Leclercq împotriva Franței

Rezoluția Finală DH (******) 97 Drepturile de la .* Cererea nr. 28645/95 Leclercq împotriva Franței (adoptată de Comitetul miniștrilor la 24 iulie 2000, în cadrul celei de-a 716-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul art. 32 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere Rezoluția interimară DH (99) 47, adoptată la 18 ianuarie 1999 în cauza Leclercq împotriva Franței, în care Comitetul de Miniștri a ajuns la concluzia că a existat o încălcare a art. 6 alin. 1. Convenției din cauza duratei excesive a unei proceduri penale în care reclamanta a fost constituită parte civilă și a autorizat publicarea raportului Comisiei Europene pentru Drepturile Omului; Întrucât Comitetul miniștrilor a examinat propunerile Comisiei, în momentul transmiterii raportului său, cu privire la o satisfacție echitabilă care trebuie acordată recurentei, completate prin scrisoarea președintelui Comisiei din 30 octombrie 1999 ; care a prevăzut că la 695 Ședința delegaților miniștrilor, Comitetul miniștrilor, în conformitate cu propunerile Comisiei, a declarat, prin decizia adoptată la 14 februarie 2000, în conformitate cu art. 32 alin. 000 de franci francezi pentru prejudiciile morale și dobânda ar fi plătită pentru orice sumă neplătită,

calculată pe baza fiecărei luni de întârziere care a trecut la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, cu condiția ca dobânda să curgă de la expirarea termenului până la data punerii la dispoziție a plății complete; Întrucât Comitetul miniștrilor a invitat Guvernanța statului pârât să informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a deciziilor sale din 18 ianuarie 1999 și 14 februarie 2000, având în vedere obligația pe care Franța o are de a respecta în conformitate cu art. 32 alin. (4) din Convenție; Întrucât, la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul din statul membru în cauză a indicat că raportul Comisiei și deciziile Comitetului de Miniștri au fost transmise autorităților direct implicate; Așteptând ca Comitetul miniștrilor să se asigure că guvernul statului pârât a plătit recurentei la 30 martie 2000, în termenul stabilit, suma totală de 40 000 de franci francezi ca satisfacție echitabilă, Declar că, după ce a luat act de măsurile luate de guvernul Franței, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 32 din convenție în prezenta cauză.

Résolution Finale DH (2000) 97 Droits de l’Homme Requête n° 28643/95 Leclercq contre la France (adoptée par le Comité des Ministres le 24 juillet 2000, lors de la 716 e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 32 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»), Vu la Résolution intérimaire DH (99) 47, adoptée le 18 janvier 1999 dans l’affaire Leclercq contre la France, dans laquelle le Comité des Ministres a conclu qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention en raison de la durée excessive d’une procédure pénale dans laquelle la requérante s’était constituée partie civile, et a autorisé la publication du rapport de la Commission européenne des Droits de l’Homme ; Attendu que le Comité des Ministres a examiné les propositions faites par la Commission, lors de la transmission de son rapport, au sujet d’une satisfaction équitable à accorder à la requérante, propositions complétées par lettre du Président de la Commission en date du 30 octobre 1999 ; Attendu que lors de la 695 e réunion des Délégués des Ministres, le Comité des Ministres, en accord avec les propositions de la Commission, a dit, par décision adoptée le 14 février 2000, conformément à l’article 32, paragraphe 2, de la Convention,

que le Gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la requérante comme satisfaction équitable, dans les trois mois, 40 000 francs français au titre du préjudice moral, et que des intérêts seraient payables sur toute somme impayée, calculés sur la base de chaque mois de retard révolu au taux légal applicable à la date de la présente décision, étant entendu que les intérêts courront à partir de l’expiration du délai jusqu’au jour de la mise à disposition du paiement complet ; Attendu que le Comité des Ministres a invité le Gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de ses décisions des 18 janvier 1999 et 14 février 2000, eu égard à l’obligation qu’a la France de s’y conformer selon l’article 32, paragraphe 4, de la Convention ; Attendu que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le Gouvernement de l’Etat défendeur a indiqué que le rapport de la Commission et les décisions du Comité des Ministres avaient été transmis aux autorités directement concernées ; Attendu que le Comité des Ministres s’est assuré que le Gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la requérante le 30 mars 2000, dans le délai imparti, la somme totale de 40 000 francs français comme satisfaction équitable, Déclare, après avoir pris note des mesures prises par le Gouvernement de la France,

qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 32 de la Convention dans la présente affaire.