cu toate că până la 11 mai 2011 nu a

fost solicitată prezența lui la acțiunile de urmărire penală efectuate.

au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și al inculpatului Dudulica

Liubomir, cu menținerea sentinței instanței de fond.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că instanța de fond în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

10

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

condamnarea inculpaților:

Culeac Mihail - în baza art. art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 310 alin. (1); 312 alin.

(1); 361 alin. (2) lit. b); 352/1Cod penal;

Dudulica Liubomir - în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 45, 310 alin. (1); 352/1Cod

penal.

La fel, instanța de apel a apreciat ca legală și întemeiată sentința primei instanțe

în partea achitării inculpatului Dudulica Liubomir în baza art. art. 42 alin. (2), (3),

art.45, 312 alin. (1); 42 alin. (2), (3), 45, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece sunt

justificate concluziile instanței de fond expuse în partea motivată a sentinței.

În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților Culeac M. și

Dudulica L. în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, pe deplin se confirmat prin:

 Declarațiile inculpaților Gîrleanu Petru și Capațîna Gheorghe;

 Declarațiile martorilor Costin O., Munteanu I., Stegărescu M., Gheorghiștean

S., Condrea T.,

 Fișa personală a decedatei V. Andreeva, prin care se dovedește că aceasta

figurează în registrul de stat a populației ca fiind decedată din 05.07.2010

(Vol., f.d. 31-32);

 Interpelarea nr. 5967 din 03.12.2010 adresată Primăriei s. Pojăreni r-nul.

Ialoveni și certificatele eliberate cu nr. 632 și 633 din 06.12.2010, din care

rezultă că Capațîna Gh. are în componența familiară doar pe soția sa Capațîna

E. și că el are viză de domiciliu și locuiește pe teritoriul s. Pojăreni, ceia ce

dovedește că Gh. Capațîna nu a putut legal să devină soțul decedatei V.

Andreeva (Vol.I, f. d. 33-35);

 fișa personală pe numele Capațîna E. în care este indicat că conform datelor

din registrul de stat al populației aceasta este soția lui Capațîna Gh.

27.09.1957 a.n.(Vol. I, f.d. 37);

 Răspunsul de la ÎMGFL nr. 14 cu nr. 01-704/10, cu anexa extras din fișă, prin

care se confirmă că V. Andreeva a fost întotdeauna unic locatar în ap. nr. 96

din str. Calea Ieșilor 15, ceia ce dovedește că Gh. Capațîna nu a locuit în acest

apartament (Vol. - I f. d. 39-40);

 Copii autentificate din materialele dosarului civil nr. 2-3640/10, în care se

conține chitanța de plată a taxei de stat din numele lui L. Dudulica;

 Cererea de chemare în judecată semnată de către Gheorghe Capațîna;

 Procesul-verbal al ședinței de judecată din 29.10.2010 pe cauza civilă în care

se conțin declarațiile martorilor I. Muntean și E. Culeac;

 Hotărîrea Judecatătoriei Buiucani din 29.10.2010, prin care s-a admis cererea

de chemare în judecată înaintată de Gh. Capațîna și s-a constatat faptul juridic

precum că, Capațîna Gh. s-a aflat în relație de căsătorie cu V. Andreeva

11

începînd cu 01.01.1996, precum și s-a constatat faptul acceptării de către Gh.

Capațîna a masei succesorale rămase după decesul V. Andreeva, inclusiv și a

apartamentului nr. 96 din str. Calea Ieșilor 15, mun. Chișinău (Vol.I, f.d. 45-

66);

 Procesul-verbal de ridicare din 20.01.2011 de la notarul N. Izdebschi a

procurii notariale cu nr. 8922 din 13.08.2010, privind împuternicirea lui

Liubomir Dudulica de către Gh. Capațîna de a-i prezenta interesele pe toate

întrebările ce țin de restabilirea actelor de proprietate asupra apartamentului

nr. 96 din mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 (Vol.I, f.d. 100-102);

 Procesul-verbal de ridicare din 19.01.2011 de la notarul I. Culai a procurii

notariale cu nr. 12604 din 18.08.2010, privind împuternicirea lui Liubomir

Dudulica de către Gh. Capațîna de a-i prezenta interesele generale (Vol.I, f.d.

105-106);

 Procesul-verbal de ridicare din 11.01.2011 de la SEDP Buiucani a actelor ce

au stat la baza perfectării buletinelor de identitate pe numele lui Gh. Capațîna

(Vol.I, f.d. 109; 111-118);

 Procesul-verbal de ridicare din 11.01.2011 de la OCT Chișinău a

documentelor existente referitoare la bunul imobil apartamentul nr. 96 din str.

Calea Ieșilor 15 din mun. Chișinău și anume contract de transmitere primire a

apartamentului(Vol. I, f.d. 124-126);

 Ordonanța de ridicare din 21.04.2011 de la Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău a materialelor cauzei civile nr. 2-3640/10 (Vol.1, f.d.147);

 Ordonanța privind dispunerea interceptării și înregistrării comunicărilor din

06.01.2011, purtate de către persoanele L. Dudulica și M. Culeac (Vol.II, f.d.

1-2);

 Procesul-verbal privind înregistrarea comunicărilor de imagini din

25.01.2011, cu stenogramele discuțiilor interceptate, unele discuții purtate de

către M. Culeac și L. Dudulica cu referință la cauza penală, precum și unele

discuții dintre aceștia din care rezultă că ei sunt în relații amicale și cunosc

bine despre faptele cercetate (vol.II, f.d. 7- 18);

 ordonanță de efectuare a percheziției pe adresa mun. Chișinău str. Miorița 5/1

ap. 90, locul de trai a lui M. Culeac(Vol.II, f.d. 52-53);

 Materialele cauzei civile 2-4226/10 ( f.d. 10-36, Vol. II);

 Ordonanța de efectuare a percheziției din 06.01.2011(f.d. 41, Vol. II);

 Procesul-verbal de percheziție din 13.01.2011, cu actele ridicate – copie a

adeverinței de înregistrate a apartamentului nr. 10 din str. Gh. Asachi 49 „a”,

extras din fișa locuinței, chitanțe privind achitarea serviciilor funerare,

confirmare pe numele V. Andreev și A. Andreev, contract încheiat între

Alexandrov și Gîrleanu din 18.10.2010 (f.d.44-59, Vol.II);

 Copiile materialelor dosarului civil nr. 2-3640/10 ( f.d.23-34, Vol.II);

12

 Procesul-verbal de ridicare din 11.01.2011 de la SEDP Buiucani și

documentele anexate cerere chestionar din 07.08.2010 și declarație de

pierdere a buletinului de identitate din 07.08.2010 (vol.II, f.d.54-56).

4.2. Analizînd probatoriul administrat legal de către organul de urmărire penală,

instanța de apel a conchis că prima instanță corect a dedus vinovăția inculpatului Culeac

M. în baza art. 42 alin.(2), (3),(4), art.45, art.310 al.(1), art. 312 al.(1), art.361 alin.2

lit.b), art.352/1 Cod penal după indicii calificativi, - ,,Acționînd în rol de organizator,

instigator și autor a folosit documente oficiale false care acordă drepturi, a comis

falsificarea probelor în procesul civil, prin ce a prejudiciat considerabil interesele

publice, drepturile și interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, avînd

rol de organizator și instigator a comis falsul în declarații și a instigat martorii la

depunerea cu bună-știință a declarației mincinoase.”, or încadrare juridică nici nu se

contestă de către procuror.

Referitor la motivele apelului privind înăsprirea pedepsei inculpatului Culeac M, la

care insistă procurorul, instanța de apel le-a considerat nefondate, fiindcă concluzia

instanței de fond în această privință este una legală, la stabilirea pedepsei instanța de

judecată a ținut cont de gradul și caracterul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite de

circumstanțele atenuante și anume: prezența la întreținerea inculpatului a patru persoane,

dintre care trei copii minori, încadrarea inculpatului în gr. II de invaliditate,

recunoașterea vinei parțial și căința sinceră de cele comise. Ca circumstanță agravante

instanța de judecată a reținut comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a

mai comis infracțiuni.

Instanța de apel a menționat că, poziția acuzării privind stabilirea pedepsei penale

inculpatului Culeac M. sub formă de închisioare nu este justificată, deoarece

infracțiunile comise face parte din categoria infracțiunilor ușoare și mai puțin grave.

De asemenea, corect s-a reținut și faptul că inculpatul Culeac M. s-a căit sincer de

cele comise și a solicitat aplicarea unei pedepse non-privative de libertate, deoarece este

unicul întreținător în familie și are la întreținere 3 copii.

Astfel , instanța de judecată referindu-se la prevederile alin. (2) art.75 din Codul

penal, care dispune că o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei, corect

a conchis că pentru corectarea, reeducarea și corijarea inculpatului Culeac M. nu este

necesară izolarea acestuia de societate, fiindu-i stabilită pedeapsă penală sub formă de

amendă.

4.3. Referitor la apelul procurorului, în ce privește achitarea inculpatului Dudulica

L. de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 45, 312

alin. (1); 42, alin. (2), (3), 45, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele nu au

fost săvîrșite de inculpat, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Dudulica L. nu a fost implicat în nici

un fel la perfectarea vizei de domiciliu lui Capațina Gh. pe adresa ap.96, str. Calea

Ieșilor, 15 din mun. Chișinău. Capațina Gh. s-a adresat avocatului Dudulica L., cînd deja

13

avea introduse datele eronate în fișa de însoțire, unde era indicat că acesta are viza de

domiciliu în ap.96, str. Calea Ieșilor, 15 din mun. Chișinău de către Gîrleanu P.

Din declarațiile inculpatului Culeac M., de asemenea se confirmă faptul că

Dudulica L. nu cunoștea despre perfectarea vizei de reședință și anume el a declarat în

cadrul cercetării judecătorești că nu i-a comunicat lui Luibomir Dudulica că viza de

domiciliul a lui Capațina Gheorghe este falsificată, deoarece considera că acesta ar fi

refuzat să-i reprezinte interesele în instanță.

Instanța de apel a reținut ca fiind credibile depozițiile inculpatului L. Dudulica

privind faptul că el personal nu a discutat cu martorul Munteanu I. și acesta a fost audiat

în cadrul ședinței judiciare, fapt confirmat de depozițiile martorului Munteanu I. care în

cadrul cercetării judecătorești a declarat că Culeac M. l-a rugat să povestească că-l

cunoaște pe Cpațina Gh. și Andreeva V. și aceștia au locuit împreună, pentru aceste

servicii, acesta achitîndu-i suma de 100 lei.

Conform materialelor din dosar se atestă că Munteanu I. și Culeac E. în cadrul

urmăririi penale au fost sancționați pentru depunerea declarațiilor mincinoase și în

privința lor a fost încetată urmărirea penală cu atragerea la răspundere contravențională

în baza art. 55 Cod penal.

De asemenea instanța de apel a reținut și faptul că instanța de fond corect a

argumentat, că pentru corectarea, reeducarea și corijarea inculpatului Dudulica L. nu este

necesară izolarea acestuia de societate, fiindu-i stabilită pedeapsă penală sub formă de

amendă, fără privarea de dreptul de a exercita profesia de avocat.

Instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe cu referire la

prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, că Dudulica L. a contribuit la depunerea

declarațiilor false în cadrul procesului civil anterior modificării prin Legea nr.181 din

19.12.2011 a sancțiunii prevăzute de art. 352/1 Cod penal și anume sancțiunea se

completează cu textul, - " cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani", astfel aplicîndu-i lui

Dudulica L. amendă fără privarea de dreptul de a exercita profesia de avocat.

Deci, la momentul comiterii infrcațiunii de către Dudulica L. sancțiunea art.

352/1 Cod penal, nu prevedea pedeapsa complimentară obligatorie.

4.4. Referitor la apelul inculpatului Dudulica L., instanța de apel l-a considerat unul

formal din care motive l-a respins ca nefondat și, în acest sens ,a statuat că motivele

invocate, precum că dînsul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate în baza

art.42 alin. (2), (3), 45, 310 alin. (1); 352/1 Cod penal, - urmează a fi apreciate critic, ca

fiind înaintate în scop de apărare și evitare a răspunderii penale și neavînd niciun suport

probatoriu.

Astfel, conchide, instanța de apel, analiza și verificarea probelor pe cauză prin

prisma art. 101 CPP din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității veridicității

și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, indică incontestabil la comiterea de

către inculpatul Dudulica L. a infracțiunii prevăzută de art. art.42 alin. (2), (3), 45, 310

alin. (1); 352/1 Cod penal - ,,Acționarea în complicitate și participație complexă, avînd

rolul de organizator și autor a comis falsificarea probelor în procesul civil, ,incluzând în

cererea de chemare în judecată declarații necorespunzătoare adevărului,prezentând în

14

procesul civil declarațiile martorilor referitoare la fapte vădit false și a comis falsul în

declarații pentru obținerea unor foloase materiale prin realizarea planului criminal de

înstrăinare a apartamentului nr.96 din str. Calea Ieșilor 15 mun. Chișinău, prejudiciind

considerabil interesele publice, drepturile și interesele ocrotite de lege ale persoanelor

fizice și juridice și acesta a comis falsul în declarații”.

La fel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a respins argumentele

inculpatului Dudulica L. potrivit cărora nu pot fi admise ca probe declarațiile martorului

O. Costin, pe motiv că sunt administrate contrar prevederilor art. 90 alin. (3) pct. 4) CPP,

or martorul Octavian Costin la momentul inițierii investigării cazului nu avea statut de

ofițer de urmărire penală, acest statut fiindu-i stabilit în cadrul urmăririi penale prin

ordonanța procurorului Vlad Guzic.

În aceiași ordine de idei, instanța just nu a reținut alegațiile inculpatului Dudulica

L. potrivit cărora nu pot fi admise ca probe declarațiile martorului Munteanu I., deoarece

acesta nu are calitate procesuală de martor, dar inculpat, deoarece urmărirea penală în

privința acestuia a fost încetată în baza art. 55 Cod penal cu atragerea acestuia la

răspundere contravențională. În acest aspect, instanța a reținut că, în cadrul cercetării

judecătorești martorul Munteanu I. a fost audiat conform normelor procedurale, acesta

depunînd depozițiile sub jurămînt și fiind avertizat conform art.312-313 Cod penal.

Același contra-argument relatat mai sus, instanța de apel l-a atribuit referitor și la

martorul Culeac E., mama lui Culeac M..

De asemenea, instanța de apel, a conchis ca fiind întemeiată și soluția instanței de

fond referitor la argumentele inculpatului Dudulica L. privind respingerea probelor

convorbirilor telefonice între acesta și Culeac M. și Tocarenco A., deoarece acțiunile

procesuale au fost autorizate prin încheierile judecătorului de instrucție și în momentul

adminsitrării probelor date pe faptul răpirii lui Căpațina Gh. a fost pornită o cauză penală

în baza art. 164 Cod penal, care ulterior a fost încetată din lipsa probelor.

În ce privește calificarea acțiunilor inculpatului Dudulica L. în prevederile art. 310

și 352/1 Cod penal, instanța de apel a menționat că, atît în cadrul cercetării judecătorești

cît și în ședința instanței de apel, s-a stabilit cu certitudine faptul că avocatul L. Dudulica

reprezentîndu-l în baza procurii pe Capațina Gh. în dosarul civil de constatare a faptului

juridic, în situația cînd acesta cunoștea circumstanțele reale ale cauzei, a organizat

inițierea unui proces civil punînd ca bază probatorie, doar înregistrarea vizei de

domiciliu pe această adresă și declarațiile a doi martori care chipurile știau despre faptul

concubinării lui Gh. Capațina cu V. Andreeva.

Cererea de chemare în judecată întocmită de către L. Dudulica, conține date

eronate despre data decesului V. Andreeva, despre data înmormîntării ei, mai mult ca

atît, în momentul depunerii cererii de chemare în judecată semnată de Gh. Capațina la

18.08.2011, V. Andreeva nici măcar nu era încă înmormîntată.

Concomitent, instanța reține că Dudulica L. în calitate de reprezentant al

reclamantului Capațina Gh. avînd nevoie de o dovadă că V. Andreeva a decedat, dar

neavînd posibilitatea la acel moment de a obține certificatul de deces, anexează ca bază

probatorie la cererea de chemare în judecată o copie din registrul nr. II a CPs. Buiucani

mun. Chișinău în care era indicat că la 10.07.2011 în apartamentul nr. 96 str. Calea

15

Ieșilor 15 a fost depistat cadavrul lui V. Andreeva.

Mai mult ca atît, L. Dudulica, conștientizînd nivelul sporit al securității

infracționale ce se impunea a fi asigurat în scopul neadmiterii zădărnicirii planului

infracțional , înțelegînd că participarea în instanță a lui Gh. Capațina nu este benefică și

acesta și-a asumat riscul și încălcînd legislația a participat în ședința de judecată ca

reprezentant al lui Gh. Capațina pe bază de procură, fără a depune mandatul de avocat.

Folosirea de către M. Culeac în activitatea criminală a cunoștințelor și

posibilităților lui L. Dudulica, fără informarea acestuia despre situația reală, ar fi fost

imposibilă, așa cum situația existentă de fapt admitea o gamă foarte restrînsă de

posibilități de soluționare, iar acumularea pachetului probatoriu necesar fără intenția de

voalare a adevărului ar fi zădărnicit din start planul lor.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Dudulica L. obținînd hotărîrea Judecătoriei

Buiucani prin care s-a confirmat faptul juridic și anume că Gh. Capațina a fost în relații

de concubinaj cu V. Andreeva și acceptarea de către acesta a masei succesorale, acesta

cunoscînd de la martorul Costin O. că Capațina Gh. nu are nici o atitudine cu V.

Andreva, și-a continuat activitatea sa și a purces la obținerea succesiunii.

Intre timp, acesta a fost nemijlocit informat de reprezentanții organelor de drept,

despre faptul că toate actele la oformarea cărora a participat și el, sunt fictive și generate

de un fals, solicitîndu-i-se colegial stoparea de mai departe a oricăror acțiuni referitoare

la executarea hotărîrii judecătorești. Însă, avînd un rol bine determinat, fiind sigur că va

obține rezultatul scontat, L. Dudulica nu a renunțat la intențiile sale criminale și a

continuat acțiunile sale în vederea obținerii finale a înregistrării dreptului de proprietate

asupra imobilului nominalizat pe numele lui Gh. Capațina pentru a primi în final

beneficii de la comercializarea acestui apartament.

Corect instanța a reținut că, L. Dudulică fiind un profesionist în domeniul

jurisprudenței, atît în momentul comiterii infracțiunii, cît și la etapa post infracțională și

desigur și în faza cercetării judiciare, a creat anumite tactici de a voala implicarea lui

criminală, dar analiza în cumul a evenimentelor desfășurate, a importanței rolului său

infracțional pentru survenirea rezultatului scontat, pune în absolută evidentă implicarea

sa în depunerea declarațiilor necorespunzătoare adevărului în cadrul examinării litigiului

civil la cererea depusă de Capațina Gh. către Inspecoratul Fiscal privind constatarea

faptului juridic, unde ca reprezentant al reclamantului, Dudulica L. a explicat că începînd

cu anul 1995 reclamantul Capațina Gh. a concubinat cu V. Andreeva, au locuit împreună

ca soț și soție și aceștia au dus gospodăria comună.

La fel, a explicat că căsătoria nu a fost înregistrată oficial la OSC, dar la

07.06.1996 a fost perfectată viza de domiciliu a reclamantului în apartamentul ce-i

aparținea V. Andreeva. La 13.08.2010 V. Andreeva a decedat din cauza unor probleme

cardiace. După decesul lui V. Andreeva a rămas masa succesorală și anume

apartamentul 96 din str. Calea Ieșilor, 15, mun. Chișinău. Careva rude Andreeva V. nu

avea și nimeni nu pretindea la succesiune.

Faptul cunoașterii survenirii decesului lui V. Andreeva în circumstanțe

necunoscute de către Liubomir D. se atestă prin anexarea ca probe a informației din

Regsitru sesizărilor CPs Buiucani, prin care se atestă că la 10.07.2010, ora 17.10 în

16

ap.96, din str. Calea Ieșilor, 15 mun. Chișinău a fost depistat cadavrul lui V. Andreeva,

pe cînd acesta indică că V. Andreeva a decedat la 13.08.2010 din cauza problemelor

cardicare.

Conform raportului de examinare medico-legală nr.1455 din 12 iulie 2010 a

cadavrului V. Andreeva se stabilește că cauza morții nu a fost posibil de stabilit din

motivului stării de putrefacție avansată (și nicidecum în acest raport nu este indicată

cauza morții probleme cardiace, care le invocă L. Dudulica).

Concomitent, instanța reține declarațiile martorului Munteanu I., care a invocat că

de la vecinul lor a aflat că, V. Andreeva este decedată în apartament și aceștia au invitat

poliția.

Referitor la reținerea inculpatului Dudulica L. la 31.01.2011, instanța de apel a

menționat că corect a fost reținut deoarece urmărirea penală era la etapa inițială și mai

era necesar de efectuat acțiuni de urmărire penală, or aflîndu-se la libertate, învinuitul

Dudulica L. ar putea să se eschiveze de la urmărirea penală, sau să se ascundă de organul

de urmărire penală sau să influențeze martorii fiind în funcție de avocat și să nimicească

probele.

Un alt motiv invocat în apelul său și anume la presiunea abuzivă din partea acuzării

ca să recunoască vina, instanța de apel a menționat că în materialele cauzei nu este nici

o adresare sau o plîngere către organele competente din partea ultimului referitor la

pretinsa presiune abuzivă din partea procurorului.

Alte argumente care ar determina instanța să concluzioneze despre nevinovăția

inculpatului nu s-au expus în apel, ultimul, după cum s-a menționat mai sus, fiind unul

formal.

Instanța de apel a mai reținut, că sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

05.03.2012 privind condamnarea lui Capațina Gh. și Gîrleanu P. în baza art. 42 alin.

(5), 45, 310 alin. (l); art. 361 alin. (2) lit. b), 352/1 Cod penal, a devenit irevocabilă prin

neatacare, însă în fapta considerată ca fiind comisă de către acești inculpați este indicat

greșit și Dudulica L. în calitate de complice.

La numirea pedepsei inculpatului Dudulica L., instanța de fond a ținut cont de

gradul și pericolul social al infracțiunii, de circumstanțele agravante și atenuante, de

personalitatea inculpatului, aplicîndu-i o pedeapsă legală și de fapt la limita minimă

prevăzută de lege.

sentința instanței de fond în latura stabilirii pedepsei stabilite inculpaților Culeac Mihail

și Dudulica Liubomir, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceiași instant de apel, în alt complet de judecată, deoarece instanța de apel neiîntemeiat

a menținut sentința de achitare a lui Dudulica L. în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 45,

art.312 alin. (1), art. 42 alin. (2), (3), art. 45, art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul că

fapta nu a fost săvîrșită de inculpat și, totodată a numit o pedeapsă prea blîndă inculpaților

Culeac Mihail și Dudulica Liubomir pe celelate capete de acuzare.

În acest context procurorul indică în recurs dezacordul său cu modalitatea de

apreciere a probelor de către instanțele de judecată, inclusiv că incorect s-a apreciat faptul

că, L. Dudulica nu a cunoscut despre faptul că, în fișa de însoțire a buletinului de identitate

17

ce aparține lui Gh. Capațina este falsificată înregistrarea cu viza de domiciliu, iar careva

atribuție la falsificare nu a avut deoarece documentul deja era falsificat de către P.

Gîrleanu.

Or, în opinia procurorului, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit cu certitudine că L.

Dudulica a cunoscut despre faptul că Gh. Capațina nu a fost în concubinaj niciodată cu V.

Andreeva, iar viza de reședință a fost falsificată de către P. Gîrleanu, care a fost exclus din

activitatea grupului criminal anume de către M. Culeac după consultarea cu L. Dudulica.

Lui L. Dudulica i s-a imputat în acuzare faptul că el a folosit documentul fals, dar

nicidecum că l-ar fi falsificat.

La fel, recurentul consideră că, instanța de apel incorect a procedat și în cazul

achitării lui L. Dudulica pe capătul de învinuire pe art. 42 alin. (2), (3), art.45, art.312 alin.

(1) Cod penal, or acuzatorul de stat a adus probe pertinente că, L. Dudulica este

organizatorul planului criminal de înstrăinare a bunului imobil nominalizat în învinuire, că

anume el a planificat cu amănunte orice acțiune care urma a fi întreprinsă și anume el a

distribuit rolurile și sarcinile infracționale, respectiv a repartizat lui M. Culeac sarcina de a

racola două persoane care să depună declarații false în instanță, participînd în calitate de

instigator la infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal.

În acest aspect, instanța de apel, n-a dat o apreciere corectă declarațiilor

inculpaților Gîrleanu Petru, Capațina Gheorghe, martorilor Costin Octavian și

Munteanu Ion.

De asemenea, indică recurentul că, instanța de apel greșit a apreciat și probele

scrise, prin care vina inculpatului Dudulica L., a fost dovedită:

- fișa personală a decedatei Vera Andreeva, prin care se dovedește că aceasta

figurează în registrul de stat a populației ca fiind decedată din 05.07.2010 (Vol.1, f.d. 31-

32);

- interpelarea nr. 5967 din 03.12.2010 adresată Primăriei s. Pojăreni r. Ialoveni și

materialele adresate ca răspuns la interpelare de către funcționarii Primăriei s. Pojăreni

cum ar fi certificatele cu nr. 632 și 633 din 06.12.2010 din care rezultă că Capațîna

Gheorghe are în componența familiară doar pe soția sa Capațîna Ecaterina și că el are

viză de domiciliu și locuiește pe teritoriul satului Pojăreni, ceia ce dovedește că Gh.

Capațîna nu a putut legal să devină soțul decedatei Vera Andreeva (Vol.I, f.d. 33-35);

- fișa personală pe numele lui Capațîna Ecaterina Alexandru în care este indicat

că conform datelor din registrul de stat al populației aceasta este soția lui Capațîna

Gheorghe 27.09.1957 a.n.(Vol.I, f.d. 37);

- răspuns de la ÎMGFL nr. 14 cu nr. 01-704/10, cu anexa extras din fișă, prin care

se confirmă că V. Andreeva a fost întotdeauna unic locatar în ap. nr. 96 din str. Calea

Ieșilor 15, ceia ce dovedește că Gh. Capațîna nu a locuit în acest apartament; (Vol.I, f.d.

39-40);

- copiile autentificate a materialelor dosarului civil nr. 2-3640/10, în care se

conține chitanța de plată a taxei de stat din numele lui L. Dudulica;

- cererea de chemare în judecată semnată de către Gheorghe Capațîna;

- extras din registru chemărilor 902 a CPs Buiucani, buletinul de identitate A

89120847 și fișa de însoțire RAA10027504 în care este aplicată informația despre

18

evidența de domiciliu a lui Gh. Capațîna în mun. Chișinău str. Calea Ieșilor 15 ap. nr.

96;

- procesul-verbal al ședinței de judecată pe cauza civilă din 29.10.2010, în care se

conțin declarațiile martorilor I. Muntean și E. Culeac;

- hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 29.10.2010, prin care s-a admis cererea de

chemare în judecată înaintată de Gh. Capațîna și s-a confirmat faptul juridic precum că,

Capațîna Gheorghe s-a aflat în relație de căsătorie cu Vera Andreeva începînd cu

01.01.1996, precum și s-a constatat faptul acceptării de către Gh. Capațîna a masei

succesorale rămase după decesul Verei Andreeva, inclusiv și a ap. nr. 96 din str. Calea

Ieșilor 15 mun. Chișinău (Vol. I, f.d. 45-66);

- Procesul-verbal de ridicare din 20.01.2011 de la notarul N. Izdebschi a procurii

notariale cu nr. 8922 din 13.08.2010, privind împuternicirea lui Liubomir Dudulica de

către Gh. Capațîna de a-i prezenta interesele pe toate întrebările ce țin de restabilirea

actelor de proprietate asupra apartamentului nr. 96 din mun. Chișinău str. Calea Ieșilor

15(Vol. I, f.d. 100-102);

- Procesul-verbal de ridicare din 19.01.2011 de la notarul I. Culai a procurii

notariale cu nr. 12604 din 18.08.2010, privind împuternicirea lui Liubomir Dudulica de

către Gh. Capațîna de a-i prezenta interesele generale (Vol.I, f.d. 105-106);

- Procesul-verbal de ridicare din 11.01.2011 de la Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău a materialelor cauzei civile nr. 2-3640/10 în copii autentificate (Vol.I, f.d. 148-

164);

- Procesul-verbal de ridicare din 21.02.2011 din cadrul cauzei penale nr.

2011010007 a copiei certificatului de deces DC-IV 0798639 pe numele Vera Andreeva

(Vol. I, f.d. 167-168);

- Procesul-verbal privind înregistrarea comunicărilor și de imagini din 25.01.2011,

cu stenogramele discuțiilor interceptate, unele discuții purtate de către M. Culeac și L.

Dudulica cu referință la cauza penală, precum și unele discuții dintre aceștia din care

rezultă că ei sunt în relații amicale și cunosc bine despre faptele cercetate (vol.I,f.d.7-

18);

- Procesul-verbal de percheziție din 28.01.2011, pe adresa mun. Chișinău str.

Miorița 5/1 ap. 90, locul de trai a lui M. Culeac și informația în scris adresată de către

ÎMGFL nr. 10 pe numele Vera Andreeva, ceia ce dovedește faptul implicării în schema

criminală cercetată a lui M. Culeac;

- Materialele cauzei civile 2-4226/10 ( f.d. 10-36 Vol II)

- Copia Buletinului de identitate A 42213280 pe numele lui Gh. Capațîna (f.d.14,

Vol.II);

- Copia Fișei de însoțire pe numele Capațîna Ecaterina (f.d.18, Vol.II);

- Răspuns de la ÎMGFL nr. 14 cu nr. 01-704/10, cu anexa extras din fișă (f.d.20-

21, Vol. II);

- Copiile materialelor dosarului civil nr. 2-3640/10 ( f.d.23-34, Vol.II);

- Răspuns de la SEDP a MDI la interpelarea 6043 cu nr. 6502 din 11.12.2010 cu

anexele (f.d. 35-39, Vol. II).

19

În latura stabilirii pedepsei inculpatului Dudulica L., procurorul recurent invocă

că, - "... instanța reține prevederile art. 10 alin.(l) CP și ținînd cont de faptul că

Dudulica Liubomir a depus declarații false în cadrul procesului civil anterior

modificării prin Legea nr.181 din 19.12.2011 a sancțiunii prevăzute de art. 352/1 CP și

anume sancțiunea se completează cu textul, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, astfel

aplicîndu-i lui L. Dudulica amendă fără privarea de dreptul de a exercita profesia de

avocat."

La fel, indică recurentul că, instanța de judecată absolut neîntemeiat și-a expus

poziția referitor la neaplicarea măsurii complimentare, privarea de dreptul de a exercita

profesia de avocat de către inculpatul L. Dudulica, invocînd în favoarea acestuia

principiul retroactivității legii penale. Acuzatorul de stat a solicitat aplicarea acestei

pedepse în baza art. 65 alin. (2), (3) Cod penal, iar în acest caz retroactivitatea legii nu

poate fi invocată, instanța însă nu s-a expus asupra acestuia fapt.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Culeac Mihail instanța nu a ținut cont

de prevederile art.75, 77 Cod penal, nu a ținut, că anterior a fost judecat, fiind eliberat

înainte de termen în anul 2010, anul în care a și fost comisă infracțiunea. Nu a ținut cont

de personalitatea acestuia și circumstanțele cauzei, consideră că pedeapsa aplicată

acestuia sub formă de amendă nu va atinge scopul, și anume corectarea condamnatului și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

5.1. Inculpatul Dudulica Liubomir, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 11) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instant de apel, în alt complet de

judecată, deoarece instanța de apel la emiterea hotărîrii nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 414, 417 alin. (1) pct. 8) CPP, precum și prevederilor pct. 12.2. din

Hotărîrea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 ”Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel”

În acest sens, inculpatul recurent a invocat că, nu a cunoscut despre faptul că

evenimentele relatate de Căpațînă Gh. și Culeac M., precum și actele prezentate, nu

corespund realității, astfel, dînsul doar și-a făcut lucrul în baza procurii.

La fel, acuzarea a prezentat instanței probe, care nicidecum nu dovedesc

participarea inculpatului Dudulica L. în săvîrșirea infracțiunii incriminate și anume:

declarațiile martorilor Costin O., Muntean I., Culeac E.; stenograma convorbirilor

telefonice interceptate între L. Dudulica și Al. Tocarenco; înscrisurile care au fost în

instanța de judecată; procese verbale de percheziție, de reținere, încheieri de autorizare a

acțiunilor de urmărire penală; declarațiile coinculpaților.

Însă, indică recurentul, instanța de apel în concluzia de condamnare invocă faptul că

avocatul are obligația de a verifica actele și informația furnizată de către clienți, astfel

fiind vinovat de neexecutarea acestei obligațiuni, însă, fără a se indica actul normativ care

stabilește obligația dată, astfel, probele prezentate de către acuzare, urmează a fi apreciate

prin prisma art. 8 alin. (3) CPP.

În ce privește calificarea acțiunilor incriminate în prevederile art. 310 Cod penal,

urmează de apreciat că, constituie infracțiune acțiunea de falsificare a probelor. Însă, în

20

rechizitoriu, acuzatorul indică doar faptul folosirii documentelor falsificate anterior de P.

Gîrleanu (fișa de însoțire a buletinului de identitate A89120847), constatând cu

certitudine că la falsificarea documentului dat avocatul Dudulica L. nu are nici o

atribuție. Despre alte probe false în rechizitoriu nu este indicat. Astfel, instanța de apel

eronat a ajuns la concluzia că L. Dudulica a prezentat proba falsă cu martorii și copia

buletinului de identitate a lui Căpățînă Gh. ca probe false, totodată constatând că el nu

are nici o atribuție la darea declarațiilor false de către martorii Munteanu I. și Culeac E.,

fiind achitat pe capătul dat de acuzare.

Nu s-a ținut cont nici de faptul că în actul de învinuire a lui L. Dudulica nu îi este

incriminată proba cu fals cu martori, astfel, fiind depășite limitele învinuirii. Faptul că

cererea de chemare în judecată conține careva date eronate, nu este drept temei de a

considera probă falsă, deoarece cererea de chemare în judecată nu este o probă, a se

vedea (Capitolul 10 CPP).

Este incorectă și poziția acuzării în partea ce ține de incriminarea și condamnarea în

baza art. 352/1 Cod penal. Or, cererea de chemare în judecată nu este declarație și nu

poate fi considerată ca declarație. Aceasta conține cerințele înaintate instanței și

argumentele invocate în susținerea pretențiilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.

56, 117, 131, 213 CPC, părțile în proces dau explicații, dar nu declarații. Conform

prevederilor art. 117 Cod de procedură civilă, la noțiunea de probe legislatorul face

diferență în explicațiile părților și depozițiile martorilor. Iar reclamantul nu poate fi atras

la răspundere penală pentru depunerea cererii de chemare în judecată, deoarece acest

fapt limitează dreptul persoanei la accesul liber la justiție. De fapt, acceptarea unei

asemenea poziții a acuzării ar duce la crearea unui precedent prin care va fi posibilă

atragerea la răspundere penală a fiecărui reclamant a cărui cerere de chemare în judecată

va fi respinsă.

Cât ține de condamnarea în baza art. 361 Cod penal, recurentul consideră că

acțiunile descrise în rechizitoriu nu întrunesc elementele calificative ale acestei

infracțiuni. Astfel, se consideră document fals ca obiect material al acestei infracțiuni,

acel document care acordă drepturi sau eliberează de obligații. Deci, legislatorul a

delimitat strict că nu toate documentele sunt obiectul material al acestei infracțiuni, ci

doar o categorie.

Astfel, viza de reședință într-un apartament proprietate privată, introdusă în fișa de

însoțire a buletinului de identitate, nu acordă nici un drept titularului și nici nu-l

eliberează de obligații (acordă drepturi doar în încăperile din fondul locativ de stat), fiind

doar o chestiune de evidență a persoanei, fapt confirmat și de către Curtea

Constituțională (Hotărârea nr. 16 din 19 mai 1997).

Nu s-a expus instanța de fond nici asupra argumentului apărării referitor la faptul că

acțiunile incriminate celorlalți inculpați în baza art. 361 Cod penal, de fapt, cad sub

incidența art. 340 Cod contravențional - "Comunicarea de date false pentru a fi înscrise

în actele de identitate."

Este important de menționat că obiectul material al infracțiunii - fișa de însoțire a

buletinului de identitate A89120847, nu a fost prezentat instanței de judecată, astfel

acuzarea și instanțele de judecată, la calificarea faptelor în conformitate cu prevederile

21

părții speciale a Codului penal, au ignorat prevederile alin. (2) al art. 3 Cod penal

Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sînt

interzise. Deci, instanța de apel a ignorat să se expună asupra unor din aceste argumente.

La fel, instanța de apel a omis să se expună asupra solicitării acuzatorului de stat

expusă în ședința de judecată în favoarea inculpaților prin care a solicitat încetarea

procesului penal pe art. 310, 312 alin. (1) și 352/1 Cod penal în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru atragerea la răspunderea penală, potrivit prevederilor art.

60 Cod penal.

Nu poate fi acceptat argumentul instanței de apel referitor la faptul devenirii

irevocabile prin neatacare a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05.03.2012

în privința lui Gîrleanu P. și Căpățînă Gh. unde este indicat comiterea faptelor de către

inculpați în complicitate cu L. Dudulica, deoarece:

- în primul rând, lui nu-i este incriminată comiterea acțiunilor ilegale în complicitate

cu Gîrleanu P.;

- în al doilea rând, situația dată este reglementată de prevederile art. 411 CPP. În

acest sens, menționez, că potrivit alin.(3) art.26 CPP, judecătorul nu trebuie să fie predispus

să accepte concluziile date organului de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să

înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis о infracțiune се constituie

obiectul învinuirii, or, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi

respinse din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 11) CPP, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile cînd: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; sau nu

au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii; s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale; sau persoana condamnată a fost judecată

anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale, însă, la judecarea cauzei date în instanța de recurs, aceste temeiuri nu

și-au găsit confirmare.

Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecând apelul părții

apărării, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele

administrate de instanța de fond, astfel ajungînd la concluzia corectă că apelurile

declarate procuror și inculpatul Dudulica L. sunt nefondate, iar sentința instanței de fond

în privința inculpaților Dudulica L. și Culeac Mihail, fiind legală și întemeiată. La fel, în

sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) CPP, decizia instanței de apel cuprinde

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea apelurilor părții

acuzării și părții apărării, precum și motivele adoptării soluției.

Verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (vol.VII,

f.d.124-142) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la

judecarea apelurilor declarate de procuror și de inculpatul Dudulica L., a respectat

22

întocmai prevederile legale menționate supra.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs

controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de

apel și dacă faptele au fost constatate respectându-se normele de drept material sau

procesual. Sub acest aspect Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

în ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

6.2. Astfel, Colegiul penal lărgit, reține că instanțele de fond și apel, verificînd

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Dudulica

L. de săvîrșirea infracțiunilor incriminate în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 45, 310 alin.

(1); 352/1Cod penal și achitarea acestuia de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 45, 312 alin. (1); 42, alin. (2), (3), 45, 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat, stabilindu-i-se o

pedeapsă echitabilă în conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod penal. La fel, și

în privința inculpatului Culeac M. vinovăția căruia nu se contestă, instanța de apel,

corect a conchis că i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă în condițiile legii.

Or, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Dudulica L. nu echivalează cu

achitarea lui, de vreme ce probele pertinente și concludente, în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea

infracțiunilor imputate.

Deci, criticile formulate de recurenți enunțate la pct. 5, 5.1 al prezentei decizii,

prin care se susține:

- de către procuror că, Dudulica L. neîntemeiat a fost achitat de sub învinuirea de

săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 45, 312 alin. (1); 42,

alin. (2), (3), 45, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și, că în privința acestuia și a

inculpatului Culeac M. s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale;

- de către inculpatul Dudulica L. că acesta nu se face vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 45, 310 alin. (1); 352/1Cod

penal , - acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de

fond și apel și, cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1 - 4.4, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune,

având în vedere și faptul că verificând hotărîrea atacată în raport și cu prevederile

art.424 alin.(2) CPP, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care

analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile

declarate sunt inadmisibile.

La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursurilor declarate de

procuror și inculpatul Dudulica L., se evidențiază că recurenții își motivează recursurile

23

prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 CPP, astfel, criticele

formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind

ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform concluziei Curții

Europene pentru Drepturile Omului (Hotărîrea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

6.3. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

(vol.VII, 133-135) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de

apel la judecarea apelurilor declarate de partea acuzării, a respectat întocmai prevederile

art.415, 417 CPP, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele legal administrate și

verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind reflectate în procesul-

verbal al ședinței de judecată, fiind audiați pe viu inculpații Dudulica L., Culeac M. și

martorul Costin O., or audierea suplimentară a celorlalți martori recurenții n-au solicitat.

În baza celor constatate, Colegiul penal lărgit, conchide că instanțele fond și de

apel, au adoptat hotărîri legale și întemeiate în privința inculpaților Dudulica L. și Culeac

M., astfel recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron și de inculpatul

Dudulica Liubomir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 ianuarie 2013, în cauza penală în privința lui Culeac Mihail și Dudulica Liubomir,

cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral în ședință publică la 09 iulie 2013, ora 09.30.

Președinte Andrei Harghel

Judecători Ion Arhiliuc

Constantin Alerguș

Iurie Diaconu

Ion Vîlcov

24