CASE OF BRUMARESCU v. ROMANIA (ARTICLE 41) - [Romanian Translation]

CASE OF BRUMARESCU v. ROMANIA (ARTICLE 41) - [Romanian Translation] (CtEDO, 2001)

CURTEA EUROPEAN

Ă

A DREPTURILOR OMULUI

CAZUL BRUM

Ă

RESCU împotriva ROMÂNIE

I

1

(Articolul 4

1

)

(Plângerea nr. 28342/95)

HOT

Ă

RÂRE

(Repara

ț

ie echitabil

ă

)

Strasbourg

23 ianuarie 200

1

1

Nota traducerii

Versiunile originale sunt în limbile francez

ă ș

i englez

ă

În cazul Brum

ă

rescu împotriva Români

ei,

Curtea europea

n

ă

a Drepturilor Omului, întrunit

ă

într-o Mare Camer

ă

format

ă

din:

L. Wildhaber, pre

ș

edinte, E. Palm, C.L.Rozakis, J.-P. Costa, L. Ferrari Bravo. L.

Caflisch, L. Loucaides, P. Kuris, W. Fuhrmann, K. Jungwiert, Sir Nicolas Bratza, N.

Vajic, J. Hedigan, W. Thomassen, T. Pan

ț

îru, E. Levits, judec

ă

tori, L. Mihai, judec

ă

tor

ad-hoc,

precum

ș

i M. de Boer-Buquicchio,

grefier adjunct,

Dup

ă

ce a deliberat în camera

consiliului la

1

8 octombrie 2000

ș

i la

1

0 ianuarie 200

1

,

pronun

ță

hot

ă

rârea de mai jos, adoptat

ă

la aceast

ă

din urm

ă

dat

ă

:

PROCEDUR

A

1

. Cazul a fost trimis Cur

ț

ii de c

ă

tre un cet

ăț

ean român, Dl Dan Brum

ă

rescu

(“reclamantul”), la 3 noiembrie

1

998

ș

i de c

ă

tre Comisia european

ă

a Drepturilor

Omului (“Comisia”) la 6 noiembrie

1

998, în termenul de trei luni prev

ă

zut de vechile

articole 32 §

1 ș

i 47 ale Conven

ț

iei. La originea sa se afl

ă

o plângere (nr. 28342/95)

îndreptat

ă

împotriva României

ș

i înaintat

ă

Comisiei pe baza articolului 25, la 9 mai

1

995, de Dl Brum

ă

rescu.

hot

ă

rârea sa din 28 octombrie

1

999 (“hot

ă

rârea princip

al

ă

”), Curtea a decis, în

unanimitate, c

ă

au fost înc

ă

lcate articolul 6 §

1

al Conven

ț

iei

ș

i

1

al Protocolului nr.

1

. Mai detaliat, în ceea ce prive

ș

te articolul

1

al Protocolului

1

la Conven

ț

ie, ea a

estimat c

ă

privarea litigioa

s

ă

nu are nici o justificare

ș

i a fost dereglat

echilibrul,

reclamantul suportând

ș

i continuând s

ă

suporte o învinuire special

ă ș

i exorbitant

ă

,

incompatibil

ă

cu dreptul la respectarea bunurilor sale (CEDO

1

999-VII, §§ 79-80).

e

pe articolul 4

1

al Conven

ț

iei, reclamantul cerea o satisfac

ț

ie echitabil

ă

în

valoare de mai multe sute de mii de dolari americani (USD) pentru prejudiciile

suportate, costuri

ș

i cheltuieli.

aplic

ă

rii articolului 4

1

n-a fost solu

ț

ionat

ă

, iar hot

ă

rârea princip

al

ă

a fost

rezervat

ă

. Curtea a invitat Guvernul

ș

i reclamantul s

ă

prezinte în scris, în termen de

trei luni, observa

ț

iile lor asupra acestui subiect

ș

i în special s

ă

-i comunice orice acord

la care ei ar putea ajunge (

ibidem,

ș

i punctul 4 din dispozitiv). Apoi, pre

ș

edintele

a prelungit acest termen pân

ă

la

1

5 aprilie 2000.

ț

iile sale la 28 ianuarie

ș

i

1

5 martie 2000, iar

reclamantul le-a prezentat pe ale sale la 25 ianuarie,

1

4 martie

ș

i, respectiv la

1

4

aprilie 2000.

virtutea articolului 6

1

ț

ii, la 8 iunie 2000, pre

ș

edintele i-a

acordat Dlui Mircea Dan Mirescu autoriza

ț

ia de a prezenta observa

ț

ii scrise cu privire

la anumite aspecte ale cazului. Aceste observa

ț

ii au fost transmise Cur

ț

ii la 30 mai

2

000.

virtutea articolului 6

1

1

iulie 2000, Guvernul a r

ă

spuns

în scris la aceste observa

ț

ii, reclamantul a r

ă

spuns la

11

septembrie, 2 octombrie

ș

i

1

7 noiembrie 2000.

ă

r

ț

i rezult

ă

c

ă

apelul reclamantului împotriv

a

hot

ă

rârii din 2

1

aprilie

1

999 (hot

ă

rârea princip

al

ă

, § 30) a fost respins de c

ă

tre

instan

ț

a judec

ă

toreasc

ă

departamenta

l

ă

din Bucure

ș

ti la 28 februarie 2000. Fiind

sesizat

ă

în virtutea Legii nr.

1

1

2/

1

995, instan

ț

a considera c

ă

conform criteriilo

r

definite de legea nr.

1

1

2/

1

995, poate s

ă

acorde o indemniza

ț

ie. Reclamantul a formulat

împotriva acestei hot

ă

râri un recurs la Curtea de Apel din Bucure

ș

ti, care a adoptat o

hot

ă

râre definitiv

ă

. Acest apel a fost respins la 26 octombrie 2000. Reclamantul a

cerut totu

ș

i o amânare de 6 luni pentru executarea acestei hot

ă

râri.

ÎN DREPT

articolului 4

1

al Conven

ț

iei,

“Da

c

ă

Curtea decla

r

ă

c

ă

a avut loc o violare a Conven

ț

iei sau a protocoalelor sale

ș

i dac

ă

dreptul intern al Înaltelor P

ă

r

ț

i contractante nu permite decât o înl

ă

turare incomplet

ă

a

consecin

ț

elor acestei viol

ă

ri, Curtea acord

ă

p

ă

r

ț

ii lezate, dac

ă

este cazul, o satisfac

ț

ie

echitabil

ă

.”

DAUNE MATERIAL

E

I.

Teza reclamantului

1

ă

c

ă

Guvernul ar putea repara prejudiciul cauzat restituindu-i

imobilul în întregime, adic

ă

terenul

ș

i construc

ț

ia.

1

1

. În cazul când Guvernul nu ar putea restitui imobilul, reclamantul ar accepta primirea

unei desp

ă

gubiri

ș

i reclameaz

ă

suma echivalent

ă

cu valoarea comercial

ă

a bunului.

Deoarece i-a fost restituit apartamentul pe care-l ocup

ă ș

i partea de teren

corespunz

ă

toare, conform deciziei Comisisei administrative din 24 martie

1

998

(hot

ă

rârea princip

al

ă

ă

mâne totu

ș

i de solu

ț

ionat problema diferen

ț

ei între

valoarea imobilului în ansamblu

ș

i cea a apartamentului

ș

i a terenului aferent.

Întrucât restul casei, cu excep

ț

ia apartamentului domnului Mirescu, nu a fost vândut

locatarilor, reclamantul consid

er

ă

c

ă

statul nu poate prezenta justific

ă

ri pentru a-i refuza

restituirea. Statul nu ar trebui decât s

ă

-i pl

ă

teasc

ă

desp

ă

gubiri doar pentru apartamentul

domnului Mirescu.

1

ț

iile sale reclamantul se bazeaz

ă

pe expertiza Dlui D.S. din

Ordinul exper

ț

ilor tehnici a României,

ș

i estimeaz

ă

c

ă

valoarea imobilului la data de

1

septembrie 2000 este de 5 757 milioane de lei române

ș

ti (ROL), sum

ă

echivalent

ă

cu

250 600 dolari americani (USD). Aceast

ă

sum

ă

înseamn

ă

:

1

26 500 USD – valoarea

terenului, fie 25

1

USD/m

2

,

ș

i

1

24

1

000 USD – valoarea construc

ț

iei, fie 2

1

6 USD/m

2

.

Pentru apartamentul pe care îl ocup

ă

, ceea ce constituie

39,3 % din întreaga cas

ă

, el

pretinde suma de 48 77

1

USD.

1

ă

c

ă

proprietatea sa, alc

ă

tuit

ă

dintr-un teren de 503 m

2

ș

i o

construc

ț

ie de 575 m

2

(aproximativ 200 m

2

la sol), este situat

ă

în cartierul Cotroceni din

Bucur

e

ș

ti care face parte din zona “0”, definit

ă

de c

ă

tre prim

ă

ria din Bucure

ș

ti în mai

multe decizii cu privire la pre

ț

ul terenurilor în Bucure

ș

ti. În fiecare ora

ș

, zona “0” este

printre cele mai scumpe zone în materie de imobil. Reclamantul indic

ă

c

ă

un anumit

num

ă

r de decizii ale prim

ă

riei din Bucure

ș

ti au fixat pre

ț

ul unor terenuri similare la

aproximativ 300 USD/

m

2

.

În ceea ce prive

ș

te construc

ț

ia, el precizeaz

ă

c

ă

casa, construi

t

ă

în

1

930, era alc

ă

tuit

ă

dintr-un subsol amenajat, un parter

ș

i dou

ă

nivele, dintre care ultimul cu mansard

ă

,

precum

ș

i dou

ă

garaje. Pentru a determina valoarea, raportul de expertiz

ă

întocmit de el s-

a bazat pe criteriile stabilite prin dispozi

ț

iile legale, care reglementeaz

ă

pia

ț

a liber

ă

a

imobilelor. Or, estimarea expertizei de 2

1

6 USD/ m

2

ar fi confirmat

ă

de c

ă

tre pia

ț

a de

imobil, care propune pre

ț

uri care deseori pornesc de la 300 USD/ m

2

.

1

ă

privin

ță

, reclamantul critic

ă

decizia Comisiei administrative din 24 martie

1

998

ș

i expertiza f

ă

cut

ă

de Guvern, care se fondau pe criteriile stabilite de legea

nr.

11

2/

1

ă

ta valoarea real

ă

a bunului,

dar valoarea minimal

ă

, scopul legii nr.

1

1

2/

1

995 este de a permite locatarilor

locuin

ț

elor na

ț

ionalizate s

ă

cumpere la pre

ț

uri modeste apartamentele pe care

le

ocup

ă

.

1

de-al treilea intervenient, domnul Mirescu, sublinia

z

ă

c

ă

el este proprietarul

apartamentului de la parterul casei pe care statul l-a vândut unchilor s

ă

i în

1

973

ș

i pe

care el îi mo

ș

tene

ș

te. În consecin

ță

, Statul nu ar putea s

ă

-l restituie reclamantului f

ă

r

ă

a comite o nou

ă

injusti

ț

ie. Domnul Mirescu consider

ă

c

ă

pentru acest apartament

statul trebuie s

ă

acorde reclamantului o desp

ă

gubire

.

1

opiniei Guvernului, în sensul articolului

1

din Protocolul

1

la Conven

ț

ie,

“bunul” reclamantului pentru privarea c

ă

ruia Curtea a recunoscut înc

ă

lcarea acest

ui

articol, nu ar putea cuprinde apartamentul domnului Mirescu. În aceast

ă

privin

ță

, el a

men

ț

ionat c

ă

judec

ă

toria de prim

ă

instan

ță

din Bucure

ș

ti nu ar fi putut constata legal

dreptul de proprietate al reclamantului asupra casei în întregime.

1

ț

ine, de asemenea c

ă

reclamantul ar putea ob

ț

ine restituirea în natur

ă

a

bunului s

ă

u introducând o nou

ă

ac

ț

iune de revendicare în fa

ț

a instan

ț

elor interne.

1

ș

te estimarea valorii bunurilor, Guvernul contesteaz

ă

atât pertine

n

ț

a

elementelor pe care s-a bazat expertul D.S., cât

ș

i sumele pe care acela le-a calculat.

El a depus o expertiz

ă

alc

ă

tuit

ă

de c

ă

tre V.S., expert din

Ordinul exper

ț

ilor tehnici din

România. Conform acestei expertize, practicate conform criteriilor definite de legea nr.

1

1

2/

1

995, valoarea imobilului la data de

1

martie

1

999 era de

1

08 058 USD, ceea ce

reprezint

ă 11

0 USD/ m

2

pentru constru

c

ț

ie

ș

i 87 USD/ m

2

pentru teren.

În ceea ce prive

ș

te decizia Comisiei administrative din 24 martie

1

998, Guvernul

sublinieaz

ă

c

ă

aceasta a restituit reclamantului aparatmentul pe care

îl ocupa

ș

i terenul

corespunz

ă

tor acestuia, adic

ă 1

68 m

2

. Guvernul estimeaz

ă

c

ă

valoarea apartamentului

ș

i a

terenului aferent este de 38 578 USD. În rezultat, reclamantul

trebuia s

ă

primeasc

ă

indemniza

ț

ia pentru diferen

ț

a dintre valoarea imobilului (

1

08 058 USD)

ș

i valoarea

apartamentului

ș

i a terenului deja restituite (38 578 USD), adic

ă

suma de 79 480 USD.

ț

ii

1

ș

te c

ă

o hot

ă

râre care constat

ă

c

ă

o înc

ă

lcare din partea Statului pârât,

îl obligag

ă

juridic s

ă

respecte Conve

n

ț

ia, s

ă

recunoas

c

ă

înc

ă

lc

ă

rile

ș

i s

ă

lichideze

consecin

ț

ele lor, restabilind pe cât se poate situa

ț

ia anterioar

ă

înc

ă

lc

ă

rii.

ă

r

ț

i la un caz sunt în principiul libere s

ă

alea

g

ă

mijloacele pe

care le

vor folosi pentru a se conforma unei hot

ă

râri care a constatat o violare.

Aceast

ă

putere de apreciere a modalit

ăț

ilor de executare a unei hot

ă

râri red

ă

libertatea

alegerii la care se asociaz

ă

obliga

ț

ia primordial

ă

impus

ă

Statelor contractante d

e

Conven

ț

ie: de a asigura respectarea drepturilor

ș

i libert

ăț

ilor garantate (articolul

1

).

Dac

ă

natura înc

ă

lc

ă

rii permite o

restitutio in integrum

, Statului pârât

îi revine

misiunea de a o realiza. Dac

ă

dreptul na

ț

ional nu permite sau permite imperfect

înl

ă

turarea consec

in

ț

elor înc

ă

lc

ă

rii, articolul 4

1

împuternice

ș

te Curtea s

ă

acorde, dac

ă

este cazul, p

ă

r

ț

ii lezate satisfac

ț

ia considerat

ă

convenabil

ă

(hot

ă

râre

a

Papamichaloumalous

ș

i al

ț

ii împotriva Greciei din 3

1

octombrie

1

995 (articolul 50),

seria A, nr. 330-B, § 34).

2

1

. În hot

ă

rârea princip

al

ă

Curtea s-a exprimat astfel: “(…) Curtea subliniat

ă

c

ă

nici o

justificare nu este furnizat

ă

în situa

ț

ia care decurge din hot

ă

rârea Cur

ț

ii supreme de

justi

ț

ie. În special, nici aceast

ă

jurisdic

ț

ie, nici Guvernul, nu au încercat s

ă

prezinte

motive serioase pentru justificarea priv

ă

rii de proprietate “din cauz

ă

de utilitate

public

ă

”. Curtea noteaz

ă

c

ă

reclamantul este lipsit

de propietatea bunului de 4 ani,

f

ă

r

ă

a fi primit indemniza

ț

ia care s

ă

reflecte valoarea real

ă

a acestuia,

ș

i c

ă

eforturile

depuse de el

pentru a-

ș

i rec

ă

p

ă

ta proprietatea au r

ă

mas pân

ă

în prezent zadarnice.”

ț

ele spe

ț

ei, Curtea consider

ă

c

ă

restituirea bunului litigios, ordonat de

hot

ă

rârea definiti

v

ă

a judec

ă

toriei de prim

ă

instan

ță

din Bucure

ș

ti din 9 decembrie

1

993, ar pune reclamantul pe cât e posibil într-o situa

ț

ie echivalent

ă

celei care

corespunde unei sirua

ț

ii când exigen

ț

ele articolului

1

din protocolul nr.

1

nu ar fi fost

înc

ă

lcate.

În aceast

ă

privin

ță

Curtea nu poate accepta argumentului Guvernului, conform c

ă

ruia

reclamantul trebuie s

ă

introduc

ă

o nou

ă

ac

ț

iune de revendicare. Ea reaminte

ș

te c

ă

Guvernul a pus deja aceast

ă

problem

ă

în calitate de excep

ț

ie de neepuizare, pe care

Curtea a respins-o în hot

ă

rârea sa principal

ă

(§ 55).

Reclamantului i s-a restituit apartamentul pe care el îl ocup

ă

, restituirea a fost confirmat

ă

de hot

ă

rârea definiti

v

ă

a Cur

ț

ii de Apel din Bucure

ș

ti la 26 octombrie 2000 (§ 8 de mai

sus), Statul trebuie deci s

ă

restabileas

c

ă

dreptul de proprietate al reclamantului asupra

restului casei

.

Aceast

ă

hot

ă

râre nu

poate aduce nici un prejudiciu preten

ț

iilor domnului

Mirescu cu privire la proprietatea asupra apartamentului de la parter, preten

ț

ia care ar

veni de la instan

ț

ele interne.

pârât nu a putut înf

ă

ptui asemenea restituiri în termen de 6 luni de la data

pronun

ță

rii prezentei hot

ă

râri iar în calitate de pagub

ă

material

ă

, Curtea decide c

ă

reclamantului îi va fi

acorda

t

ă

valoarea actu

al

ă

a casei, din care Statul va trebui

s

ă

stabileasc

ă

valoarea bunului deja restituit reclamantului

.

ceea ce prive

ș

te determinarea sumei acestei indemniza

ț

ii, Curtea relev

ă

c

ă

este

important de

men

ț

ionat cât de diferite sunt metodele de calcul folosite în acest scop

de c

ă

tre exper

ț

ii desemna

ț

i de P

ă

r

ț

ile în litigiu.

Ț

inând cont de informa

ț

iile cu

privire

la pre

ț

urile pie

ț

ei de imobil în Bucure

ț

ti, Curtea estimeaz

ă

valoarea ven

al

ă

actual

ă

a

casei

ș

i a terenului pe care ea este amplasat

ă

de 2

1

5 000 USD, dintre care 33 600

USD pentru apartamentul

ș

i partea de teren deja restituite reclamantului. Suma

indemniza

ț

iilor pe care Guvernul ar trebui s-o pl

ă

teasc

ă

reclamantului s-ar ridi

ca

astfel la

1

8

1

400 USD, dintre care suma de 42

1

00 USD constituind valoarea

aparatamentului ocupat de D. Mirescu. Aceast

ă

sum

ă

se cuvine a fi convertit

ă

în lei

române

ș

ti la data pl

ăț

ii.

B. Daune morale

ă

de asemenea 75 000 USD pentru prejudiciul moral suportat din

cauza suferi

n

ț

elor “grave, insuportabile

ș

i incomensurabile”

,

pe care le–a avut de

suferit din cauza Cur

ț

ii suprem

ă

de justi

ț

ie în

1

995, find lipsit de bunul s

ă

u pentru a

doua oar

ă

, dup

ă

ce reu

ș

ise în

1

993 s

ă

-

ș

i pun

ă

în termen înc

ă

lcarea dreptului lui de

c

ă

tre autorit

ăț

ile comuniste timp de patruzeci de ani. El a solicitat de asemenea o

indemniza

ț

ie pentru pierderea dreptului de folosin

ță

a propriet

ăț

ii sale dup

ă

adoptare

a

hot

ă

rârii Cur

ț

ii supreme de justi

ț

ie din

1

995 pân

ă

în prezent. El nu a cerut referitor la

aceasta nici o sum

ă

.

ț

ii, estimând c

ă

nu a avut de suportat

nici

un prejudiciu moral. Mai mult decât atât, Guvernul sus

ț

ine c

ă

el nu este de acord cu

jurispruden

ț

a instan

ț

elor române

ș

ti de a-i acorda o indemniza

ț

ie cu titlu de daun

ă

moral

ă

pentru pierderea capacit

ăț

ii de folosin

ță ș

i pentru dreptul la o indemniza

ț

ie

pentru prejudiciul moral.

consider

ă

c

ă

aceste evenimente au cauzat ingerin

ț

e grave în dreptul Dl

Brum

ă

rescu la respectarea bunurilor sale, la o instan

ță ș

i la un proces echitabil, pentru

care suma de

1

5 000 USD va reprezenta o repara

ț

ie echitabil

ă

pentru prejudiciu moral

suferit. Aceas

t

ă

sum

ă

va fi convertit

ă

în lei române

ș

ti conform ratei aplicabile la data

pl

ăț

ii.

C. Costuri

ș

i cheltuieli

ă

cum

urmeaz

ă

, prezentând un cont detaliat:

a)

1

644 USD pentru onorariile avoca

ț

ilor în procedura în fa

ț

a Cur

ț

ii asupra fondului

ș

i

asupra problemei referitoare la satisfac

ț

ia echitabil

ă

;

b) 50

USD pentru cheltuieli diferite (telefon, telecopii, notariat, etc.);

c) 700

USD pentru plata pentru expertize (500 USD pentru expertiza propriu zis

ă ș

i 200

USD pentru o expertiz

ă

suplimentar

ă

în scopul evalu

ă

rii bunului la

1

septembrie

2000);

d) 300

franci francezi (FRF) pentru costul vizei franceze necesare pentru deplasarea sa

la audierile de la Strasbourg.

ă

rii cheltuielilor.

ă

c

ă

cheltuielile

ș

i costurile reclamate, pentru care s-au eliberat piese

justificative, au fost expuse ca reale

ș

i necesare

ș

i sunt de o valoare rezonabil

ă

. În aceste

condi

ț

ii, ea a hot

ă

rât s

ă

aloce reclamantului 2 450 USD reclama

ț

i, f

ă

r

ă

3 900 FRF

percep

u

ț

i de Consiliul Europei cu titlu de asisten

ță

juridic

ă

. Aceast

ă

sum

ă

va fi convertit

ă

în lei române

ș

ti conform taxei aplicabile la data pl

ăț

ii.

D. Dobânzi de întârziere

3

1

. Deoarece

sumele acordate au fost stabilite în dolari americani, Curtea a considerat

oportun s

ă

aplice o tax

ă

pentru dobânzi de întârziere de 6 % pe an.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1

. Hot

ă

r

ăș

te c

ă

Statul pârât trebuie s

ă

-i restituie reclamantului, în termen de

ș

ase luni,

casa în litigiu

ș

i terenul pe care ea este amplasat

ă

, cu excep

ț

ia apartamentului

ș

i p

ă

r

ț

ii

de teren corespunz

ă

toate deja restituite;

ă

r

ăș

te c

ă

în lipsa unei asemenea restituiri, Statul pârât va trebui s

ă

pl

ă

teasc

ă

reclamantului, în acela

ș

i termen de

ș

ase luni, suma

de

1

8

1

400 (o sut

ă

optzeci

ș

i una

mii patru sute) dolari americani, pentru daune materiale, convertit

ă

în lei române

ș

ti

conform taxei aplicabile la data pl

ăț

ii;

ă

r

ăș

te c

ă

statul pârât trebuie s

ă

pl

ă

teasc

ă

reclamantului, într-un termen de trei luni,

urm

ă

toarele sume, convertite în lei române

ș

ti la taxa aplicabi

l

ă

la data pl

ăț

ii:

a)

1

5 000 (cincisprezece mii) dolari americani, pentru daune morale;

b) 2

450 (dou

ă

mii patru sute cincizeci) dolari americani , minus 3 900 (trei mii nou

ă

sute) franci francezi precepu

ț

i cu titlu de asisten

ță

juridic

ă

, pentru cheltuieli

ș

i costuri.

ă

r

ăș

te c

ă

sumele indicate în alineatele (2)

ș

i (3) vor fi majorate cu o dobând

ă

simpl

ă

de 6 % pe an începând cu data expir

ă

rii termenilor susnumi

ț

i pân

ă

la data

achit

ă

rii;

cerere de satisfac

ț

ie echitabil

ă

pentru surplus.

Redactat

ă

în limbile francez

ă ș

i englez

ă

, apoi comunicat

ă

în scris la 23 ianuarie 200

1

întru aplicarea articolului 77 §§ 2

ș

i 3 din regulamentul Cur

ț

ii.

Luzius Wildhave

r

Pre

ș

edinte

Maud de Boer-Buquiccho

Grefie

r