CtEDO 08.02.2000 Auto

AFFAIRE ANGELO SCUDERI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
08.02.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'Art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ANGELO SCUDERI c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA ANGELO SCUDERI c. ITALIA (solicitarea nr. 41822/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 8 Februarie 2000 DEF 29/0 DEFINIȚIE ÎN După ce s-a pronunțat în camera Consiliului la 27 ianuarie 2000, hotărârea a fost adoptată la această dată, la data inițială a procedurii, se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, dl Angelo Scuderi ( reclamantul a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la data de 8 februarie 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (inclusiv Convenția de la Madrid). Cererea a fost înregistrată la data de 22 iunie 1998 sub numărul de dosar 41822/98. Reclamantul a decedat la 25 noiembrie 1998. Salvatore Antonio Scuderi și Giuseppe Alfio Scuderi, moștenitorii săi, au continuat procedura în fața Curții. Guvernul italian ( Ca urmare a unei hotărâri a Curții de Conturi din 10 octombrie 1980, prin care se recunoaște reclamantului dreptul la o pensie militară de invaliditate și la arreage începând cu 1951, Ministerul Apărării emite o decizie prin care acordă reclamantului numai termenii care au expirat de la 1 aprilie 1961 pe motiv că ar fi fost prevăzută pentru termenii anteriori acestei date. 1983, reclamantul a introdus în fața Curții de Conturi o acțiune în vederea anulării părții din această decizie referitoare la arestările din 1951 până în 1961. La 16 noiembrie 1987, reclamantul a solicitat ca cazul său să fie tratat mai rapid. În noiembrie 1988, dosarul a fost transmis Camerei Regionale din Sicilia a Curții de Conturi. La 18 septembrie 1989, reclamantul a cerut din nou ca cazul său să fie abordat mai rapid. La 11 decembrie 1989, dosarul a fost transmis procurorului general. În iulie 1993, reclamantul a indicat că dorește să continue procedura. La 14 februarie 1994, reclamantul a vărsat documente la dosar. Ședința a avut loc la 3 martie 1994 și printr-o ordonanță din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 27 aprilie 1994, Curtea a solicitat Ministerului Apărării să prezinte dosarul administrativ al reclamantului. Procesul a fost întrerupt ca urmare a decesului recurentului care a avut loc la 25 noiembrie 1998. La 5 martie 1999, moștenitorii reclamantului s-au constituit în fața Camerei Regionale din Sicilia a Curții de Conturi. La 15 martie 1999, la data de 16 iunie 1999 s-a stabilit ședința următoare. printr-o hotărâre, al cărei text a fost depus la grefă la 11 octombrie 1999, Curtea a respins cererea reclamantului. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE Partea reclamantă susține că durata procedurii nu a respectat principiul termenului rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Hotărârea privind această teză. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 24 iunie 1983 și s-a încheiat la 11 octombrie 1999; prin urmare, a durat mai mult de 16 ani și trei luni pentru o instanță. 10. Curtea amintește că a constatat în patru hotărâri din 28 iulie 1999 (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bouttazzi c. Italia care trebuie să apară în Codul Oficial al Curții, § 22) la În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 11. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Curtea consideră că este necesar să se acorde părții solicitante suma globală de 60 000 000 000 ITL, adică 20 000 000 ITL pentru fiecare moștenitor. De asemenea, reclamanta solicită 308 900 de lire italiene (ITL) pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții. 16. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale numai în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30). În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma globală de 308 850 ITL, adică 102 950 ITL per moștenitor, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pentru procedura în fața Curții și la data la care a fost acordată părții reclamante. Interese moratorii 17. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata d Interes legal aplicabil în Italia la data adoptării prezentei hotărâri a fost de 2,5 % l an. Prin aceste motive, Curtea, în mod unanim, A declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenția Dit că statul pârât trebuie să plătească fiecărui moștenitor, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 20 000 000 (80 milioane) lire italiene pentru daune morale și 102 950 (o sută două mii nouă sute cincizeci) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu cu 2,5 % l an începând cu Expirarea termenului respectiv și până la plată Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 8 februarie 2000, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-06-22
0,96
AFFAIRE CACCIACARRO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE CACCIACARRO c. ITALIE (Requête n° 42999/98) [1] ARRÊT STRASBOURG 22 juin 2000 En l’affaire Cacciacarro c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M.
CtEDO 2000-04-05
0,96
AFFAIRE D'ALESSANDRO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE D'ALESSANDRO c. ITALIE (Requête n° 40954/98) ARRÊT STRASBOURG 5 avril 2000 En l’affaire D'Alessandro c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C
CtEDO 2000-06-22
0,96
AFFAIRE M.Ce. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE M. C. c. ITALIE (Requête n° 43095/98) [1] ARRÊT STRASBOURG 22 juin 2000 En l’affaire M. C. c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C. Rozakis,
CtEDO 2000-04-05
0,96
AFFAIRE A.V. ET A.B. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE A.V. ET A.B. c ITALIE (Requête n° 40958/98) ARRÊT STRASBOURG 5 avril 2000 DÉFINITIF 05/07/2000 En l’affaire A.V. et A.B. c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambr
CtEDO 2000-06-22
0,96
AFFAIRE LIGNELLI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE LIGNELLI c. ITALIE (Requête n° 43028/98) [1] ARRÊT STRASBOURG 22 juin 2000 En l’affaire Lignelli c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C. Ro
Sursă