CASE OF RODRIGUES CAROLINO AGAINST PORTUGAL
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF RODRIGUES CAROLINO AGAINST PORTUGAL (CtEDO, 2001)
Rezoluția ResDH(2001)18 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 ianuarie 2000 (finală la 11 aprilie 2000) în cazul Rodrigues Carolino împotriva Portugaliei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 26 februarie 2001 la ședința 741 a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Rodrigues Carolino pronunțată la 11 ianuarie 2000 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 36666/97) împotriva Portugaliei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 11 iunie 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl José Rodrigues Carolino, un național portughez, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a anumitor proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 11 ianuarie 2000, Curtea a hotărât în unanimitate: - că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; - a considerat că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 600 000 de escudo portugheze în ceea ce privește prejudiciile morale și 250 000 ecudo portugheze în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 7% vor fi plătite cu sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere obligația Portugaliei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași cazuri, în special prin reorganizarea sistemului judiciar portughez introdus de Legea din 20 august 1992 (nr. 24/92), astfel cum a fost pus în aplicare prin decretul din 15 septembrie 1993 (nr. 312/93) și prin decretul legislativ din 17 iunie 1994 (nr. 222/94) (a se vedea Rezoluția DH (94) 71 în cazul Gama Cidrais împotriva Portugaliei) și a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză; Având în vedere că, la 5 iulie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 11 ianuarie 2000, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.