CtEDO 25.10.2001 Auto

AFFAIRE G.C. c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
25.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE G.C. c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA G.C. C. ITALIA (solicitarea nr. 44441/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 25 octombrie 2001 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă înainte de lansarea versiunii sale definitive. În cauza G.C. c. Italia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din domni. C.L. Rozakis președinte A.B. Baka Bonello Fischbach Tsatsa-Nikolovska, E. Leviți judecători Del Tufo, judecător ad hoc, și al dlui E. Fribergh grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 4 octombrie 2001, Rend la hotărâre, adoptat la această dată de procedură la originea cauzei se află o hotărâre îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care o resortisantă italiană, Începând cu 30 octombrie 2000, recurenta a fost reprezentată de către dna G.C. (denumită în continuare "rectora") a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la data de 3 iulie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Lacundare și Libertăților Fundamentale (denumită în continuare "Convenția"), care a fost înregistrată la 13 noiembrie 1998 sub numărul de dosar 4441/98. Începând cu data de 30 octombrie 2000, reclamanta este reprezentată de dl. Bonanno, avocată în Messina. Guvernul italian ( C.C., L.C. și G.C. în fața tribunalului din Messina, pentru a obține împărțirea unei clădiri și o sechestrare imobiliară a bunurilor aflate în litigiu. Anularea cauzei a început la 22 octombrie 1979. La acea dată, judecătorul de punere în funcțiune a numit un expert, care a depus jurământul la 17 ianuarie 1980. Paisprezece audieri stabilite între 12 iunie 1980 și 17 iunie 1980. noiembrie 1983, nouă dintre ele au abordat raportul de competență, patru un supliment de competență și una a fost amânată din cauza absenței părților. În decembrie 1983, la prezenta cauză a fost anexată o altă cauză, care, conform informațiilor furnizate de reclamantă, avea ca obiect împărțirea altor bunuri comune între aceleași părți. După patru audieri, la 18 iulie 1985 părțile și-au prezentat concluziile. Printr-o ordonanță din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 7 noiembrie 1986, Tribunalul a redeschis instanța, a numit un expert și a stabilit o audiere la 12 martie 1987. Din cele 22 de audieri stabilite între 22 octombrie 1987 și 23 mai 1996, zece au vizat cel de-al doilea raport de competență, trei un alt supliment de competență, una a fost amânată la cererea părților și opt au fost amânate din oficiu. 1996 a fost suspendată din oficiu de cinci ori până la 8 octombrie 1999; la această dată, părțile și-au prezentat concluziile. Lanțul de pledoarii în fața camerei competente a avut loc la 21 martie 2000, după o trimitere din oficiu. Prin o hotărâre din 18 aprilie 2000, al cărei text a fost depus la grefă la 29 septembrie 2000, Tribunalul a făcut parte din dreptul la cererea recurentei. La 8 ianuarie 2001, reclamanta a răspuns la apelul în fața Tribunalului din Messina. O ședință a fost stabilită la 20 martie 2001. În ceea ce privește VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE, recurenta a susținut că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 10. 13 Curtea reamintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la cerința termenului rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1).14, după examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil A existat încă o manifestare a practicii menționate anterior. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1). II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL nr. 115, reclamanta se plânge, de asemenea, de faptul că durata procedurii în litigiu a adus atingere dreptului la respectarea bunurilor sale, astfel cum este garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1. Având în vedere constatarea cu privire la art. 6 alineatul (1) (punctul 14 de mai sus), Curtea consideră că nu este necesar să se stabilească dacă a existat, în speță, o încălcare a acestei dispoziții (a se vedea Hotărârea Zanghio c. Italia din 19 februarie 1991, seria A nr. 194-C, p. 47 alineatul (23). III. Cu privire la aplicarea articolului 41 din Convenție 17. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. În schimb, Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantei 70 000 000 ITL pentru prejudiciul moral. Prospătură și cheltuieli 20. Recurenta solicită, de asemenea, 26 872 450. ITL pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne și 10 341 664 ITL pentru cele efectuate în fața Curții. 21. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30). În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii naționale, consideră rezonabilă suma de 2 000 000 ITL pentru procedura în fața Curții și la data la care a fost acordată recurentei.interese moratorii 22. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata d Interes legal aplicabil în Italia la data adoptării prezentei hotărâri a fost de 3,5% l an. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, A declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 70 000 000 (70 milioane) lira italiană pentru daune morale și 2 000 000 (două milioane) lira italiană pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu de 3,5% la an începând cu Expiră acest termen și până la plată Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în limba franceză și apoi comunicat în scris la 25 octombrie 2001, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-10-23
0,98
AFFAIRE G. ET C.C. c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE G. ET C.C. c. ITALIE (Requête n° 44510/98) ARRÊT STRASBOURG 23 octobre 2001 DÉFINITIF 27/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des ret
CtEDO 2001-03-01
0,98
AFFAIRE C.L. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE C.L. c. ITALIE (Requête n° 46980/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2000-11-16
0,97
AFFAIRE G.S. ET L.M. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE G.S. ET L.M. c. ITALIE (Requête n° 46543/99) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2000 DÉFINITIF 16/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE G.F. ET AUTRES c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE G.F. ET AUTRES c. ITALIE ( Requête n° 44522/98 ) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2001-03-08
0,97
AFFAIRE B.S. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE B.S. c. ITALIE ( Requête n° 44364/98 ) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 8 mars 2001 Cet arrêt peut subir des retouches de forme avant la parution de sa version définitive. En l’affaire B.S. c. Italie, La Cour eu
Sursă