AFFAIRE CHIERICI CONTRE L'ITALIE

Rezoluția ResDH(2001) 35 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 8 februarie 2000 (definită la 29 iunie 2000) în cauza Chierici B. și E. împotriva Italiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 februarie 2001, cu ocazia reuniunii 741 a delegaților miniștrilor) În temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția") având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 8 februarie 2000 în cauza Chierici B. și E. și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție ; Reamintind că hotărârea Curții a devenit definitivă la 29 iunie 2000 în măsura în care, la acea dată, guvernul statului pârât a fost informat cu privire la respingerea cererii sale de trimitere în fața Marii Camere; reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 41835/98) îndreptată împotriva Italiei, introdusă în fața Comisiei Europene a Drepturilor Omului la data de 1 octombrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de către domnul Bianca Chierici și domnul Enrico Chierici, doi resortisanți italieni, și Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11, a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a unei proceduri privind drepturile și obligațiile cu caracter civil în fața Curții de Conturi; Reamintind că, după moartea domnului Enrico Chierici la 15 aprilie 1998, unicul său moștenitor, Mianca Chierici, a continuat procedura în fața Curții, în numele său și în numele domnului Enrico Chierici; având în vedere că, în Hotărârea sa din 8 februarie 2000, Curtea, în unanimitate: - a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; - a spus că guvernul statului pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 73 000 000 de lire italiene pentru prejudicii morale, și că această sumă ar trebui să majoreze cu un interes simplu cu 2,5% pe an de la expirarea termenului menționat și până la plată; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 din Convenție; invitând guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 8 februarie 2000, având în vedere obligația Italiei de a se conforma art. 46 alin. (1) din Convenție; Considerând că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct implicate; asigurându-se că, la 6 septembrie 2000, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit recurentei suma prevăzută în Hotărârea din 8 februarie 2000, Se declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Italiei, că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2001)35

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 8 février 2000 (définitif le 29 juin 2000)

dans l'affaire Chierici B. et E. contre l'Italie

(adoptée par le Comité des Ministres le 26 février 2001,

lors de la 741

e

réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 8 février 2000 dans l'affaire Chierici B. et E. et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ;

Rappelant que l'arrêt de la Cour est devenu définitif le 29 juin 2000 dans la mesure où, à cette date, le Gouvernement de l'Etat défendeur a été informé du rejet de sa demande de renvoi devant la Grande Chambre ;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

41835/98) dirigée contre l'Italie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 1

er

octobre 1997 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention par M

me

Bianca Chierici et M. Enrico Chierici, deux ressortissants italiens, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n

o

11, a déclaré recevable le grief relatif à la durée excessive d'une procédure concernant des droits et obligations de caractère civil devant la Cour des Comptes ;

Rappelant que, après le décès de M. Enrico Chierici le 15 avril 1998, son unique héritière, M

me

Bianca Chierici, a continué la procédure devant la Cour, en son nom propre et au nom de M. Enrico Chierici ;

Considérant que dans son arrêt du 8 février 2000 la Cour, à l'unanimité :

- a dit qu'il y avait eu violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention ;

- a dit que le Gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 73 000 000 de lires italiennes pour préjudice moral, et que ce montant serait à majorer d'un intérêt simple de 2,5% l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, de la Convention ;

Ayant invité le Gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 8 février 2000, eu égard à l'obligation qu'a l'Italie de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ;

Considérant que lors de l'examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le Gouvernement de l'Etat défendeur a indiqué que l'arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées ;

S'étant assuré que le 6 septembre 2000, dans le délai imparti, le Gouvernement de l'Etat défendeur a versé à la requérante la somme prévue dans l'arrêt du 8 février 2000,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de l'Italie, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.