I.M. împotriva Greciei

Rezoluția ResDH(2002)22 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 octombrie 2001 în cazul I.M. împotriva Greciei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 6 martie 2002 la a 783-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza I.M.

pronunțată la 4 octombrie 2001 și transmisă Comitetului de Miniștri în aceeași zi în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 49281/99) împotriva Greciei, depusă la 10 februarie 1999 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 25 din Convenția de către dl I.M., un național grec, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerea cu privire la lungimea excesivă a anumitor proceduri penale (art. 6 alineatul (1) din Convenție); întrucât în hotărârea sa din 4 octombrie 2001 Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă a căzut de către Guvernul Statului pârât și de către reclamant, și după ce a fost convins că soluția se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât, în unanimitate, să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Greciei va plăti reclamantului, în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii, suma globală de 800 000 de dracme în ceea ce privește eventualele cereri;

Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că eliberarea unui caz se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri o dată ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la 4 septembrie 2001, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Greciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2002)22 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 4 October 2001 in the case of I.M. against Greece (Adopted by the Committee of Ministers on 6 March 2002 at the 783rd meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the I.M.

case delivered on 4 October 2001 and transmitted to the Committee of Ministers the same day under Article 46 of the Convention; Recalling that the case originated in an application (No. 49281/99) against Greece, lodged with the European Commission of Human Rights on 10 February 1999 under former Article 25 of the Convention by Mr I.M., a Greek national, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain criminal proceedings (complaint under Article 6, paragraph 1, of the Convention); Whereas in its judgment of 4 October 2001 the Court, after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided, unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber; Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Greece would pay to the applicant, within three months from the date of delivery of the judgment, the global sum of 800 000 drachmas in respect of any possible claims; Recalling that Rule 44, paragraph 2,

of the Rules of the Court provides that the striking out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter; Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that on 4 September 2001, within the time-limit agreed to under the terms of the friendly settlement, the government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court’s judgment, Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Greece, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.