1ra-274/13 — Art.191 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 16 octombrie 2008, Țurcan Maricel a fost condamnat în baza art. 195 alin. (2) Cod penal la 12 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități economico-financiare și de natura aceleia de care s-a folosit la săvîrșirea infracțiunii pe un termen de 5 ani. S-a dispus încasarea de la Țurcan Maricel în beneficiul ÎCS „Petrom-Moldova” prejudiciul material în sumă de 480407,50 lei.

În fapt, s-a constatat, că Țurcan Maricel prin dispoziția nr. 140-c din 10.03.2005 a directorului general al ÎCS „Petrom-Moldova” a fost numit în calitate de contabil la stațiile Peco-65 și Peco-66, iar în baza contractului de răspundere individuală deplină nr. 66/2 din 10.03.2005 era obligat să asigure păstrarea integrității valorilor materiale încredințate de întreprindere. Însă Țurcan Maricel avînd scopul însușirii bunurilor ÎCS „Petrom-Moldova” și avînd spre administrare tichete de eliberare a combustibilului, mijloace bănești și produse petroliere, în perioada de timp 01.01.2007-31.07.2007, a însușit produse petroliere și mijloace bănești în sumă de 532674,50 lei, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. 1 În drept, acțiunile lui Țurcan Maricel au fost încadrate în prevederile art. 195 alin. (2) Cod penal – însușirea în proporții deosebit de mari a bunurilor, indiferent de forma în care a fost săvîrșită (art.186-192).

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către inculpatul Țurcan Maricel, care a solicitat casarea acesteia, cu aplicarea unei pedepse mai blînde, invocînd că instanța de fond nu a luat în considerație; că dînsul nu a putut delapida o așa sumă de bani într-un timp atît de scurt, că martorii care au declarat că i-au achitat bani pentru motorină și benzină nu spun adevărul; că la baza sentinței au fost puse doar probele acuzării, iar cauza a fost examinată în lipsa sa și despre sentință a aflat la momentul reținerii sale; că la aplicarea pedepsei instanța nu a ținut cont de faptul, că anterior nu a avut conflicte cu legea și că are la întreținere un copil minor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2011 a fost admis apelul inculpatului Țurcan Maricel, casată sentința Judecătoriei Ocnița din 16 octombrie 2008 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Țurcan Maricel a fost condamnat în baza art. 191 alin. (5) Cod penal (red. 24.05.2009), cu aplicarea art. 79 Cod penal la 5 ani 4 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu urmînd ca asupra cunatumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 4.1. Instanța de apel a considerat că apelul inculpatului urmează a fi admis, dat fiind că în legislația penală au survenit modificări, care au fost introduse prin Legea nr. 277-XVI, în vigoare din 24.05.2009 și acțiunile lui Țurcan Maricel întrunesc elementele compoenenții de infracțiune prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal (red. 24.05.2009) – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințată în administrația vinovatului, săvîrșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a considerat ca circumstanță excepțională prezența la întreținere a unui copil minor, care a fost considerată drept circumstanță ce ar permite aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și a reduce pedeapsa sub limita minimă a sancțiunii prevăzută pentru această infracțiune.

Cu recursuri ordinare hotărîrile au fost atacate de către partea vătămată ÎCS „Petrom-Moldova”, care a solicitat casarea deciziei, cu admiterea integrală a acțiunii civile în mărimea admisă de către instanța de fond, invocînd totodată și blîndețea pedepsei aplicate lui Țurcan Maricel, precum și de către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu achitarea sa, deoarece lipsesc probe ce ar confirma vinovăția lui în sustragerea bunurilor, o parte din cantitatea de benzină a fost livrată unor agricultori prin împrumut, iar la safeul unde se păstra tichetele pentru benzină aveau acces și alte persoane, adică nu se exclude lipsa de combustibil din vina lor.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 iunie 2012, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2011 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de apel a denaturat esența depozițiilor martorilor și nu a motivat prin ce au fost respinse aceste probe. Instanța de apel nu a verificat dacă învinuirea expusă în ordonanța de punere sub învinuire adusă lui Țurcan Maricel corespunde cerințelor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, avînd în vedere faptul, că conform normei vizate ordonanța de punere 2 sub învinuire trebuie să cuprindă, printre altele formularea concretă a învinuirii, mijloacele, modul de săvîrșire a infracțiunii ș.a. Încadrarea acțiunilor persoanei vinovate în art. 191 alin. (5) Cod penal presupune stabilirea concretă a cuantumului bunurilor delapidate de către persoana concretă cu pasibila soluționare prin sentință a acțiunii civile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2012 a fost admis apelul declarat de către inculpatul Țurcan Maricel, casată sentința Judecătoriei Ocnița din 16 octombrie 2008, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Țurcan Maricel pe art. 195 alin. (2) Cod penal (red. 2002) și respectiv cu modificările oprate în legea penală din 24.05.2009 – art. 191 alin. (5) Cod penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea acestuia la răspunderea penală. Acțiunea civilă înaintată de ÎCS „Petrom-Moldova” în sumă de 480407,50 lei a fost lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică inițierea ei în ordinea procedurii civile. 7.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea că ” în conținutul ordonanței de punere a lui Țurcan Maricel sub învinuire din 30.01.2008 (f.d. 257), procurorul n-a descris faptele imputate acestuia sub aspectul clarprevizibilității, limitîndu-se doar cu expunerea că pe perioada 01.07.2007 - 31.07.2007 el a însușit ilegal de la ÎCS " Petrom- Moldova" tichete de eliberare a produselor petroliere, produse petroliere și mijloace bănești, încredințate lui în administrare în sumă totală de 532674, 5 lei, fără a descrie mecanismul și modalitatea acestor însușiri, precum și numărul, calitatea și valoarea bunurilor însușite. Mai mult ca atît, învinuirea adusă lui se bazează pe rezultatele unui control de audit, (anexat la f.d. 228-231), al cărui autor n-a fost prevenit de răspundere penală în cazul dării unor concluzii false. Respectivul act de control cu atît mai mult nu putea fi pus la baza unei învinuiri aduse, cu cît nu constituie un raport de expertiză, or datele reținute prin raportul de expertiză judiciar-contabilă din 24.11.2008 (f.d.244-254 v.l) n-au fost reflectate în respectiva ordonanță și nici în învinuirea din rechizitoriu. În acest aspect învinuirea formulată lui Țurcan Marcel rămîne a fi una vagă, neprecisă și neconcretă, or în felul în care ea e descrisă, acesta este lipsit de posibilitatea de a-și construi o apărare efecientă, fapt confirmat de el și în instanța de apel. În învinuirea formulată, nu este indicat obiectul material al componenței de infracțiune, prevăzută de art. 191 Cod penal, care trebuie să reprezinte descrierea bunurilor materiale cu un cost determinat, străine pentru făptuitor, dar încredințate lui în administrare, referitor la care se pretinde că au fost delapidate. Din motiv că învinuirea formulată, prezentată și susținută de procuror pe tot parcursul procesului penal, a fost viciată, echivalează cu încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței și în corespundere cu art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală atrage nulitatea actelor procedurale întocmite după învinuirea adusă, iar în consecință, impune în mod necondiționat, încetarea procesului penal în corespundere cu art. 332 alin. (1) și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pentru că există circumstanțe ce exclud tragerea lui Țurcan Maricel la răspunderea penală în temeiul învinuirii lui formulată în rechizitoriu pe art. 195 alin. (2), corespunzător 191 alin. (5) Cod penal. Anume din aceste motive, instanța de apel a conchis nerelevanța aprecierii prin coraborare a probelor administrate în prezenta cauză, or respectiva apreciere poate fi efectuată doar în cadrul unor proceduri legale cu respectarea tuturor drepturilor și 3 garanțiilor persoanei în privința căreia este formulată o acuzație în materia penală, în temeiul unei învinuiri concrete și nu celei viciate.

Hotărîrea nominalizată este atacată cu recurs ordinar de către procuror, invocîndu-se temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - concluzia instanței de apel de încetare a procesului penal este neîntemeiată; - însăși Țurcan Maricel în explicația sa inițială recunoaște faptul, că tichetele au fost eliberate persoanelor fizice pentru ridicarea volumului de realizare a combustibilului, banii nu au fost restituiți la timp. La momentul transmiterii tichetelor, conveneau ca banii să fie restituiți la strîngerea recoltei de toamnă; - Țurcan Maricel recunoaște faptul, că în rezultatul acțiunilor lui s-a format prejudiciul, recunoaște că a dat tichete persoanelor fizice, personal a luat din contabilitate 30 mii lei; - încetînd procesul penal în privința lui Țurcan Maricel, instanța de apel n-a dat apreciere declarațiilor acestuia privind luarea din contabilitate a 30 mii lei, procesele- verbale de predare benevolă a tichetelor și banilor în sumă de 52267 lei. De asemenea, fără apreciere a fost lăsat și faptul, că prin expertiza contabilă s-a stabilit însușirea mijloacelor băncești în sumă de 19177 lei, sumă care rezultă din suma prejudiciului cauzat în valoare de 532674,50 lei; - în cazul în care se consideră că în învinuire nu este indicat concret din ce este format neajunsul în sumă de 532674,50 lei, de aceea în dependență de valoarea prejudiciului restituit și a sumei de bani constatată prin raportul de expertiză judiciar- contabile, urmau să fie încadrate acțiunile inculpatului și respectiv stabilită pedeapsa.

Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală și greșit a stabilit că învinuirea adusă lui Țurcan Maricel prin rechizitoriu nu este clară, concretă și prevezibilă, din care considerent eronat a ajuns la concluzia că în cursul procesului penal în privința învinuitului, apoi inculpatului Țurcan Maricel s-au încălcat prevederile legale ce reglementează punerea sub învinuire, învinuirea și judecarea cauzei în limita învinuirii 4 formulată de procuror, iar în consecință a conchis încetarea procesului penal în corespundere cu art. 332 alin. (1) și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pentru că există circumstanțe ce exclud tragerea lui Țurcan Maricel la răspunderea penală în temeiul învinuirii lui formulată în rechizitoriu pe art. 195 alin. (2) Cod penal, corespuzător art. 191 alin. (5) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul lărgit enunță că învinuirea adusă lui Țurcan Maricel este una clară și concretă, așa precum este prevăzut de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală (punerea sub învinuire) și art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală (rechizitoriul), deoarece rechizitoriul cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția. Mai mult, instanța de apel eronat a indicat că „învinuirea adusă lui Țurcan Maricel se bazează pe rezultatele unui control de audit, (anexat la f.d. 228-231), al cărui autor n-a fost prevenit de răspundere penală în cazul dării unor concluzii false. Respectivul act de control cu atît mai mult nu putea fi pus la baza unei învinuiri aduse, cu cît nu constituie un raport de expertiză, or datele reținute prin raportul de expertiză judiciar-contabilă din 24.01.2008 (vol.I f.d.244-254) n-au fost reflectate în respectiva ordonanță și nici în învinuirea din rechizitoriu. În acest aspect învinuirea formulată lui Țurcan Maricel rămîne a fi una vagă, neprecisă și neconcretă”. Potrivit rechizitoriului (vol. I, f.d. 268), rezultă că procurorul face referire la raportul de expertiză judiciar-contabilă din 24.01.2008 (vol. I, f.d.244-254), unde expertul judiciar, Jomiru Sergiu fiind prevenit despre răspunderea ce o va purta pentru prezentarea cu bună știință a unor concluzii false, în conformitate cu art. 312 Cod penal, concret și clar a răspuns la toate întrebările înaintate prin ordonanța de dispunere a efectuării expertizei din 25.09.2007 și a indicat că la PECO 65 suma de 7893 lei și la PECO 66 suma de 11284 lei provenită din comercializarea produselor petroliere nu a fost dată la bancă, iar răspunzător pentru aceste sume (19177 lei) este contabilul Țurcan Maricel, fapt confirmat prin semnătura dispozițiilor de încasări și plăți. Valoarea neajunsului restituit după începerea urmăririi penale alcătuiește 52267 lei. Totodată, Țurcan Maricel nici la o etapă a urmăririi penale nu a declarat că nu i-ar fi fost clară învinuirea înaintată, ci permanent a declarat că recunoaște vinovăția în cele incriminate (vol. I, f.d. 40, 53-54, 259) și chiar era de acord să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiunea prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal. Din conținutul recursului declarat de către procuror, rezultă că acesta nu este de acord că instanța de apel încetînd procesul penal în privința lui Țurcan Maricel, n-a dat apreciere declarațiilor acestuia cu privire la luarea din contabilitate a 30 mii lei, procesele-verbale de predare benevolă a tichetelor și banilor în sumă de 52267 lei și că prin expertiza contabilă s-a stabilit însușirea mijloacelor băncești în sumă de 19177 lei, sumă care rezultă din suma prejudiciului cauzat în valoare de 532674,50 lei. În opinia recurentului, dacă în învinuire nu este indicat concret din ce este format neajunsul în sumă de 532674,50 lei, acțiunile inculpatului urmează să fie încadrate și respectiv stabilită pedeapsa, în dependență de valoarea prejudiciului restituit și a sumei de bani constatată prin raportul de expertiză judiciar-contabile (vol. II, f.d. 51). Altfel spus, procurorul solicită condamnarea lui Țurcan Maricel doar pe prejudiciul restituit – 52267 lei și a sumei de bani constatată prin raportul de expertiză judiciar-contabilă – 19177 lei, ceea ce în total constituie suma de 71444 lei. 5 În acest sens, Colegiul lărgit consideră că prima instanță prin sentința pronunțată corect l-a condamnat pe Țurcan Maricel doar pe suma de 71444 lei, deoarece potrivit prezentului recurs, procurorul este de acord cu condamnarea acestuia pentru delapidarea sumei de 71444 lei, iar restul sumei urmează de exclus din învinuire, indicînd că procurorul este de părerea că în învinuire nu este indicat concret din ce este format neajunsul în sumă de 532674,50 lei și că acțiunile inculpatului urmează să fie încadrate și respectiv stabilită pedeapsa, în dependență de valoarea prejudiciului restituit și a sumei de bani constatată prin raportul de expertiză judiciar-contabilă. Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră că atît sentința primei instanțe, cît și decizia instanței de apel din 12 decembrie 2012 nu pot fi menținute și urmează a fi casate total și pronunțată o nouă hotărîre în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Țurcan Maricel, reieșind din solicitarea acuzatorului de stat în recurs ordinar, fiind constatată modifcarea învinuirii în sensul ușurării situației. Potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal se consideră proporții deosebit de mari, proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 5000 (100000 lei) și, respectiv 2500 unități convenționale de amendă (50000 lei). În această ordine de idei, Colegiul lărgit enunță, că acțiunile lui Țurcan Maricel urmează a fi încadrate în baza art. 191 alin. (4) Cod penal (red. 18.12.2008) – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșite în proporții mari, adică în sumă de 71444 lei. Astfel, Colegiul lărgit constată, că Țurcan Maricel prin dispoziția nr. 140-c din 10.03.2005 a directorului general al ÎCS „Petrom-Moldova” fiind numit în calitate de contabil la stațiile Peco-65 și Peco-66, iar în baza contractului de răspundere individuală deplină nr. 66/2 din 10.03.2005 fiind obligat să asigure păstrarea integrității valorilor materiale încredințate de întreprindere, în perioada de timp 01.01.2007-31.07.2007, avînd scopul însușirii bunurilor ÎCS „Petrom-Moldova”, deținînd spre administrare tichete de eliberare a combustibilului, mijloace bănești și produse petroliere, a însușit produse petroliere și mijloace bănești în sumă de 71444 lei, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Vinovăția lui Țurcan Maricel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal este pe deplin dovedită din următoarele probe examinate în prima instanță și descrise în sentință, cum sunt: - declarațiile martorul Romaniuc V., care a confirmat că în iulie 2007 a primit de la Țurcan Maricel în contul plății pentru arenda stației PECO 65 – 600 litri de motorină și 265 litri de benzină, fără eliberarea bonului de plată; - declarațiile martorilor Ungureanu A., Babii A. și Suveica S., care au confirmat că în iunie 2007 au luat în datorie de la Țurcan Maricel tichete pentru motorină corespunzător în cantitate 5000 litri, 1400 litri și 4000 litri pentru care în continuare sau achitat; - declarațiile martorilor Burcovschi V., Sorbalo V., Șmîg V., Joitmenov M., care au confirmat că activînd în calitate de operatori la stațiile PECO 65 și PECO 66 la indicația contabilului Țurcan Maricel efectuau alimentarea cu combustibil pentru bani în numerar, iar Țurcan Maricel înscria alimentarea ca fiind efectuată contra tichet. Dispuneau de 6 informație că Țurcan Maricel participa la jocuri de noroc în or. Moghiliov-Podolisk Ukraina, unde perdea sume considerabile de bani; - declarațiile martorul Țurcan Larisa, fosta soție a inculpatului, care a confirmat că Țurcan Maricel activa la stațiile alimentare cu combustibil în calitate de contabil, despre însușirea banilor și a produsilor petroliere și că participa la jocuri de noroc a aflat de la organele de urmărire penală. În procesul percheziției a predat tichetele care se aflau la ei în casă; - actul de inventariere a formularelor cu regim special din 31.07.2007; - procesele-verbale de control din 31.07.2007 și 09.08.2007, potrivit cărora s-au constatat diferențe de produse petroliere și lipsa tichetelor alimentare; - actul de costatare din 07.08.2007, potrivit căruia a fost confirmată returnarea tichetelor și mijloacelor bănești de către Țurcan Maricel, prin intermediul colaboratorilor de poliție; - raportul de confirmare de Audit din 23.08.2007 și raportul de expertiză judiciar- contabilă din 24.01.2008, potrivit cărora la PECO 65 suma de 7893 lei și la PECO 66 suma de 11284 lei provenită din comercializarea produselor petroliere nu a fost dată la bancă, iar răspunzător pentru aceste sume (19177 lei) este contabilul Țurcan Maricel, fapt confirmat prin semnătura dispozițiilor de încasări și plăți. Valoarea neajunsului restituit după începerea urmăririi penale alcătuiește 52267 lei. La stabilirea pedepsei inculpatului, Colegiul lărgit ținînd cont de faptul că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2011 Țurcan Maricel a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și că această decizie în partea stabilirii pedepsei de către procuror nu a fost contestată, consideră necesar a stabili lui Țurcan Maricel, de asemenea, o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, respectînd principiul neagravării situației și prevederilor art. 436 alin. (4) Cod de procedură penală. Colegiul lărgit la stabilirea pedespei inculpatului Țurcan Maricel mai ține cont și de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de faptul că la locul de trai inculpatul se caracterizează pozitiv, reieșind din caracteristica eliberată de primarul s. Arionești, r-nul Dondușeni, că inculpatul pe parcursul procesului o parte din prejudiciu l-a restituit și că are la întreținere un copil minor, iar reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul consideră, că corectarea și reeducarea lui Țurcan Maricel este posibilă fără izolarea acestuia de societate, lui urmează a-i fi aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare, dar cu suspendarea condiționată a executării pedepsei privative de libertate în limita unui termen de probă, în condițiile art. 90 Cod penal. Din considerentul că în instanța de recurs ordinar nu s-a prezentat resprezentantul părții civile și nu a fost stabilită suma exactă a cuantumului despăgubirilor neachitate, acțiunea civilă înaintată de către SA „Petrom-Moldova” se admite în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434, art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel 7 Bălți din 12 decembrie 2012 și sentința Judecătoriei Ocnița din 16 octombrie 2008 în privința lui Țurcan Maricel Ivan, rejudecă cauza, pronunțînd următoarea hotărîre. Țurcan Maricel Ivan se recunoaște vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal (red. 18.12.2008), stabilindu-i pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani, obligîndu-l pe Țurcan Maricel Ivan să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de SA „Petrom-Moldova” către Țurcan Maricel Ivan se admite în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 18 iunie 2013, ora 0950. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Moldovan Sveatoslav Nicolaev Ghenadie Diaconu Iurie 8