AFFAIRE FERMI ET AUTRES CONTRE L'ITALIE

Rezoluția ResDH(2003)79 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 noiembrie 2001 (a se vedea a doua teză) în cauza Fermi și alții împotriva Italiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 aprilie 2003, cu ocazia celei de-a 834-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 6 noiembrie 2001 în cauza Fermi și alții și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție, Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 44401/98) formulată împotriva Italiei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 30 aprilie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de dna Fernanda Fermi, dl Fabrizio Costa, dl. Francesco Costa și doamna Daniela Costa, resortisanți italieni, și Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că litigiul privind durata excesivă a unei proceduri privind drepturile și obligațiile cu caracter civil în fața Curții de Conturi; întrucât, în hotărârea sa din 6 noiembrie 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având în vedere că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a hotărât în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră; (i) În conformitate cu prevederile regulamentului amiabil, s-a convenit că guvernul Italiei va plăti fiecărui reclamant suma de 17 000 000 000 de lire italiene pentru prejudiciul suferit, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor, pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a putut fi subordonată revocarea sau soluționarea litigiului; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; având în vedere faptul că, la 3 decembrie 2001, în termenul prevăzut de regulamentul amiabil, guvernul statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute de Regulamentul de procedură și că: nicio altă măsură nu a fost pronunțată în speță pentru a se conforma hotărârii Curții, Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Italiei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2003)79

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 6 novembre 2001 (Règlement amiable)

dans l’affaire Fermi et autres contre l’Italie

(adoptée par le Comité des Ministres le 24 avril 2003,

lors de la 834e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 6 novembre 2001 dans l’affaire Fermi et autres et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 44401/98) dirigée contre l’Italie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 30 avril 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par Mme Fernanda Fermi, M. Fabrizio Costa, M. Francesco Costa et Mme Daniela Costa, ressortissants italiens, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure portant sur des droits et obligations de caractère civil devant la Cour des Comptes ;

Considérant que dans son arrêt du 6 novembre 2001 la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de l’Italie payerait à chaque requérant la somme de 17 000 000 de lires italiennes au titre du dommage subi, dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt ;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S’étant assuré que le 3 décembre 2001, dans le délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé aux requérants les sommes prévues par le règlement amiable et qu’aucune autre mesure n’était exigée en l’espèce afin de se conformer à l’arrêt de la Cour,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de l’Italie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.