MRÓZ v. POLAND

PRIMEA DECIZIE A SECȚIUNEI: Cererea nr. 60531/19 Helena MRÓZ împotriva Poloniei (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 4 mai 2023 în calitate de comitet compus din: Alena Poláčková , Președintele Gilberto Felici , Raffaele Sabato , judecători și Viktoriya Maradodina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 14 noiembrie 2019, Având în vedere scrisorile moștenitorului reclamantului din 16 iulie și 15 august 2021, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul anexat. Fiica sa, dna Kalinowska , un avocat care practică în Bydgoszcz, care a reprezentat reclamantul, a exprimat dorința de a continua cu cererea. 13 din Convenția privind lungimea excesivă a procedurilor civile, limitarea accesului la instanță și lipsa oricărui remediu eficace în dreptul intern au fost comunicate guvernului polonez („Governul”). HOTĂRÂREA Guvernului a informat Curții că au propus să facă o declarația unilaterală în vederea soluționării problemelor prezentate de aceste plângeri și au solicitat în continuare Curții să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut lungimea excesivă a procedurilor civile și lipsa oricărei soluții eficace în dreptul intern, care s-au oferit să plătească moștenitorul reclamantului suma detaliată în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § (c) din Convenție, suma ar fi convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumutare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei neîndeplinite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Moștenitorul reclamantului a fost trimis termenii declarației unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea moștenitorului reclamantului care acceptă termenii declarației. Curtea remarcă în primul rând că nu a existat nicio obiecție de la guvern, iar Curtea acceptă, de asemenea, că fiica și moștenitorul reclamantului trebuie să continue procesul în locul mamei ei deținute. Curtea remarcă, în continuare, că art. 37 §§ §§ §§ §§ își permite să ia un caz din lista sa, în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la lungimea excesivă a procedurii civile (a se vedea, de exemplu, Rutkowski și alții c. Polonia, nr. 72287/10 și altele 2, 7 iulie 2015). Remarcarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii în partea acoperită de declarația unilaterală a Guvernului (art. 37 §§ c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune să continue examinarea cererii în această parte (art. 37 § în amendă) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă reclamațiile referitoare la lungimea excesivă a procedurii și la lipsa unei soluții interne eficace în acest sens. 1 din Convenție, după ce a susținut că lungimea excesivă a procedurii și-a făcut dreptul de acces la instanță ilusorie. Curtea a examinat această plângere și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile care se plânge sunt în competența sa, această plângere este manifestament bolnavă întemeiat în sensul articolului 35 § 3 din Convenție (a se vedea Biliński c. Polonia , nr. 48762/19 , §§ 71-72, 21 iulie 2022 ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurii și lipsa unui remediu intern eficace, precum și în ceea ce privește modalitatea de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în această declarație; constată că fiica și moștenitorul reclamantului trebuie să urmărească cererea în locul mamei ei rătăcite și să decidă de a lovi partea cererii, acoperită de declarația unilaterală a Guvernului (a se vedea mai sus), din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție; declară restul cererii inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 25 mai 2023. Viktoriya Maradudina Alena Poláčková Președintele Adjunct Registrul interimar APENDIX Cererea de depunere a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 13 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile și lipsa oricărui remediu eficace în dreptul intern) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Data primirii declarației guvernului Data primirii observațiilor reclamantului Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuieli (în euro) [1] 60531/19 14/11/2019 Helena MróZ 1933 decedat în 2021 Heir: fiica reclamantului Dorota Kalinowska Kalinowska Dorota Bydgoszcz 27/01/2023 25/02/20223 4000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil.

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 60531/19

Helena MRÓZ

against Poland

(see appended table)

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 4

May 2023 as a Committee composed of:

Alena Poláčková

, President

,

Gilberto Felici,

Raffaele Sabato

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 14

November 2019,

Having regard to the letters of the applicant’s heir dated 16

July and 15

August 2021,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant’s details are set out in the appended table.

The applicant deceased in the course of the proceedings. Her daughter, Ms

D.

Kalinowska

, a lawyer practising in Bydgoszcz, who had represented the applicant, expressed her wish to proceed with the application.

The applicant’s complaints under Article 6 § 1 and Article

13 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings, limitation of access to court and the lack of any effective remedy in domestic law were communicated to the Polish Government (“the Government”).

THE LAW

The Government informed the Court that they proposed to make a

unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article

37 of the Convention.

The Government acknowledged the excessive length of civil proceedings and the lack of any effective remedy in domestic law. They offered to pay the applicant’s heir the amount detailed in the appended table and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention. The amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay this amount within the above

‑

mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the case.

The applicant’s heir was sent the terms of the Government’s unilateral declaration several weeks before the date of this decision. The Court has not received a response from the applicant’s heir accepting the terms of the declaration.

The Court firstly notes that there was no objection from the Government, and the Court also accepts, that the applicant’s daughter and heir has standing to continue the proceedings in her late mother’s stead.

The Court further observes that Article

37 §

1

(c) enables it to strike a case out of its list if:

“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

Thus, it may strike out applications under Article

37 §

1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicant wishes the examination of the case to be continued (see, in particular, the

Tahsin Acar v.

Turkey

judgment (preliminary objections) [GC], no.

26307/95, §§

75

‑

77, ECHR 2003-VI).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the excessive length of civil proceedings (see, for example,

Rutkowski and Others v. Poland,

nos. 72287/10 and 2 others, 7

July 2015).

Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application in the part covered by the unilateral declaration of the Government (Article

37 §

1

(c)).

In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application in that part (Article

37 §

1

in fine

).

Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article

37 §

2 of the Convention (see

Josipović v.

Serbia

(dec.), no.

18369/07, 4

March 2008).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list as regards the complaints concerning the excessive length of the proceedings and the lack of an effective domestic remedy in that respect.

The applicant also raised other complaints under Article 6 §

1 of the Convention, having argued that the excessive length of the proceedings had made her right of access to court illusory.

The Court has examined this complaint and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, this complaint is manifestly ill

‑

founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention (see

Bieliński v.

Poland

, no.

48762/19, §§ 71-72, 21 July 2022).

It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration in so far as it concerns the excessive length of the proceedings and lack of an effective domestic remedy, and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Finds

that the applicant’s daughter and heir has standing to pursue the application in her late mother’s stead and

decides

to strike the part of the application, covered by the Government’s unilateral declaration (see above), out of its list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention;

Declares

the remainder of the application inadmissible.

Done in English and notified in writing on 25 May 2023.

Viktoriya Maradudina

Alena Poláčková

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article

6 § 1 and

Article

13 of the Convention

(excessive length of civil proceedings and lack of any effective remedy in domestic law)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Date of receipt of the Government’s declaration

Date of receipt of applicant’s comments

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses

(in euros)

[1]

60531/19

14/11/2019

Helena MRÓZ

1933

deceased in 2021

Heir:

The applicant’s daughter

Dorota Kalinowska

Kalinowska Dorota

Bydgoszcz

27/01/2023

25/02/2023

4,000

[1]

Plus any tax that may be chargeable.