AFFAIRE Z.E. ET AUTRES CONTRE LA TURQUIE

Rezoluția ResDH(2004) privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 iunie 2001 (în a doua instanță) în cauza Z.E. și altele împotriva Turciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 22 aprilie 2004, cu ocazia celei de-a 879-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alin. (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor la lamaie și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") (denumită în continuare "Convenția"), având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor de Lalamaie" pronunțată la 7 iunie 2001 în cauza Z.E și altele și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul art. 46 din Convenție Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 35980/97) formulată împotriva Turciei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 1 martie 1997 în temeiul vechiului articol 25 din Convenție, de dna Z.E., dna Z.A., dna G.S., dna A.S. și dl U.Ș., cinci resortisanți turci și Curtea, sesizată cu cauza în temeiul art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a custodiei reclamanților fără control judiciar Având în vedere că, în hotărârea sa din 7 iunie 2001, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și reclamanții și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis, în unanimitate, să șteargă cauza din rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră În conformitate cu termenii regulamentului de procedură, s-a convenit că guvernul Turciei va plăti reclamanților suma totală de 140 000 de franci francezi în termen de trei luni de la notificarea hotărârii. Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a fost subordonată revocarea sau soluționarea litigiului Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenția S Reamintind că, în ceea ce privește cauza reclamanților declarați admisibili în această cauză, au fost deja luate măsuri, în special prin modificarea legislației privind durata detenției (a se vedea Rezoluția Interimar ResDH(99) 434 în cauza Aksoy și Rezoluția ResDH(2002)110 în cauza Sakćk și alții) Declar că, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Turciei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2004)

25

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 7 juin 2001 (Règlement amiable)

dans l’affaire Z.E. et autres contre la Turquie

(adoptée par le Comité des Ministres le 22 avril 2004,

lors de la 879e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 7 juin 2001 dans l’affaire Z.E et autres et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 35980/97) dirigée contre la Turquie, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 1er mars 1997 en vertu de l’ancien article

25 de la Convention, par Mme Z.E., Mme Z.A., Mme G.S., Mme A.S. et M. U.Ș., cinq ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive de la garde à vue des requérants sans contrôle judiciaire

;

Considérant que dans son arrêt du 7 juin 2001 la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et les requérants, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre

;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement de la Turquie payerait aux requérants la somme globale de 140

000 francs français dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt

;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que le 16 juillet 2001, dans le délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé aux requérants la somme prévue par le règlement amiable,

Rappelant que, en ce qui concerne le grief des requérants déclaré recevable dans cette affaire, des mesures avaient été déjà prises, notamment à travers l’amendement de la législation en matière de durée de la garde à vue (voir Résolution Intérimaire ResDH(99)434 dans l’affaire Aksoy et Résolution ResDH(2002)110 dans l’affaire Sakık et autres)

;

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Turquie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.