CASE OF BEAUME MARTY AGAINST FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF BEAUME MARTY AGAINST FRANCE (CtEDO, 2003)
Rezoluția ResDH(2003)70 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 martie 2002 (finală la 19 iunie 2002) în cazul Beaume Marty împotriva Franței (aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 aprilie 2003 la a 834-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul lui Beaume Marty pronunțată la 19 martie 2002 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 55672/00) împotriva Franței, depusă la 8 martie 2000 la Curtea Europeană a Dnei Muriel Beaume Marty, cetățean francez, în temeiul articolului 34 din Convenția, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea referitoare la lungimea excesivă a anumitor proceduri administrative privind drepturile și obligațiile civile; întrucât, în hotărârea sa din 19 martie 2002, Curtea a hotărât în unanimitate: - că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție; - a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 7 500 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale; 2 757,80 de euro, inclusiv impozitul pe valoarea adăugată, în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 4,26% vor fi plătite cu sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - a respins restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Franței în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză; Având în vedere faptul că, la 11 octombrie 2002, după expirarea termenului stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute la hotărârea din 19 martie 2002, iar dobânzile nejustificate, de la 36,42 euro, au fost plătite la aceeași dată, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Franței, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.