CASE OF GARCIA ALVA AGAINST GERMANY

Rezoluția ResDH(2003)2 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 februarie 2001 în cazul Garcia Alva împotriva Germaniei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 februarie 2003 la cea de-a 827-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Garcia Alva pronunțată la 13 februarie 2001 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 235414/94 împotriva Germaniei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 4 ianuarie 1994 în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Luis Antonio Garcia Alva, un național peruvan, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea referitoare la o încălcare a dreptului reclamantului la egalitatea de arme, astfel la un proces adversar, în cazul în care, în cadrul procedurii privind legalitatea deținerii sale în rezidenție, avocatul său nu a putut obține acces la dosarul său penal; Amintind că cauza a fost prezentată de către Comisie, la 9 decembrie 1998, și de către reclamant, în temeiul Protocolului nr. 9 la 25 noiembrie 1998; întrucât în hotărârea sa din 13 februarie 2001 Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 5 alineatul (4) din convenție; - a susținut că constatarea unei încălcări constituie în sine suficientă satisfacție pentru prejudiciile morale suportate de solicitant; - a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 2 000 de mărci germane în ceea ce privește costurile și cheltuielile, împreună cu orice impozit pe valoarea adăugată care poate fi taxabil și că dobânzile simple la o rată anuală de 8,42% vor fi plătite pe această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Germaniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comisiei informații privind măsurile luate pentru prevenirea noilor încălcări ale aceleiași tipuri de încălcări ale prezentei hotărâri; aceste informații figurează în apendicele prezentei rezoluții; Având în vedere că, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 13 februarie 2001, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Germaniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2003)2 Informații furnizate de Guvernul Germaniei în cursul examinării cazului Garcia Alva de către Comitetul de miniștri În conformitate cu punctul 147 alineatul (1) din Codul de Procedură Penală ( Strafprozessordnung ), avocatul apărării are dreptul de a consulta dosarele care au fost prezentate instanței de judecată sau care ar trebui prezentate instanței de judecată în caz de acuzație și de a inspecta expozițiile. De la 1 noiembrie 2000, secțiunea 147, punctul 5, propoziția 2, din Codul de Procedură Penală (Strafverfahrensänderungsgesetz 1999, BGBI, 2000, partea I, p. 1253 ) a fost modificat în sensul că , printre altele , un acuzat care este în detenție are acum dreptul de a solicita revizuirea judiciară a deciziei procurorului public care refuză accesul la dosar. Guvernul consideră că, ținând seama de efectul direct acordat hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cazul Vogt împotriva Germaniei, Rezoluția DH(97)12) de către instanțele germane, această nouă revizuire va preveni în mod eficient noi încălcări similare ale convenției. Pentru a facilita această dezvoltare, hotărârea Curții Europene a fost transmisă administrațiilor de justiție din statele federale ( Landesjustizverwaltunge n), Procurorul General Federal ( Generalbundesanwalt ) și Curții Federale de Justiție ( Bundesgerichtshof ). În plus, hotărârea a fost publicată în nr. 28 din Neue Juristiche Wochenschrift 2002 , pp. 2018-2020. Guvernul Germaniei consideră că, având în vedere evoluțiile menționate mai sus, nu va mai exista riscul de repetare a încălcării constatate în acest caz și, prin urmare, a îndeplinit obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Resolution ResDH(2003)2

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 13 February 2001

in the case of Garcia Alva against Germany

(Adopted by the Committee of Ministers on 24 February 2003

at the 827th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Garcia Alva case delivered on 13 February 2001 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 23541/94) against Germany, lodged with the European Commission of Human Rights on 4 January 1994 under former Article 25 of the Convention by Mr Luis Antonio Garcia Alva, a Peruvian national, and that the Commission declared admissible the complaint concerning a violation of the applicant’s right to equality of arms, thus to an adversarial trial, in that, in proceedings concerning the lawfulness of his detention on remand, his counsel could not obtain access to his criminal file;

Recalling that the case was brought before the Court by the Commission, on 9 December 1998, and by the applicant, under Protocol No. 9, on 25 November 1998;

Whereas in its judgment of 13 February 2001 the Court unanimously:

- held that there had been a violation of Article 5 paragraph 4, of the Convention;

- held that the finding of a violation constituted in itself sufficient just satisfaction for the non-pecuniary damage sustained by the applicant;

- held that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months, 2 000 German marks in respect of costs and expenses, together with any value-added tax that may be chargeable, and that simple interest at an annual rate of 8,42% would be payable on this sum from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 13 February 2001, having regard to Germany’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state gave the Committee information about the measures taken preventing new violations of the same kind as that found in the present judgment; this information appears in the appendix to this resolution;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the judgment of 13 February 2001,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Germany, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.

Appendix to Resolution ResDH(2003)2

Information provided by the Government of Germany

during the examination of the Garcia Alva case

by the Committee of Ministers

According to Section 147, paragraph 1, of the Code of Criminal Procedure (

Strafprozessordnung

), defence counsel is entitled to consult the files which have been presented to the trial court, or which would have to be presented to the trial court in case of an indictment, and to inspect the exhibits.

As from 1 November 2000, section 147, paragraph 5, sentence 2, of the Code of Criminal Procedure (

Strafverfahrensänderungsgesetz 1999, BGBI. 2000, part I, p. 1253

) has been amended to the effect

, inter alia

, that an accused who is in detention is now entitled to ask for judicial review of the decision of the Public Prosecutor’s Office denying access to the file. The Government considers that, taking into account the direct effect given to judgments of the European Court of Human Rights (see the case of Vogt against Germany, Resolution DH(97)12) by German courts, this new review will efficiently prevent new similar violations of the Convention.

To facilitate this development, the judgment of the European Court has been circulated to the justice administrations in the Federal States (

Landesjustizverwaltunge

n), the Federal Public Prosecutor General (

Generalbundesanwalt

) and to the Federal Court of Justice (

Bundesgerichtshof

). Furthermore, the judgment has been published in No. 28 of the

Neue Juristiche Wochenschrift 2002

, pp. 2018-2020.

The Government of Germany considers that, given the developments mentioned above, there will no longer exist a risk of a repetition of the violation found in the present case and, consequently, it has satisfied its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.