AFFAIRE MARRAZZO CONTRE L'ITALIE

Rezoluția ResDH(2000) 140 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 martie 2000 (definită la 28 iunie 2000) în cauza Marrazzo împotriva Italiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 18 decembrie 2000, cu ocazia reuniunii 732 a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46, alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") și având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 28 martie 2000 în cauza Marrazzo și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul art. 44 din Convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 41203/98) formulată împotriva Italiei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 30 decembrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Antonio Marrazzo, resortisant italian, și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil motivul privind durata excesivă a unei proceduri penale Întrucât, în hotărârea sa din 28 martie 2000, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și reclamantul, și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să o elimine din rolul său În conformitate cu termenii regulamentului de procedură, s-a convenit că guvernul Italiei va plăti reclamantului suma totală de 6 000 000 de lire italiene, toate prejudiciile fiind cauzate de Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, după încheierea acesteia, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a putut fi subordonată retragerea sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea fostului articol 54, care, în mod direct, se aplică prin analogie cauzelor care i-au fost transmise în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția S Reamintind că, în ceea ce privește litigiul reclamantului declarat admisibil în această cauză, Comitetul de Miniștri este în prezent sesizat cu controlul executării mai multor hotărâri ale Curții și a unui număr considerabil de hotărâri ale Comitetului de Miniștri, în temeiul fostului articol 32 din convenție, care constată o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție din cauza duratei excesive a procedurilor în fața instanțelor penale italiene Având în vedere acest lucru, autoritățile italiene au informat Comitetul miniștrilor că sunt pe cale să elaboreze și să adopte noi măsuri cu caracter general pentru a pune capăt gravei probleme a duratei excesive a acestor proceduri și pentru a preveni astfel noi încălcări similare celor deja constatate în cauzele menționate anterior, Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Italiei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2000)140

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 28 mars 2000 (définitif le 28 juin 2000)

dans l’affaire Marrazzo contre l’Italie

(adoptée par le Comité des Ministres le 18 décembre 2000,

lors de la 732

e

réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 28 mars 2000 dans l’affaire Marrazzo et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu de l’article 44 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 41203/98) dirigée contre l’Italie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 30 décembre 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Antonio Marrazzo, ressortissant italien, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n°

11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure pénale

;

Considérant que dans son arrêt du 28 mars 2000 la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le Gouvernement de l’Etat défendeur et le requérant, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de la rayer du rôle

;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de l’Italie verserait au requérant la somme globale de 6 000 000 de lires italiennes, tous préjudices confondus

;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois final, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’ancien article

54 qui, dans l’immédiat, s’appliquent par analogie aux affaires lui ayant été transmises en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que le 30 juin 2000, le Gouvernement de l’Etat défendeur a versé au requérant la somme prévue par le règlement amiable

;

Rappelant que, en ce qui concerne le grief du requérant déclaré recevable dans cette affaire, le Comité des Ministres est actuellement saisi du contrôle de l’exécution de plusieurs arrêts de la Cour et d’un nombre considérable de décisions du Comité des Ministres, en vertu de l’ancien article 32 de la Convention, constatant une violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention en raison de la durée excessive des procédures devant les juridictions pénales italiennes

;

Considérant à ce propos que les autorités italiennes ont indiqué au Comité des Ministres qu’elles étaient en train d’élaborer et d’adopter de nouvelles mesures de caractère général afin de mettre fin au grave problème de la durée excessive de ces procédures et prévenir ainsi de nouvelles violations semblables à celles déjà constatées dans les affaires susmentionnées,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de l’Italie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.