CtEDO 05.12.2000 Auto

KÜRKCÜ contre la TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
05.12.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
KÜRKCÜ contre la TURQUIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I DECIZIE PARȚIALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 4399/98 prezentate de Ertu Electroluxrul KÜRKÇÜ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Prima secțiune), care are loc la 5 decembrie 2000 într-o cameră compusă din Thomassen președinte dnii Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Türmen Biersan, Casadevall, Maruste, judecătorii M. O Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 5 august 1998 și înregistrată la data de 20 octombrie 1998, având în vedere art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11 la Convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, după ce a intenționat, face următoarea decizie în fapt Reclamantul este un resortisant turc, născut în 1948 și are reședința în ostanbul. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Osman Ergin, avocat în baroul din . Circumstanțele cauzei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul, domnul Kürkçü, a tradus în limba turcă raportul intitulat Transferurile de arme și încălcarea legilor de război în Turcia mai mult decât orice altă organizație internațională non-guvernamentală, Human rights watch - Armuri remunerate, care lucrează în domeniul drepturilor omului. Acesta este un raport întocmit în urma unor cercetări pe teren, efectuate de unul dintre consilierii organizației, dl James Ron. Cercetarea a constat într-o depoziție, în special din partea unor foști militari turci și americani care au participat la misiuni în sud-estul Turciei, și într-o analiză a douăzeci și nouă de fapte de violări ale drepturilor omului în comparație cu sistemele internaționale de înfrumusețare. Traducerea în litigiu a fost publicată în mai 1996 la Istanbul, la ediții. În Belgia, sub forma unei cărți de 200 de pagini. Capitolele raportului au fost astfel dispuse: Rezumatul ; fundalul ; transferurile de arme și ajutorul militar pentru Turcia ; forțele de ordine turce : structura, armele și responsabilitatea acestora în încălcări ; cercetarea de fapte ; încălcările PKK ; guvernul american și războiul ; anexa A: legile de război și conflictul Turcia/PKK ; anexa B : inventarul armamentului turc. În preambulul cărții, se precizează: mai ales prin faptul că publicăm această activitate de mare importanță în cadrul dispozițiilor diverselor documente, texte și convenții internaționale ale drepturilor omului și prin faptul că subliniem în special dreptul cetățenilor de a fi informați Acuzații Prin actul din 2 septembrie 1996, procurorul din apropierea celei de-a doua camere a instanței de judecată d .j., în temeiul articolului 159 din Codul penal și al articolului 16 Õ 4 din Legea nr. 5680 privind presa, l-a inculpat pe reclamant în calitate de traducător și A.Z., în calitate de proprietar al casei de edituri din Belgia. După ce a publicat lucrarea, a insultat și a desconsiderat forțele militare ale statului. Iată câteva extrase din lucrarea la care procurorul a făcut referire în actul său de acuzare: Cel de-al doilea capitol al acestui raport prezintă evoluția istorică a conflictului cu PKK. Concentrându-se asupra sistemului de gărzi de sat, precum și asupra strategiei de evacuare și de incendiere a satelor, raportul analizează natura și consecințele mișcării represiunii asupra supraviețuirii satului, continuată de Turcia. [...] În capitolul al patrulea al raportului, Human Rights Watch examinează diversele unități (de securitate) turcești. Primii violatori [de drepturile omului] sunt companiile jandarmeriei și cele specializate în reprimarea insurgenței, care sunt legate atât de poliție, cât și de jandarmerie. Spre deosebire de autoritățile americane, toate unitățile forțelor de ordine turce, inclusiv unitățile regulate ale armatelor de lac și de pământ, sunt implicate în încălcări.... Toate persoanele care au fost contactate pentru acest raport sunt de acord că cei mai mari violatori ai drepturilor omului printre forțele de ordine din sud-est sunt forțele speciale de poliție. Potrivit unui înalt funcționar al Ambasadei Statelor Unite din Ankara, forțele specializate ale poliției sunt doar câini ucigași. V.A., ofițer pensionat, a afirmat că membrii echipelor specializate sunt subiecte anormale, responsabile pentru o mare parte a torturii, execuțiilor sumare și alte încălcări ale drepturilor de lamaie la sud-est. [...] În majoritatea cazurilor de emigrare forțată, care au fost analizate în acest raport, forțele turce au manifestat o mare agresivitate față de onoarea și sănătatea fizică a populației civile. Contradictiv cu acuzațiile oficiale turcești conform cărora satele erau evacuate pentru bunăstarea populației, se constată că torturarea sau alte forme de maltratare este ceva obișnuit în cazul emigrațiilor forțate.... Într-unul dintre cazurile examinate în acest raport (cauza 11), copiii separați de părinții lor au murit în timpul incendiului din satul lor. Forțele de ordine au respins cererile insistente de cercetare ale părinților; ulterior au fost descoperiți că copiii lor fuseseră arși de vii. fără obiectivitate indispensabilă într-o lucrare științifică și cu privire la chiar limitele unei critici, punând accentul doar pe aspectele negative ale forțelor de ordine, și bazându-se numai pe mărturiile în sarcina acestora din urmă Condamnarea reclamantului prin Hotărârea din 14 martie 1997, instanța dassis d que que que que que que l que que l que et A. Z. În cele din urmă, Curtea a decis să confisce toate exemplarele cărții în litigiu. În hotărârea sa, Curtea se rezumă la extrasele menționate în actul de acuzare și, în special, la calificarea de câine ucigaș mai ales într-una dintre declarațiile raportului, referitoare la membrii echipelor specializate. În motivele hotărârii sale, Curtea invocă la art. 10 alineatul (2) din Convenție. Două scrisori au fost adresate Curții, prima lui J.R.H., director al Human Rights Watch, iar a doua a lui J.R., autor al raportului în litigiu, confirmând că raportul respectiv fusese redactat de J.R. și tradus de dl Kürkçü, în urma prezentării raportului menționat presei turce în noiembrie 1995. Prin Hotărârea din 17 februarie 1998, Curtea de Casație a confirmat hotărârea din 14 martie 1997. Dreptul și practica internă relevante L Oricine insultă sau insultă public națiunea, Republica, Marea Cameră Națională, personalitatea morală a guvernului, ministerele, forțele militare, sau apărarea sau siguranța statului, sau personalitatea morală a sistemului judiciar, va fi pedepsită între unu și șase ani de reținere. La art. 16 alineatul (4) din Legea nr. 5680 privind presa specifică: (...) răspunderea penală pentru publicațiile, altele decât revistele, îi revine reprezentantului de la locul de muncă în același timp cu autorul sau traducătorul său [în funcție de caz] (...) GRIEFS Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că instanța de judecată care l-a judecat și condamnat nu a luat în considerare scrisoarea autorului cărții în cauză. Reclamantul declară că această instanță a încălcat principiul subiectivității răspunderii penale și l-a judecat ca traducător al cărții în timp ce autorul acesteia era cunoscut. Bazându-se pe aceleași fapte, reclamantul denunță o lipsă de conștiință față de principiul "fără pedeapsă fără lege." În acest sens, el susține că legea privind presa împarte treptat responsabilitatea cu privire la o publicație, mai întâi la autor cu adresa și în absența acesteia, la traducătorul cu editorul. Potrivit reclamantului, judecata sa, în timp ce autorul lawului era cunoscut, ar fi justificată din punct de vedere juridic. În cele din urmă, reclamantul se plânge de o încălcare a libertății sale de exprimare, astfel cum se prevede la art. 10 din Convenție, în special că autoritățile naționale ar fi intervenit în mod nejustificat în ceea ce privește libertatea sa de a comunica informații. În stadiul actual al dosarului în fața acesteia, Curtea nu consideră că este în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestui Ö Õ Õ, astfel cum a fost Õ prezentat de solicitant, și consideră că este necesar să îl aducă la cunoștința guvernului pârât, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul său de procedură. Reclamantul susține, de asemenea, că, în speță, faptele cauzei au încălcat drepturile garantate prin articolele 6 și 7 din convenție. Curtea a examinat aceste obiecțiuni, astfel cum au fost prezentate în cerere, și a constatat că reclamantul a fost informat cu privire la eventualele obstacole în ceea ce privește admisibilitatea acestor plângeri. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alin. (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, AJUNS LA INVESTIGAREA PARTEA CENTRULUI FOARTE DIN ARTICOLUL 10 DIN Convenție. DECLARĂ RECURSUL IRRECEVABIL PENTRU SUPRAVIETUL. MICHAEL O

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-04-01
0,98
KÜRKCÜ contre la TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 43996/98 présentée par Ertuğrul KÜRKÇÜ contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 1er avril 2003 en une chambre composée
CtEDO 2004-07-27
0,96
AFFAIRE KÜRKÇÜ c. TURQUIE
1 er avril 2003 la Cour a déclaré la requête recevable. EN FAIT I. LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 4. Le requérant est né en 1948 et réside à Istanbul. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer com
CtEDO 2000-07-04
0,95
ERBEK c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 38923/97 présentée par Ahmet ERBEK contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 4 juillet 2000 en une chambre composée de M me E.
CtEDO 2000-03-28
0,95
A.A., H.A., M.A. et R.A. contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 30015/96 présentée par A.A., H.A., M.A. et R.A. contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 28 mars 2000 en une chambre composée d
CtEDO 2000-11-14
0,95
GERGER contre la TURQUIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 43976/98 présentée par Haluk Bahri GERGER contre Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 14 novembre 2000 en une chambre compo
Sursă