Agoudimos și Cefallonian Sky Shipping CO. împotriva Greciei

Rezoluția ResDH(2004)2 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 iunie 2001 (definită la 28 septembrie 2001) în cauza Agoudimos și Cefallonian Sky Shipping Co. împotriva Greciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 februarie 2004, cu ocazia celei de-a 871-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost reținută prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "nr. 11"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 28 iunie 2001 în cauza Aboudimos Cefallonian Sky Shipping Co.

și a fost transmis definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 38703/97) formulată împotriva Greciei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 19 septembrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Dimitrios Agoudimos, resortisant grec, și de societatea de drept greacă Cefallonian Sky Shipping Co., și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul 11, a declarat admisibilitatea lor conform căreia ingerința legislativă în litigiul din cadrul Curții de Casație dintre reclamanți și Fondul de securitate socială al marinarilor (NAT) a constituit o încălcare a dreptului reclamanților la un proces echitabil Întrucât, în hotărârea sa din 28 iunie 2001, Curtea în unanimitate a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 2 500 000 drachmes pentru prejudicii morale, 7 700 USD pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată în temeiul taxei pe valoarea adăugată,

și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu cu 6% la an de la expirarea termenului respectiv și până la plata taxei pe valoarea adăugată; a respins revendicările reclamantului în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, care au invitat guvernul statului pârât în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 28 iunie 2001, având în vedere obligația Greciei de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție Având în vedere că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a elimina consecințele încălcării pentru reclamant și pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre.

; aceste informații sunt rezumate în anexa la prezenta rezoluție S.S.U.A., asigurându-se că, la 17 ianuarie 2002, după expirarea termenului acordat, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 28 iunie 2001, precum și dobânda de întârziere datorată; În urma examinării informațiilor furnizate de guvernul Greciei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2004)2 Informații furnizate de guvernul Greciei la examinarea cauzei Aguudimos și Cefallonian Sky Shipping Co. de către Comitetul de Miniștri LA originea încălcării constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se află un litigiu privind răspunderea reclamanților pentru contribuțiile datorate la Fondul de securitate socială al Marinilor (NAT) de către proprietarul anterior al unei nave achiziționate de aceștia într-o vânzare publică la 06/02/1983.

NAT a câștigat în primă instanță și reclamanții în apel. Curtea de Casație (hotărârea 472/16.04.1997), care aplică legislația în vigoare la momentul vânzării, a pronunțat împotriva reclamanților și a întemeiat un nou argument din lege 1711/1987 (adoptată ca urmare a hotărârii în apel) care, în același timp, constituind o interpretare a dispozițiilor în vigoare, a informat retrospectiv fondul litigiului prin stabilirea răspunderii cumpărătorilor în vânzările publice. Curtea Europeană a constatat că statul a intervenit în mod decisiv în cadrul procedurii în favoarea sa. Guvernul reiterează faptul că art. 28 alineatul (1) din Constituția elenă prevede că Convenția face parte integrantă din ordinea juridică internă și că dispozițiile sale au depășit orice alte dispoziții legislative.

De asemenea, atrage atenția asupra efectului direct al Convenției și al jurisprudenței Curții în drept grecesc (după cum reiese din Rezoluția DH(99)74 în cauza Papageorgiou și alte exemple recente ale jurisprudenței interne, în special Hotărârea 33/2002 și Hotărârea 14/99 a Curții de Casație, care a stat în plen; Hotărârea 954/1999 a Curții din Având în vedere efectul direct și măsurile luate pentru a se asigura că judecătorii instanțelor de primă instanță și ale instanțelor de apel sunt conștienți de obligația de a nu aplica legi contrare constituției și Convenției (cf. 29 al Președintelui Curții de Casație la data de 06/02/2002), guvernul consideră că există mai multe riscuri de încălcări similare.

Guvernul reamintește, de asemenea, că hotărârea a făcut obiectul unei publicități în presa națională (a se vedea cotidianul Kakiminini a 14.02.2002, ediția greacă și engleză, www.kathimerini.gr). În ceea ce privește situația actuală a reclamanților, în cadrul noii proceduri organizate de Curtea de Casație, Tribunalul de Primă Instanță din Pireu a încălcat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță (judecata nr. 681/29-06-2001) pe motiv că, independent de concluziile Curții de Casație, măsurile de lichidare a datoriei față de NAT fuseseră deja declarate nule printr-o hotărâre definitivă anterioară și că datoria era deja prescrisă. Măsura de sechestrare a bunurilor primului reclamant, în vederea garantării creanței NAT (a se vedea punctul 18 din hotărârea din 19 iunie 2001 a fost ridicată ca urmare a hotărârii nr. 280/1999 a Curții Administrative de Primă Instanță din Pireu, confirmată de Curtea Administrativă din Pireu prin Hotărârea nr. 1964/2000.

Guvernul consideră că, având în vedere cele de mai sus, riscul ca încălcarea constatată în prezenta cauză să se repete a dispărut și, prin urmare, Grecia a îndeplinit în această cauză, atât din punct de vedere general, cât și personal, obligațiile care decurg din art. 46.

Résolution ResDH(2004)2 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 28 juin 2001 (définitif le 28 septembre 2001) dans l’affaire Agoudimos et Cefallonian Sky Shipping Co. contre la Grèce (adoptée par le Comité des Ministres le 24 février 2004, lors de la 871e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 28 juin 2001 dans l’affaire Agoudimos et Cefallonian Sky Shipping Co.

et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 38703/97) dirigée contre la Grèce, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 19 septembre 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Dimitrios Agoudimos, ressortissant grec, et la société de droit grec Cefallonian Sky Shipping Co., et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable leur grief selon lequel l’ingérence législative dans le litige pendant devant la Cour de cassation opposant les requérants et la caisse de sécurité sociale des marins (NAT) avait constitué une violation du droit des requérants à un procès équitable ; Considérant que dans son arrêt du 28 juin 2001 la Cour à l’unanimité ; - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 2 500 000 drachmes pour préjudice moral, 7 700 dollars US au titre des frais et dépens, plus toute somme pouvant être due au titre de la taxe à la valeur ajoutée,

et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 6% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 28 juin 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Grèce de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’effacer les conséquences de la violation pour le requérant et d’éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt ; ces informations sont résumées dans l’annexe à la présente résolution ; S’étant assuré que le 17 janvier 2002, après l’expiration du délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l’arrêt du 28 juin 2001, ainsi que les intérêts de retard dus, Déclare après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Grèce, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2,

de la Convention dans la présente affaire. Annexe à la Résolution ResDH(2004)2 Informations fournies par le Gouvernement de la Grèce lors de l’examen de l’affaire Agoudimos et Cefallonian Sky Shipping Co. par le Comité des Ministres A l’origine de la violation constatée par la Cour européenne des Droits de l’Homme se trouve un litige concernant la responsabilité des requérants pour les cotisations dues à la Caisse de Sécurité sociale des Marins (NAT) par le précédent propriétaire d’un navire acheté par eux dans une vente publique le 06/02/1983. Le NAT a gagné en première instance et les requérants en appel.

La Cour de cassation (arrêt n° 472/16.04.1997), appliquant la législation en vigueur à l’époque de la vente, a statué contre les requérants et a tiré un nouvel argument de la loi n°1711/1987 (adoptée à la suite du jugement en appel) qui, tout en constituant une interprétation des dispositions en vigueur, a rétrospectivement éclairé le fond du litige en établissant la responsabilité des acheteurs dans les ventes aux enchères publiques. L’affaire a été ensuite renvoyée devant la Cour d’appel du Pirée pour être à nouveau jugée. La Cour européenne a constaté que l’Etat était intervenu dans la procédure de manière décisive en sa faveur. Le gouvernement réitère que l’article 28, paragraphe 1, de la Constitution grecque dispose que la Convention fait partie intégrante de l’ordre juridique interne et que ses dispositions l’emportent sur toutes autres dispositions législatives.

Il attire également l’attention sur l’effet direct de la Convention et de la jurisprudence de la Cour en droit grec (comme le montrent la Résolution DH(99)74 dans l’affaire Papageorgiou et d’autres exemples récents de la jurisprudence interne, en particulier les arrêts 33/2002 et 14/1999 de la Cour de cassation, siégeant en plénière ; le jugement 954/1999 de la Cour d’appel d’Athènes ; la décision 1141/1999 du tribunal administratif suprême, première chambre ; etc). Eu égard à l’effet direct et aux mesures prises pour s’assurer que les juges des tribunaux de première instance et les cours d’appel soient conscients de l’obligation de ne pas appliquer des lois contraires à la Constitution et à la Convention (circulaire n° 29 du Président de la Cour de cassation en date du 06/02/2002), le gouvernement considère qu’il n’y a plus de risque de violations similaires.

Le gouvernement rappelle également que l’arrêt a fait l’objet d’une publicité dans la presse nationale (voir le quotidien « Kathimerini » du 14.02.2002, édition grecque et anglaise, www.kathimerini.gr). En ce qui concerne la situation actuelle des requérants, dans le cadre de la nouvelle procédure ordonnée par la Cour de cassation, la cour d’appel du Pirée, a cassé la décision du tribunal de première instance (jugement n° 681/29-06-2001) au motif que, indépendamment des conclusions de la Cour de cassation, les mesures de liquidation de la dette vis-à-vis du NAT avaient déjà été déclarées nulles par un jugement définitif antérieur et que la dette était déjà prescrite.

La mesure de saisie des biens du premier requérant, en vue de garantir la créance du NAT (voir paragraphe 18 de l’arrêt), a été levée le 19 juin 2001 à la suite de l’arrêt n° 280/1999 de la Cour administrative de première instance du Pirée, confirmé par la Cour administrative d’appel du Pirée par l’arrêt n° 1964/2000. Le gouvernement considère que, compte tenu des indications ci-dessus, le risque que la violation constatée dans la présente affaire se répète a disparu et que la Grèce a donc satisfait dans cette affaire, d’un point de vue tant général qu’individuel, à ses obligations découlant de l’article 46.