CASE OF AKCAM v. TURKEY

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

30.10.2001

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Art. 6-1;Pecuniary damage - claim dismissed;Non-pecuniary damage - financial award;Costs and expenses partial award - Convention proceedings

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF AKCAM v. TURKEY (CtEDO, 2001)

HUDOC · oficial

La 17 noiembrie 1980, ofițerii de poliție din Hotărârea de Securitate din Ankara au arestat reclamantul în suspect de a fi membru al unei organizații armate ilegale, Dev-Yol (Camera Revoluționară). 10. La 20 februarie 1981, Curtea de Lege Marțială din Ankara (sıkıyönetim mahkemesi) a ordonat detenția reclamantului în reținere. 11. La 26 februarie 1982 procurorul public militar a depus un proiect de inculpare la Curtea Marțială împotriva reclamantului și a altor 722 acuzați. Procurorul public a acuzat reclamantul, printre altele, de a fi membru al Dev-Yol, al cărui obiect a fost de a submina ordinea constituțională și de a-l înlocui cu un regim Marxist-Leninist. La 14 decembrie 1988, Curtea de Drept Marțial din Ankara a ordonat eliberarea reclamantului în așteptarea procesului 13. Într-o hotărâre din 19 iulie 1989 Curtea de Drept Martial a condamnat reclamantul de aderare la Dev-Yol. Acesta a condamnat reclamantul la 16 ani de închisoare în temeiul articolului 168 § 1 din Codul Penal turc, l-a interzis în mod permanent de angajare în serviciul public și l-a pus sub tutore judiciar. 14. Întrucât condamnarea reclamantului a depășit 15 ani de închisoare, cazul său a fost remis automat Curții Militare de Cassare (askeri yargıtay). 15. În urma promulgării Legii din 27 decembrie 1993, care a abolit jurisdicția Curților de Justiție Marțială, Curtea de Casație (yarghitay) a achiziționat jurisdicția asupra cauzei și, la 26 decembrie 1994, dosarul a fost transmis. 16. La 27 decembrie 1995, Curtea de Casație a anulat condamnarea reclamantului din cauza faptului că ar fi trebuit să fi fost condamnat pentru infracțiunea în temeiul art. 146 § 1 din Codul Penal Turc. Acesta a făcut trimitere la Curtea Ankara Assize (ağır ceza mahkemesi). Procedura penală este încă în așteptare în fața acesteia. 17. art. 146 § 1 din Codul Criminal Turc prevede: „Cine încearcă să modifice sau să modifice în întregime sau în parte Constituția Republicii Turce sau să efectueze un lovit de stat împotriva Marei Adunări Naționale formate în temeiul Constituției sau să o împiedice prin forță să își desfășoare funcțiile, este responsabil de pedeapsa cu moartea.” 18. art. 168 din Codul Penal menționează: „Cine persoană care, cu intenția de a comite infracțiunile definite în articolele ..., formează o bandă sau organizație înarmată sau ia conducere ... sau comanda unei astfel de bande sau organizații sau asumă o responsabilitate specială în cadrul acesteia este condamnată la cel puțin 15 ani de închisoare. Ceilalți membri ai bandei sau organizației sunt condamnați la cel puțin cinci ani și la cel puțin cinci ani de închisoare.”

On 17 November 1980 police officers from the Ankara Security Directorate arrested the applicant on suspicion of membership of an illegal armed organisation, the Dev-Yol (Revolutionary Way). 10. On 20 February 1981 the Ankara Martial Law Court (sıkıyönetim mahkemesi) ordered the applicant’s detention on remand. 11. On 26 February 1982 the Military Public Prosecutor filed a bill of indictment with the Martial Law Court against the applicant and 722 other defendants. The Public Prosecutor accused the applicant, inter alia, of membership of the Dev-Yol, whose object was to undermine the constitutional order and replace it with a Marxist-Leninist regime. The prosecution sought the death penalty under Article 146 § 1 of the Turkish Criminal Code. 12. On 14 December 1988 the Ankara Martial Law Court ordered the applicant’s release pending trial. 13. In a judgment of 19 July 1989 the Martial Law Court convicted the applicant of membership of the Dev-Yol. It sentenced the applicant to 16 years’ imprisonment under Article 168 § 1 of the Turkish Criminal Code, permanently debarred him from employment in the civil service and placed him under judicial guardianship. 14. As the applicant’s sentence exceeded 15 years’ imprisonment, his case was automatically referred to the Military Court of Cassation (askeri yargıtay). 15. Following promulgation of the Law of 27 December 1993, which abolished the jurisdiction of the Martial Law Courts, the Court of Cassation (yargıtay) acquired jurisdiction over the case and on 26 December 1994 the case file was transmitted to it. 16. On 27 December 1995 the Court of Cassation quashed the applicant’s conviction on the ground that he should have been convicted of the offence under Article 146 § 1 of the Turkish Criminal Code. It referred the case to the Ankara Assize Court (ağır ceza mahkemesi). The criminal proceedings are still pending before the latter court. 17. Article 146 § 1 of the Turkish Criminal Code provides: “Whosoever shall attempt to alter or amend in whole or in part the Constitution of the Turkish Republic or to effect a coup d’état against the Grand National Assembly formed under the Constitution or to prevent it by force from carrying out its functions shall be liable to the death penalty.” 18. Article 168 of the Criminal Code reads: “Any person who, with the intention of committing the offences defined in Articles ..., forms an armed gang or organisation or takes leadership ... or command of such a gang or organisation or assumes some special responsibility within it shall be sentenced to not less than fifteen years’ imprisonment. The other members of the gang or organisation shall be sentenced to not less than five and not more than fifteen years’ imprisonment.”

§ Cauze similare