S. S. GOLKENT KONUT YAPI KOOPERATIFI contre la TURQUIE

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 40771/98 prezentată de S. S. GÖLKENT KONUT YAPI KOOPERATAT Având în vedere cererea menționată anterior adresată Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 7 noiembrie 1997, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de societatea reclamantă, După ce a deliberat în acest sens, face ca următoarea decizie să fie adresată recurentei, o societate cooperativă S. S. Gölkent Konut Yap a Kooperativei, este reprezentată în fața Curții de către domnul Zühal Dönmez, avocată la Ankara.

În 1993, Hotărârea Generală Drumuri Naționale (inclusiv Hotărârea pentru Drumuri Naționale) a solicitat exproprierea unui teren aparținând societății reclamante și situat la Gölbașa (Ankara), pentru construirea unei căi periferice. Indemnizația de expropriere stabilită de Direcție a fost plătită societății reclamante la data transferului de proprietate. Recurenta, în dezacord cu suma plătită de Direcție, a introdus o acțiune în creștere a indemnizației de expropriere la tribunalul de mari instanțe din Gölbaș. Prin hotărârea din 26 august 1994, instanța a acordat reclamantei un câștig de cauză și i-a acordat o indemnizație suplimentară de 6 071 468 000 de lire turce (TRL) în total. Această sumă a fost însoțită de dobânzi moratoriu simple la o rată legală de 30 % pe an, care a fost calculată de la data cedării terenului către Direcție.

Curtea de Casație a confirmat această hotărâre printr-o hotărâre din 23 ianuarie 1995. Indemnizația suplimentară plus dobânda moratorială a fost plătită societății reclamante la 6 februarie 1998, data la care suma se ridica la 31 598 813 000 TRL. ÎN DREPT Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului declar că, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care are ca origine cererea nr. 40771/98 formulată de cooperativa S.S. Gölkent Konut Yap , suma de 36 500 (șase mii cinci cenți) euro pentru prejudicii materiale și morale, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit sau unei alte sarcini fiscale la momentul relevant. Plata va avea loc în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (a) și (c) Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Plata va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. La rândul ei, reprezentantul societății reclamante a prezentat declarația pe care o prezintă în calitate de reprezentant al reclamantei, cooperativa Am luat cunoștință de declarația guvernului Republicii Turcia, făcută în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cazului care are ca origine cererea nr. 40771/98 și conform căreia este pregătit să plătească, ex gratia, suma de 36 500 (trente-șase mii cinci sute) EUR pentru prejudiciul material și moral, precum și pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată. De asemenea, observ că plata va avea loc în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) și (c) din Convenția europeană a drepturilor omului.

Accept această propunere după consultarea corespunzătoare a reclamantei care, în consecință, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza cererii, declarând că această cauză este soluționată definitiv și că prezenta declarație face parte din soluționarea amiabilă la care am ajuns eu și guvernul, împreună cu reclamanta. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, aplicarea art. 29 alin. (3) din Convenție ar trebui să înceteze și ar trebui eliminată cauza rolului.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să șteargă cererea de rol. Vincent Berger Georg Ress Modululer Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 40271/98 présentée par

S. S. GÖLKENT KONUT YAPI KOOPERATİFİ

contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l'Homme (troisième section), siégeant le 11 mars 2004 en une chambre composée de : MM.

G. Ress , président , I. Cabral Barreto , L. Caflisch , R. Türmen , B. Zupančič , J. Hedigan, M me M. Tsatsa-Nikolovska, juges , et de M. V. Berger, greffier de section, Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 7 novembre 1997, Vu l'article 5 § 2 du Protocole n o 11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l'article 29 § 3 de la Convention et d'examiner conjointement la recevabilité et le fond de l'affaire, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur (« le Gouvernement ») et celles présentées en réponse par la société requérante, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, une sociéte coopérative S. S. Gölkent Konut Yapı Kooperatifi , est représentée devant la Cour par M e Zühal Dönmez, avocate à Ankara.

En 1993, la Direction générale des routes nationales (« la Direction ») procéda à l'expropriation d'un terrain appartenant à la société requérante et sis à Gölbașı (Ankara), pour la construction d'une voie périphérique. L'indemnité d'expropriation fixée par la Direction fut versée à la société requérante à la date du transfert de propriété. La requérante, en désaccord avec le montant payé par la Direction, introduisit un recours en augmentation de l'indemnité d'expropriation auprès du tribunal de grande instance de Gölbașı (« le tribunal »). Par un jugement du 26 août 1994, le tribunal donna gain de cause à la requérante et lui accorda une indemnité complémentaire de 6 071 468 000 livres turques (TRL) au total.

Cette somme était assortie d'intérêts moratoires simples au taux légal de 30 % l'an, à calculer à partir de la date de cession du terrain à la Direction. La Cour de cassation confirma ce jugement par un arrêt du 23 janvier 1995. L'indemnité complémentaire majorée des intérêts moratoires fut versée à la société requérante le 6 février 1998, date à laquelle le montant s'élevait à 31 598 813 000 TRL. EN DROIT La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu'en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête n o 40271/98, introduite par la coopérative « S.S. Gölkent Konut Yapı Kooperatifi », le gouvernement de la République de Turquie offre de verser à l'intéressée, ex gratia , la somme de 36 500 (trente-six mille cinq cents) euros au titre du préjudice matériel et moral ainsi que pour les frais et dépens.

Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l'époque pertinente. Le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l'Homme. Le paiement vaudra règlement définitif de la cause. » De son côté, la représentante de la société requérante a fait parvenir la déclaration que voici : « En ma qualité de représentante de la requérante, la coopérative « S.S. Gölkent Konut Yapı Kooperatifi », j'ai pris connaissance de la déclaration du gouvernement de la République de Turquie, faite en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête n o 40271/98 et selon laquelle il est prêt à verser, ex gratia , la somme de 36 500 (trente-six mille cinq cents) euros au titre du préjudice matériel et moral ainsi que pour les frais et dépens.

Je note également que le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l'Homme J'accepte cette proposition après avoir dûment consulté la requérante qui, en conséquence, renonce à toute autre prétention à l'encontre de la Turquie à propos des faits à l'origine de la requête. Nous déclarons l'affaire définitivement réglée. La présente déclaration s'inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même, de concert avec la requérante, sommes parvenus. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenus les parties. Elle estime que celui-ci s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles et n'aperçoit par ailleurs aucun motif d'ordre public justifiant de poursuivre l'examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention).

En conséquence, il convient de mettre fin à l'application de l'article 29 § 3 de la Convention et de rayer l'affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Vincent Berger Georg Ress Greffier Président