CtEDO 05.06.2001 AI

AFFAIRE GÜLFIYE ÖZTÜRK c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
05.06.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de P1-1;Non-lieu à examiner l'art. 6-1;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE GÜLFIYE ÖZTÜRK c. TURQUIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA ÎNTÂI

CAUZA

GÜLFIYE ÖZTÜRK c. TURCIA

(Cererea nr. 19679/92)

5 iunie 2001

05/09/2001

Această sentință va deveni definitivă în condițiile stabilite la articolul 44 § 2 al Convenției. Poate suferi corecturi de formă.

În cauza Öztürk c. Turcia,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), întrunită în camera compusă din:

Doamna E. Palm, președintă,

Domnii L. Ferrari Bravo, Gaukur Jörundsson, B. Zupančič, T. Panţîru, R. Maruste, judecători,

și dl M. O'Boyle, grefier de secțiune,

După deliberări în camera de consiliu pe 15 mai 2001,

Pronunță următoarea sentință, adoptată la acea dată:

Sume plătite reclamantei de administrație înainte de preluarea terenurilor (în LT): 960.266, 535.835, 1.752.672, 2.062.539, 3.472.647

Datele sesizării jurisdicțiilor interne: 27/05/1987, 27/05/1987, 27/05/1987, 27/05/1987, 27/05/1987

Sume ale despăgubirilor suplimentare acordate de jurisdicțiile interne (în LT): 826.129, 575.083, 2.267.982, 2.636.825, 4.483.920

Datele plății despăgubirilor suplimentare: 18/01/1993, 15/07/1993, 15/02/1995, 15/12/1994, 01/05/1990

Sume ale despăgubirilor suplimentare versate reclamantei de administrație majorate cu 30% dobânzi penale (în LT): 2.230.548, 1.638.986, 7.541.040, 8.635.601, 8.519.448

Valori reale ale despăgubirilor suplimentare la momentul plății majorate în funcție de rata inflației de 67% (în LT): 15.523.790, 13.867.608, 123.443.085, 132.852.208, 20.883.857

Niveluri de despăgubire în raport cu valoarea reală a terenurilor expropriate: 60,47%, 54,41%, 47,08%, 45,31%, 67,18%

"(...) Despăgubirea exproprierii va fi plătită pe loc și în numerar. (...) În cazul în care legea ar autoriza plăți în rate (...) fracțiunea care nu a fost plătită pe loc va fi asortită de dobânzi penale la rata maximă prevăzută pentru datoriile Statului (...)"

"Când prejudiciile suferite de creditor depășesc dobânzile penale ale zilelor de întârziere și creditorul nu poate demonstra că debitorul a comis o greșeală, repararea prejudiciului se află în sarcina debitorului. Dacă prejudiciul suplimentar poate fi estimat imediat, judecătorul poate fixa suma în momentul pronunțării asupra fondului."

"Ceea ce compensează întârzierea în soluționarea creanțelor, sunt dobânzile penale. Dat fiind că calea execuției forțate permite creditorului să ceară ceea ce i se cuvine, majorat cu dobânzi, acesta din urmă nu are dreptul să exigență altă compensație cu titlu indemnizator; prin urmare, hotărârea care face dreptate cererii creditorului, pe motiv că rata inflației era ridicată, se dovedește a fi prost fundamentată (...)"

"Legea nr. 3095 a fost aprobată și a intrat în vigoare în timp ce inflația din țară era puternică, cu o rată care depășea cu mult 30%. Cu toate aceasta, legiuitor a vrut ca rata dobânzilor penale să fie de 30%. Din acest motiv, în cauza examinată, nu este conform dreptului, invocând dobânzile aferente depozitelor bancare, să depășim dobânda compusă de 30% printr-o cale deviată."

"(...) rata dobânzii prevăzută de legea nr. 3095 (...) este o indemnizație forfetară care acoperă daunele fără a fi nevoie să le demonstreze (...). Dat fiind că rata dobânzilor penale (prejudiciul datorat întârzierării plății) este fixată de lege, ținând cont de problemele economice (inflația, scăderea valorii monedei (...)) în care se află țara, este imposibil a invoca aceleași elemente (inflație, scădere a valorii monedei (...)) ca dovezi evidente ale prejudiciului suplimentar menționat la articolul 105 al codului obligațiilor, nici de a afirma că dezavantajele care rezultă din acestea constituie prejudiciul real suferit. Altfel, constatarea legiuitorului că contrapartida acestor dezavantaje ar fi de 30%, nu ar mai avea niciun sens. Când legiuitorul, ținând cont de ansamblul problemelor economice, a fixat, în baza puterii legislative pe care i-o conferi Constituția, rata reparării daunei rezultate din aceste probleme, nu se poate accepta că daunele de reparat să nu se ridice la 30%, ci la 60 sau 70%, pe motiv implicit că acea apreciere [a legiuitorului] s-ar dovedi a fi prost fundamentată. (...) Este evident că inflația care se resimte considerabil în conjunctura economică actuală a țării noastre, depășește [rata de] 30% prevăzută de (...) legea nr. 3095, și că [prin urmare] prejudiciul suferit de creditor datorită unui soluționării tardive rămâne neacoperit. Cu toate acestea, acest prejudiciu depășind rata de 30% fixată de legiuitor nu este cel despre care este vorba la articolul 105 al codului obligațiilor (...). Când legiuitorul, în baza puterii sale legislative, a considerat că daunele respective s-ar ridica la 30%, creșterea acestora la rate mai ridicate printr-o decizie judiciară, pe motiv că inflația depășește 30%, ar constitui o depășire de competență (...)"

"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului pe care îl posedă statele să pună în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau a amenzilor."

"Dacă Curtea constată o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia, și dacă legislația internă a Înaltei Părți Contractante permite doar o reparare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă."

Cu toate acestea, această cerere nu a fost sprijinită de justificatoare.

a) că Statul pârât trebuie să verseze reclamantei, în termen de trei luni de la data la care sentința va deveni definitivă conform articolului 44 § 2 al Convenției, următoarele sume, plus orice sumă care ar putea fi datorată pentru taxe, drepturi de timbre și sarcini fiscale exigibile la momentul plății, de convertit în lire turce la cursul aplicabil la data soluționării:

i. 12.655 (doisprezece mii șase sute cincizeci cinci) dolari americani în repararea prejudiciului material;

ii. 1.000 (o mie) dolari americani pentru prejudiciu moral;

iii. 300 (trei sute) dolari americani pentru cheltuieli și costuri;

b) că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 6% pe an de la expirarea perioadei de trei luni și până la plată;

Redactat în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 5 iunie 2001 în temeiul articolului 77 §§ 2 și 3 al regulamentului Curții.

Michael O'Boyle

Elisabeth Palm

Grefier

Președintă

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-09-18
0,98
AFFAIRE OMER OZTURK c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ÖMER ÖZTÜRK c. TURQUIE (Requête n° 19684/92) ARRÊT STRASBOURG 18 septembre 2001 DÉFINITIF 18/12/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-06-05
0,98
AFFAIRE MUSTAFA ÖZTÜRK c. TURQUIE (N° 2)
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MUSTAFA ÖZTÜRK c. TURQUIE (N° 2) (Requête n° 19683/92) ARRÊT STRASBOURG 5 juin 2001 DÉFINITIF 05/09/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-04-10
0,98
AFFAIRE MUSTAFA ÖZTÜRK c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MUSTAFA ÖZTÜRK c. TURQUIE ( Requête n° 19294/92 ) ARRÊT STRASBOURG 10 avril 2001 DÉFINITIF 10/07/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-06-05
0,98
AFFAIRE ALI ÖZTÜRK c. TURQUIE (N° 2)
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ALİ ÖZTÜRK c. TURQUIE (N° 2) (Requête n° 19678/92) ARRÊT STRASBOURG 5 juin 2001 DÉFINITIF 05/09/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-04-10
0,98
AFFAIRE MEHMET ÖZTÜRK c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MEHMET ÖZTÜRK c. TURQUIE ( Requête n° 19292/92 ) ARRÊT STRASBOURG 10 avril 2001 DÉFINITIF 10/07/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
Sursă