Kilinc și alții împotriva Turciei

HOTĂRÂREA TERZĂ DECIZIE FINALĂ Nr. 43817/98, de către Zekeriyya KILIN și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așeză la 23 octombrie 2003 în calitate de cameră compusă din: Ress Președintele Cabral Barreto Caflesch Türmen Zupančič dna H.S. Greve Traja, judecători și grefierul secțiunii Berger având în vedere cererea depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 21 iulie 1998, având în vedere art. 5 § 2 din Protocolul nr. 11 la Convenție, prin care competența de a examina cererea a fost transferată Curții, având în vedere decizia parțială din 23 noiembrie 1999, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului prezentat de reclamanții la 9 septembrie 2002 și, respectiv, 15 iulie 2003, după ce au deliberat, hotărăsc după cum urmează: FACTELE Reclamanții, Zekeriyya Kılınç, Nuruttin Özban, Halime Özban, Nazmi Kılınç și Yakup Kılınç, sunt resortisanți turci.

Prin scrisoarea datată 27 August 2001 reprezentanții reclamanților au informat Curtea că dna Halime Özban a murit și că moștenitorii ei (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban și moștenitorii Necmettin Özban (Dursunhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, BülentÖzban, Orhan Özban, Güven Özban) doresc să continue cererea. Akıllıoğlu și A. Aktay, avocați care practică în Ankara. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a expropriat parcele de teren aparținând reclamanților din İçel pentru a construi Tarsus - İçel - Çukurova - İskenderun Autostrada. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren aparținând reclamanților și aceste sume le-au fost plătite atunci când a avut loc expropriarea.

În urma cererilor de compensare sporită ale reclamanților, instanțele naționale le-au acordat compensații suplimentare plus un dobânzi la rata legală de 30 % pe an. Reclamanții au apelat și Curtea de Casație au susținut decizia instanței de primă instanță. La începutul anului 1998, sumele corespunzătoare au fost plătite reclamanților respectiv.

Detalii sunt indicate în tabelul de mai jos: NUMELE APLICAȚIILOR DATEA TRANSFERIRII TITLULUI DECIZIE FINALĂ DE CURTEA DE CASSARE (DATEA DE CASĂ DE CALITARE A COMPENSAȚIILOR ADIȚIONALE (dobânzile și costurile juridice nu sunt incluse) (în lira turcisă) DATEA DE PAIMENT Zekeriyya KILINÇ Nuruttin ÖZBAN Nahide ÇAPANONULU Taciddin ÖZBAN Nuruttin ÖZBAN Dursunhatun ÖZBAN Mehmet ÖZBAN Abdurrahman ÖZBAN Bülent ÖZBAN Orhan ÖZBAN Güven ÖZBAN Nazmi KILINÇ Yakup KILINÇ 20.07.1993 12.10.1994 3.211.390.558 27.01.1998 COMPLAINTE Reclamanții susțin că rata dobânzii aplicată în calculul compensației suplimentare pentru expropriare a fost prea scăzută și se plâng, de asemenea, de întârzierile în obținerea compensației lor.

În acest sens, invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 6 din Convenție. În urma contactelor informale dintre reclamant și reprezentanții guvernului, grefierul secțiunii a fost invitat să asiste părțile în soluționarea acestei chestiuni. Prin urmare, grefierul a adresat proiectelor de declarații părților. Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că guvernul Turciei propun să plătească 90.000 de euro dlui Zekeriyya Kılınç, dl Nuruttin Özban, moștenitorii dnei Halime Özban (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban, moștenitorii lui Necmettin Özban (Dursuhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, Bülent Özban, Orhan Özban, Güven Özban)), dl Naz Kmilınç și dl Yakup Kılınç [1] În vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 43817/98, această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri.

În plus, 45.000 de euro (cuprinse patruzeci și cinci mii) din această sumă, care corespunde la jumătate din totalul sumei convenite, vor fi plătite în termen de trei luni de la data deciziei Curții ... Această sumă se plătește în euro unui cont bancar numit de către solicitanți, fără taxe și taxe care pot fi aplicabile. Guvernul este de acord, în plus, să plătească în termen de șase luni de la decizia Curții 45.000 de euro (50 mii de euro) rămase ... Această sumă se plătește, de asemenea, în euro unui cont bancar numit de către solicitanți, fără impozite și taxe care pot fi aplicabile.

Această plată va constitui rezoluția finală a cazului “. Curtea a primit următoarea declarație de la unul dintre reprezentanții reclamanților: „Not că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească suma de 90.000 (o sută de mii de euro) care acoperă prejudiciu material și moral și costuri pentru dl Zekeriyya Kılınç, dl Nuruttin Özban, moștenitorii dnei Halime Özban (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban, moștenitori ai lui Necmettin Özban (Dursuhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, Bülent Özban, Orhan Özban, Güven Özban)), Nazmi Kılınç și Yakup Kılınç, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii nr. 43817/98 în funcție de Curte.

De asemenea, remarc că 45.000 de euro (prezece cinci mii) din această sumă, care corespunde la jumătate din totalul sumei convenite, vor fi plătite în termen de trei luni de la data hotărârii Curții ... și cele 45.000 de euro rămase (prezece cinci mii) vor fi plătite în termen de șase luni de la data prezentei decizii. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că aceasta constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamanții le-au atins.” După informarea Guvernului, Curtea a luat în considerare cererea reprezentantului reclamantului din 9 septembrie 2002 de a face corecții la unele dintre numele reclamanților, precum și de a adăuga numele moștenitorilor reclamanților decedați în declarațiile de mai sus.

Curtea ia act de acordul atins între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale și consideră că nu există niciun motiv care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții). Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; hotărăște să scoată cererea din lista cazurilor sale. Președintele grefierului Vincent Berger Georg Ress [1] Luând în considerare scrisoarea trimisă de reprezentantul reclamantului la 9 Septembrie 2002, numele moștenitorilor reclamantului decedat, Halime Özban, a fost adăugat și numele unuia dintre reclamanții, și anume Zekeriyya Kılınç, a fost corectat.

THIRD SECTION

FINAL DECISION

Application no. 43817/98 by Zekeriyya KILIN ç and Others against Turkey The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 23 October 2003 as a Chamber composed of: Mr G. Ress , President , Mr I. Cabral Barreto , Mr L. Caflisch , Mr R. Türmen , Mr B. Zupančič , Mrs H.S.

Greve , Mr K. Traja, judges , and Mr V. Berger , Section Registrar , Having regard to the above application lodged with the European Commission of Human Rights on 21 July 1998, Having regard to Article 5 § 2 of Protocol No. 11 to the Convention, by which the competence to examine the application was transferred to the Court, Having regard to the partial decision of 23 November 1999, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case submitted by the applicants and the Government on 9 September 2002 and 15 July 2003 respectively, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, Zekeriyya Kılınç, Nuruttin Özban, Halime Özban, Nazmi Kılınç and Yakup Kılınç, are Turkish nationals.

By a letter dated 27 August 2001 the applicants’ representatives informed the Court that the applicant Ms Halime Özban had died and that her heirs (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban and the heirs of Necmettin Özban (Dursunhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, BülentÖzban, Orhan Özban, Güven Özban)) wish to pursue the application. They were represented before the Court by Mr A. Akıllıoğlu and Mr A. Aktay, lawyers practising in Ankara. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The General Directorate of National Roads and Highways expropriated plots of land belonging to the applicants in İçel in order to build the Tarsus -İçel - Çukurova - İskenderun Motorway.

A committee of experts assessed the value of the plots of land belonging to the applicants and these amounts were paid to them when the expropriation took place. Following the applicants’ requests for increased compensation, the national courts awarded them additional compensation plus an interest at the statutory rate of 30 % per annum. The applicants appealed and the Court of Cassation upheld the decision of the first instance court. In the beginning of 1998 the due amounts were paid to the applicants respectively. Details are indicated in the table below:

NAMES OF THE APPLICANTS

DATE OF TRANSFER OF TITLE DEED TO THE LAND

DATE OF FINAL DECISION BY COURT OF CASSATION AS REGARDS ADDITIONAL COMPENSATION

AMOUNT OF ADDITIONAL COMPENSATION

(interests and legal costs are not included) (in turkish liras)

DATE OF PAYMENT

Zekeriyya KILINÇ Nuruttin ÖZBAN Nahide ÇAPANOĞLU Taciddin ÖZBAN Nuruttin ÖZBAN Dursunhatun ÖZBAN Mehmet ÖZBAN Abdurrahman ÖZBAN Bülent ÖZBAN Orhan ÖZBAN Güven ÖZBAN Nazmi KILINÇ Yakup KILINÇ 20.07.1993 12.10.1994 3.211.390.558 27.01.1998 COMPLAINTS The applicants allege that the rate of interest applied in the calculation of the additional compensation for expropriation was too low. They also complain of the delays in obtaining their compensation. In this regard they invoke Article 1 of Protocol No 1 and Article 6 of the Convention. THE LAW Following informal contacts between the applicant’s and the Government’s representatives, the Section Registrar was asked to assist the parties in reaching a solution to the matter.

As a result, the Registrar addressed draft declarations to the parties. The Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Turkey offer to pay 90,000 (ninety thousand) euros to Mr Zekeriyya Kılınç, Mr Nuruttin Özban, the heirs of Ms Halime Özban (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban, the heirs of Necmettin Özban (Dursuhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, Bülent Özban, Orhan Özban, Güven Özban)), Mr Nazmi Kılınç and Mr Yakup Kılınç [1] with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 43817/98. This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs.

Furthermore, 45,000 (forty-five thousand) euros of this sum, which corresponds to half of the whole sum agreed upon, will be payable within three months from the date of the decision by the Court ... This sum shall be paid in euros to a bank account named by the applicants, free of any taxes and charges that may be applicable. The Government further agree to pay the remaining 45,000 (forty-five thousand) euros within six months following the decision by the Court ... This sum shall also be paid in euros to a bank account named by the applicants, free of any taxes and charges that may be applicable. This payment will constitute the final resolution of the case.

” The Court received the following declaration from one of the representatives of the applicants: “I note that the Government of Turkey are prepared to pay the sum of 90,000 (ninety thousand) euros covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs to Mr Zekeriyya Kılınç, Mr Nuruttin Özban, the heirs of Ms Halime Özban (Nahide Çapanoğlu, Taciddin Özban, Nuruttin Özban, the heirs of Necmettin Özban (Dursuhatun Özban, Mehmet Özban, Abdurrahman Özban, Bülent Özban, Orhan Özban, Güven Özban)), Mr Nazmi Kılınç and Mr Yakup Kılınç with a view to securing a friendly settlement of application no. 43817/98 pending before the Court. I also note that 45,000 (forty-five thousand) euros of this sum, which corresponds to half of the whole sum agreed upon, will be payable within three months from the date of the decision by the Court ... and the remaining 45,000 (forty-five thousand) euros will be payable within six months from the date of this decision.

I accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicants have reached.” After informing the Government, the Court took into consideration the applicant’s representative’s request of 9 September 2002 to make corrections to some of the applicants’ names as well as to add the names of the heirs of the deceased applicants in the above declarations. The Court takes note of the agreement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols and considers that there is no reason which would justify the continuation of the examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of the Court).

For these reasons, the Court unanimously Decides to join the applications; Decides to strike the application out of its list of cases. Vincent Berger Georg Ress Registrar President [1] Taking into consideration the letter sent by the applicant’s representative on 9 September 2002, the names of the heirs of the deceased applicant Halime Özban has been added and the name of one of the applicants, namely Zekeriyya Kılınç, has been corrected.