CtEDO 04.10.2001 Auto

GIANNATIEMPO contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
04.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
GIANNATIEMPO contre l'ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA interogării nr. 35969/97 prezentată de Aldo GIANNATIMPO împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 4 octombrie 2001 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Bonello Fischbach Tsatsa-Nikolovska, domnii Levits, Kovler judecători Del Tufo judecător ad hoc M. E. Fribergh grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 16 noiembrie 1996 și înregistrată la 6 mai 1997, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1948 și rezident la Roma. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul L. Arganelli, avocat în baroul Romei. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează Reclamantul este proprietarul unui apartament la Roma, pe care îl închiriase A.S. Printr-un act care a fost notificat la 22 ianuarie 1988, reclamantul a comunicat avizul de concediu și l-a numit în fața judecătorului judecător din Roma. Prin ordonanța din 31 mai 1988, care a devenit executoriu în aceeași zi, acesta din urmă a confirmat în mod oficial concediul de închiriere și a decis că locul trebuie eliberat cel târziu la 31 mai 1989. La data de 21 iunie 1989, reclamantul i-a cerut chiriașului să elibereze apartamentul. La 1 august 1989, el i-a spus că expulzarea va fi executată la 15 septembrie 1989 prin executor judecătoresc. Între 15 septembrie 1989 și 25 ianuarie 1995, executorul justiției a făcut douăzeci și două de tentative de expulzare. Toate aceste încercări s-au soldat cu un eșec, legile privind eșuarea executării hotărârilor judecătorești care nu permit reclamantului să beneficieze de ajutorul forței publice. Pe 3 februarie 1995, reclamantul a făcut o declarație solemnă că a avut o nevoie urgentă de a recupera apartamentul pentru a-i face reședința fiicei sale. Între 22 martie 1995 și 24 iunie 1997, executorul justiției a făcut nouă încercări de expulzare. Toate aceste încercări s-au soldat cu un eșec, întrucât reclamantul nu a obținut ajutorul forței publice în executarea deportării. La 18 iulie 1997, reclamantul a recuperat apartamentul cu ajutorul forței publice. ÎN (1) din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul se plânge că obligația de a-și recupera apartamentul constituie o încălcare a dreptului său de proprietate. Reclamantul se plânge, de asemenea, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție, de durata procedurii de expulzare. Reclamantul subliniază că refuzul de către administrația de a executa ordinul de expulzare emis de judecător a constituit un obstacol în calea puterii magistraturii. Guvernul susține că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne. El ar fi omis să sesizeze justiția administrativă pentru a contesta refuzul de a acorda asistență forței publice. Reclamantul denunță lipsa unei căi de atac interne și susține că prefectul nu a luat niciodată o decizie în ceea ce privește refuzul acordării de asistență publică. Curtea reamintește că a respins deja această obiecție în cauza Imobiliar Saffi (hotărârea Imobiliară Saffi menționată anterior, §§ 40-42). Întrucât Curtea nu dispunea de un motiv de derogare de la concluziile sale anterioare, statul trebuie, prin urmare, să fie respins. Guvernul susține că nivelul de ocupare a forței publice constituie o etapă administrativă care se află în afara procesului judiciar: prin urmare, art. 6 nu ar fi aplicabil procedurii în litigiu. Curtea reamintește, după cum subliniază recurentul, că a stabilit deja problema aplicabilității articolului 6 din Convenție la procedura de deportare a chiriașilor (hotărârea Imobiliară Saffi c. Italia [GC], nr. 27743/93, §§ 62-63, CEDH 1999-V). Pe fond, guvernul susține că măsurile în cauză intră sub incidența unui control al utilizării proprietății în scopul legitim de a evita tensiunile sociale și tulburările ordinii publice în cazul în care un număr considerabil de expulzări ar trebui efectuate simultan. Potrivit guvernului, ingerința în dreptul de proprietate al reclamantului nu pare disproporționată. În ceea ce privește durata procedurilor de expulzare, guvernul susține că termenul pentru acordarea de asistență publică este justificat de protecția interesului public. Curtea consideră că cererea ridică întrebări complexe de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond. Prin urmare, această parte a cererii nu poate fi declarată în mod vădit nefondată în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară Cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-10-04
0,98
P.M. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 34998/97 présentée par P.M. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozakis,
CtEDO 2001-10-04
0,97
S.C.M.F. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 38415/97 présentée par S.C.M.F contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozaki
CtEDO 2001-10-04
0,97
DE BENEDETTIS contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 37117/97 présentée par Domenico DE BENEDETTIS contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de
CtEDO 2001-10-04
0,97
C.T. contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 35428/97 présentée par C.T. contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L. Rozakis,
CtEDO 2001-10-04
0,97
AUDITORE contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 35550/97 présentée par Bruno AUDITORE contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 4 octobre 2001 en une chambre composée de MM. C.L.
Sursă