ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 28.09.2000 Auto

AFFAIRE ROMANO c. ITALIE

RESPONDENT

ITA

HOTĂRÂRE

28.09.2000

Pe scurt

Instanță

CtEDO

Concluzie

Scoasă de pe rol

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE ROMANO c. ITALIE (CtEDO, 2000)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA ROMANO c. ITALIA [1] (solicitarea nr. 4309/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 28 septembrie 2000 În litigiul Romano c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis Președintele Conforti Bonello Strážnická Lorenzen Fischbach Tsatsa-Nikolovska judecători și din domnul Fribergh grefier de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 7 septembrie 2000, a luat hotărârea, adoptată la această dată, la originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, Maria Giuseppa Romano a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 25 noiembrie 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Lapelor și Libertăților Fundamentale ( A. Mandato și W. Rossi, avocați din San Giorgio del Sannio (Benévent).

Guvernul italian ( Pe lângă art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanta se plângea de durata unei proceduri civile. Curtea a declarat cererea admisibilă la 29 iunie 1999. După un schimb de corespondență, la 28 iunie 2000, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul art. 38 alin. (1) lit. (b) din Convenție. La 7 și, respectiv, 24 iulie 2000, guvernul și partea reclamantă au prezentat declarații oficiale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. La 11 aprilie 1994, recurenta a înaintat un recurs judecătorului de instanță din Benevent, funcționând ca judecător al muncii, pentru a obține recunoașterea dreptului său la un ajutor pentru o persoană la domiciliu.

La 27 aprilie 1994, judecătorul de instanță a stabilit prima audiere la 8 noiembrie 1995. În ziua următoare, judecătorul a numit un expert și a stabilit ca cauza să fie pronunțată în mod deliberat la 10 februarie 1997. Această audiere a fost retrimisă de două ori din cauza mutației instanței judecătorești, până la 1 iunie 1998. printr-o decizie din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 5 noiembrie 1998, judecătorul a acceptat cererea reclamantei.

La 7 iulie 2000, grefierul a primit de la co-agentul guvernului italian în fața Curții următoarea scrisoare: declar că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 430998/98, introdusă de dna Romano, decedată la 3 martie 2000, guvernul italian propune plata către domnul Rito Nicola Leone, moștenitorul său, a sumei de 12 000 000 de lire italiene (ITL), din care 11 000 000 ITL pentru daune morale și 1 000 000 ITL pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prezenta declarație ține seama de durata procedurii, dar nu include nicio evaluare cu privire la motivele care pot justifica o astfel de durată în dreptul intern.

În plus, Ö Õ se angajează să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră, în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din convenție. La 24 iulie 2000, grefierul a primit următoarea declarație semnată de reclamanta J a luat cunoștință de declarația guvernului italian potrivit căreia este pregătit să plătească domnului Rito Nicola Leone, singurul moștenitor al doamnei Maria Giuseppa Romano, suma de 12 000 000 de lire italiene (ITL), 11 000 000 ITL pentru daune morale și 1 000 000 ITL pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei care are ca origine cererea nr. 4309/93 pe care am înaintat-o Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar că această declarație a fost soluționată definitiv. Această declarație a fost făcută în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție). Curtea este asigurată că regulamentul menționat se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum le recunoaște Convenția sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură].

Decide să șteargă cauza din rol ; Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 28 septembrie 2000, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Grefier Președinte [1] Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă.

DEUXIÈME SECTION

AFFAIRE ROMANO c. ITALIE [1] (Requête n° 43098/98) ARRÊT STRASBOURG 28 septembre 2000 En l’affaire Romano c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C. Rozakis , président , M. B. Conforti , M. G. Bonello , M me V. Strážnická , M. P. Lorenzen , M. M. Fischbach , M me M. Tsatsa-Nikolovska , juges , et de M. E. Fribergh , greffier de section ; Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 7 septembre 2000, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE

A l’origine de l’affaire se trouve une requête dirigée contre la République italienne et dont une ressortissante italienne, M me Maria Giuseppa Romano (« la requérante »), avait saisi la Commission européenne des Droits de l’Homme le 25 novembre 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (« la Convention »). La requête a été enregistrée le 26 août 1998 sous le numéro de dossier 43098/98. La requérante est représentée par M es A. Mandato et W. Rossi, avocats à San Giorgio del Sannio (Bénévent). Le gouvernement italien (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. U. Leanza, et par son coagent, M. V. Esposito. La requérante est décédée le 3 mars 2000. M. Rito Nicola Leone, son héritier, a continué la procédure devant la Cour.

Sous l’angle de l’article 6 § 1 de la Convention, la requérante se plaignait de la durée d’une procédure civile. La Cour a déclaré la requête recevable le 29 juin 1999.

Après un échange de correspondance, le 28 juin 2000, le greffier de section a proposé aux parties la conclusion d’un règlement amiable au sens de l’article 38 § 1 b) de la Convention. Les 7 et 24 juillet 2000 respectivement, le Gouvernement et la partie requérante ont présenté des déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. EN FAIT

Le 11 avril 1994, la requérante déposa un recours devant le juge d'instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, afin d'obtenir la reconnaissance de son droit à une aide pour une personne à domicile.

Le 27 avril 1994, le juge d'instance fixa la première audience au 8 novembre 1995. Le jour venu, le juge nomma un expert et fixa la mise en délibéré de l’affaire au 10 février 1997. Cette audience fut renvoyée à deux reprises à cause de la mutation du juge d’instance, jusqu’au 1 er juin 1998. Par une décision du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 5 novembre 1998, le juge fit droit à la demande de la requérante. EN DROIT

Le 7 juillet 2000, le greffier a reçu du coagent du gouvernement italien devant la Cour la lettre suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 43098/98, introduite par Mme Romano, décédée le 3 mars 2000, le gouvernement italien offre de verser à M. Rito Nicola Leone, son héritier, la somme de 12 000 000 lires italiennes (ITL), dont 11 000 000 ITL au titre du dommage moral et 1 000 000 ITL au titre des frais et dépens, dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt de la Cour rendu conformément à l’article 39 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. La présente déclaration tient compte de la durée de la procédure mais ne comporte aucune évaluation sur les raisons qui peuvent justifier une telle durée en droit interne. En outre, le Gouvernement s’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention. »

Le 24 juillet 2000, le greffier a reçu la déclaration suivante signée par la partie requérante : « J’ai pris connaissance de la déclaration du gouvernement italien selon laquelle il est prêt à verser à M. Rito Nicola Leone, seul héritier de Mme Maria Giuseppa Romano, la somme de 12 000 000 lires italiennes (ITL), dont 11 000 000 ITL au titre du dommage moral et 1 000 000 ITL au titre des frais et dépens en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 43098/98 que j’ai introduite devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de l’Italie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus. En outre, je m’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention.»

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ledit règlement s’inspire du respect des droits de l’homme, tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement).

Partant, il échet de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à L’UNANIMITé, 1. Décide de rayer l’affaire du rôle ; 2. Prend acte de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre. Fait en français, puis communiqué par écrit le 28 septembre 2000, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement . Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président [1] Cet arrêt peut subir des retouches de forme.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze

CtEDO 2000-06-22

0,97

AFFAIRE G.P. c. ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA G. P. c. ITALIA (Cercetarea nr. 43093/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În litigiul G. P. c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis Președi

CtEDO 2000-06-22

0,97

AFFAIRE C.B. c. ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA C.B. c. ITALIA (Cercetarea nr. 43094/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În litigiul C.B. c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis Președint

CtEDO 2000-06-22

0,97

AFFAIRE M.Ce. c. ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA M. C. c. ITALIA (Recuperarea nr. 4309/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În litigiu cu domnul C. c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis P

CtEDO 2000-06-22

0,97

AFFAIRE ORSINI c. ITALIE

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL ORSINI c. ITALIA (Cercetarea nr. 4310/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În litigiu cu Orsini c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră comp

CtEDO 2000-06-22

0,97

AFFAIRE NICOLI c. ITALIE

SECȚIUNEA 2 CAUZA NICOLI c. ITALIA (solicitarea nr. 43097/98) [1]HREȘTE STRASBURG 22 iunie 2000 În litigiu cu Nicoli c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis Președi

{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}

Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Creează cont gratuit Am deja cont

Sursă